Din Bucureștiul de altădată: Anton Pann și Mahalaua Lucaci

biserica-lucaci-bucuresti

Atunci când scrii despre istoria unui oraş, cauţi şi citeşti documentele vremii, vizitezi muzeele pentru a vedea ce s-a păstrat din memoria acestuia, apoi tablourile, fotografiile, presa, dar şi cărţile unor autori care notează pur şi simplu, care comentează, care aduc un plus de informaţie, de cele mai multe ori subiectivă, despre ceea ce am putea numi portretul Bucureştilor, în cazul nostru. Păreri pro, păreri contra cu privire la  frumuseţea, urâţenia (de ce, nu ?) unui oraş. Doamnelor şi domnilor, vă spun un lucru simplu şi pe deplin ştiut: aşa se scrie istoria! Căci altfel cum?

În această ediție  ne vom opri la o lucrare apărută la Frankfurt şi Leipzig în anul 1778, intitulată Mémoires historiques et géographiques sur la Valachie (Memoriile istorice și geografice despre Valahia), scrisă de Friedrich Wilhelm von Bauer. Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Anton Pann și Mahalaua Lucaci”

Pușa Roth, inefabila dăruitoare de lumini

pusa-roth

Să vezi şi să nu crezi! Tocmai pe când mă pregăteam să aştern în acest colţ de pagină câteva gânduri despre acel subtil şi savuros Dialog imaginar cu Anton Pann pe care l-a construit cu inteligenţă şi cu atâta har Puşa Roth, aflu că exact peste o zi adorabila noastră prietenă adaugă un an la cununa de minuni a vieţii sale. Ce aş putea face, atunci, mai bine decât să amân – nu pentru multă vreme, vă asigur – modestele mele adnotări cu veleităţi de cronicuţă spre a face plecăciunea cuvenită în faţa sărbătoritei noastre. Continuă lectura „Pușa Roth, inefabila dăruitoare de lumini”

Lectura schimbă totul

Biblioteca-judeteana-valcea-proiect

Zilele acestea, o delegaţie alcătuită din membri ai Societăţii Culturale „Anton Pann”, ai Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea (Secţia Împrumut Carte pentru Adulţi, Sala de Lectură, echipa proiectului „Books Like Acting”, Secţia de Etnologie şi Folclor „Mihai Pop“), ai Asociaţiei Liga Femeilor Creştin Ortodoxe de pe lângă Arhiepiscopia Râmnicului şi ai Asociaţiei „Zâmbete Colorate” a vizitat beneficiarii Centrului de Asistenţă Medico-Social Lădeşti. În cadrul acestei vizite au fost dăruite alimente, îmbrăcăminte şi încălţăminte. De asemenea, cei prezenţi la această întâlnire au participat la un program artistic. Pe parcursul vizitei, delegaţia a fost însoţiţă de medicul Romulus Mateescu, dar şi de conducerea Centrului. Proiectul „Iubirea de aproapele meu” continuă şi anul acesta, contribuind la extinderea preocupărilor unei instituţii de cultură precum Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea în sfera socială. În cadrul acestui proiect au mai avut loc activităţi de socializare în centrele: Bistriţa, Milcoiu, Bălceşti, Lădeşti, Zătreni.

vitraliul-bibliotecii-judetene-valcea1

Vitraliul Bibliotecii Județene Vâlcea

La Secţia de Etnologie şi Folclor „Mihai Pop” a avut loc activitatea cu tema Satul vâlcean, parte integrantă a patrimoniului naţional. Acest eveniment face parte din proiectul „Cercetarea, cunoaşterea şi promovarea tradiţiilor locale în gimnazii şi colegii”, la care au participat elevii de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” şi Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” Râmnicu Vâlcea, coordonaţi de prof. Maria Ţanea şi de prof. Florin Creangă. Elisabeta Pearcu, bibliotecara Secţiei de Etnologie şi Folclor „Mihai Pop”, a vorbit despre satul vâlcean, parte integrantă a patrimoniului naţional. Prof. Maria Ţanea a prezentat elevilor lucrarea Importanţa tradiţiilor şi folclorului în viaţa fiecăruia dintre noi, subliniind că tradiţiile şi folclorul îi ajută pe tineri să îşi cunoască identitatea, să îşi construiască propria personalitate, într-o perioadă marcată profund de diluarea valorilor tradiţionale. Prof. Florin Creangă a prezentat videoproiecţia Satul, izvor de tradiţie şi obiceiuri. La finalul întâlnirii, bibliotecara Elisabeta Pearcu a prezentat Secţia de Etnologie şi Folclor „Mihai Pop”, care deţine un număr însemnat de lucrări, sursă importantă de inspiraţie pentru cercetători, elevi, studenţi, masteranzi şi nu numai, dar şi o expoziţie de carte de etnologie.

casa-anton-pann-rm-valcea

Lectura schimbă totul, schimbă modul de raportare a fiecăruia la realitate şi ficţiune deopotrivă, îi ajută pe iubitorii de lectură să devină cititori încrezători şi entuziaşti şi construieşte empatie. Empatia este acel instrument care ne aduce împreună şi care ne permite să ne înţelem unii pe alţii, să facem schimb de idei şi să împărtăşim experienţe. Acesta este scopul pentru care Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea a creat Clubul de lectură „Povestea Vorbei”. Prima întâlnire a avut loc joi, 16 octombrie 2014, la Secţia de Împrumut pentru Adulţi, într-o atmosferă plăcută şi intimă. Pe acordurile „Anotimpurilor” lui Vivaldi, cei 12 participanţi au ascultat câteva dintre amintirile doamnei Anastasia Stroescu, postate şi pe blogul personal http://anastasiastroescu.blogspot.ro/, au citit o istorioară din cartea Şarpele cu ochelari, autor Teodor Brucăr şi au recitat câteva poezii din creaţia lui Paul Stănişor. La final, bibliotecarii au propus pentru următoarea întâlnire, care va avea loc pe 13 noiembrie 2014, la ora 17.00, o sesiune de lectură din opera scriitorului francez Marc Levy. Pentru aceasta a fost organizată o expoziţie tematică şi a fost prezentat un film documentar despre viaţa şi opera autorului francez. Sunt aşteptaţi să ni se alăture toţi iubitorii de lectură.

Concert aniversar al formației „Trei Parale”

formatia trei-parale concert aniversar

eveniment liber sa spunMarți, 17 decembrie 2013, la ora 19.00, la Sala ArCuB, va avea loc Concertul aniversar al formației Trei Parale (10 ani de la debut). Artiştii vor interpreta cântece din cel mai cunoscut programul al lor, Bazar – muzică veche românească din secolul al XIX-lea (care reprezintă materialul muzical al primului lor CD), precum şi melodii din cadrul altor proiecte la care grupul lucrează: muzici pastorale din programul Ciobanul care şi-a pierdut oile, balade, colinde şi alte cântări tradiţionale româneşti.

După un deceniu de activitate, tinerii vor concerta în premieră într-o formulă extinsă, de şase muzicieni, ce reuneşte atât membri vechi ai grupului, cât şi colaboratorii recenţi: Florin Iordan: cobză, fluiere (fluier, caval, tilincă), cimpoi, tambură (saz), ţiteră; Daniel-Mircea Pop: voce, fluiere (fluier, caval, tilincă), percuţie; Beatrice Iordan: cobză; Dinu-Traian Petrescu: percuţie (bendir, dairea, tobă); Mihai Balabaş: vioară; George Turliu: voce, percuţie.

trei-parale-concert-aniversar-10-ani-de-activitate

Formația „Trei Parale”

Înfiinţată în toamna anului 2003, Trupa „Trei parale” a beneficiat de o documentare minuţioasă în domeniul culturii muzicale tradiţionale, un rol important în acest sens revenindu-i lui Florin Iordan, etnomuzicolog la Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, fondatorul şi coordonatorul formaţiei.

Pentru alcătuirea repertoriului şi conturarea stilului interpretativ, membrii formaţiei au făcut expediţii prin sate, au lucrat cu diverşi muzicanţi bătrâni, au ascultat înregistrări vechi de teren, realizate de Constantin Brăiloiu sau Bela Bartók, s-au documentat din diverse volume de folclor muzical şi au studiat transcripţii muzicale din secolul al XIX- lea (A. Pann, G. Ucenescu, D. Vulpian etc.).

Trei parale a repus, aşadar, în circulaţie instrumente vechi, aproape dispărute în mediul tradiţional şi total neglijate în lumea contemporană urbană: diverse fluiere (fluierul ciobănesc, cavalul, fluierul fără dop, fluierul gemănat, tilinca), cobza, drâmba, felurite instrumente de percuţie (toba, daireaua), redeşteptând interesul publicului pentru ele.

Rigurozitatea şi amploarea studiului, autencititatea şi sensibilitatea interpretării artistice impresionează şi oferă noi dimensiuni muzicii vechi româneşti de sorginte medievală, populară şi lăutărească.

Pe lângă concertele proprii, Trei parale a participat la festivaluri precum Ghost Festival – Râşnov 2012 – un eveniment intercultural, ce-şi propune să adune, într-un spaţiu natural, departe de agitaţia urbană, ascultători şi formaţii atât de muzică folk şi ambientală, cât şi post-rock. De asemenea, grupul a avut colaborări cu Mike Godoroja şi Marius Mihalache pentru proiectul Balkanic Zeppelin, care s-a bucurat de un succes răsunător,şi a efectuat turnee în mai multe ţări din Europa: Irlanda, Israel, Ungaria, Turcia, Polonia şi Germania.

muzica veche romanesca trei parale

Aprecieri în presă:

„Într-o lume în care muzica sună adesea tot mai electronic şi mai tehno, iar vocea şi intrumentele sunt acoperite de sunetele «cântate» de calculator, patru tineri au scos din biblioteci melodiile ce se auzeau în lumea urbană a secolului XIX prin hanuri, cârciumi, cafenele sau grădini publice şi le-au adus în faţa orăşenilor de astăzi. ” (Trei parale ne cântă ca acum 150 de ani, EVZ.ro, Cultură).

„Într-un peisaj muzical destul de trist, sufocat de play-back, de compromisuri  şi  de «vedete» sclipicioase, ce nu au nimic de spus, singurul semn al evoluţiei pare a fi diversitatea. Faptul că o formaţie de tineri ce cântă muzică tradiţională la caval, cobză, tilincă, drâmbă are succes şi îşi construieşte un drum propriu înseamnă foarte mult.” (Trei parale…după cinci ani – Formulaas.ro, Galeria vedetelor).

Biletele pot fi achiziţionate de la Casa de Bilete ArCuB (Str. Batişte nr. 14), online pe bilete.arcub.ro.

Preţ: 35,00 lei (Categoria I) şi 26,50 lei (Categoria II). Elevii şi studenţii, care se prezintă la Casa de bilete ArCuB cu legitimaţiile, pot achiziţiona bilete la preţul de 15,90 lei.

Parteneri media: Digi24, Radio România Cultural, Radio România Muzical, RFI Romania, Revista Accente, webcultura.

Parteneri media online: port.ro, metropotam.ro, vinsieu.ro, orasulm.eu, comunicatedepresa.ro, concerteazi.ro, iconcert.ro, 4arte.ro, goingout.ro, hipmag.ro, inoras.ro, urban.ro, hotcity.ro, bigcitylife.ro, ziarulmetropolis.ro

Lansare de carte şi CD

marin voican ghioroiu cu anton pann

Duminică, 8 decembrie 2013, la ora 14.00, în sala „Victor Ion Popa” de la Muzeul Satului „Dimtrie Gusti” din București (Șos. Kiseleff nr. 30), scriitorul-compozitor Marin Voican Ghioroiu şi solista Rodica Anghelescu Gabriela lansează volumul Cu Anton Pann în cârciumioară „La Deşliu” (Editura Muzicală) şi CD-ul Aronii în lumină.

rodica anghelescu gabriela marin voican ghioroiu

Va urma un program artistic susţinut de soliştii Ansamblui Artistic „Ciocârlia”.

 

Caramitru – Mălaele, câte-n lună și în stele

caramitru-malaele-cate_n-luna-si-in-stele1

Cei doi mari actori ai teatrului românesc pornesc din nou în turneu național cu spectacolul Caramitru – Mălaele, câte-n lună și în stele, un seducător duel de poezie, fabule, vorbe de duh, povestiri și amintiri. Spectacolul va avea loc joi, 5 decembrie 2013, ora 19.00, la Teatrul „Anton Pann” (strada Tudor Vladimirescu, nr. 125) din Râmnicu Vâlcea.

Mereu surprinzător, mereu diferit și mereu de excepție, spectacolul Caramitru – Mălăele, câte-n lună și în stele este un spectacol de improvizație… „pentru că improvizația este, de fapt, starea de grație a actorului”, cum spune Horațiu Mălăele. Spectacolul este mereu altul, ritmul este diferit, umorul tot mai spumos și ingeniozitatea tot mai evidentă. Amintirea vremurilor trecute este adusă în scenă de un Caramitru care recită răscolitor, imaginând, cu inteligență și iscusință, răspunsuri pe măsură unui Horațiu Mălăele vulcanic, irezistibil și de un haz efervescent, cei doi avându-i martori pe Shakespeare, Eminescu sau Topârceanu.

spectacol-ion-caramitru-horatiu-malaele

Ion Caramitru, Horațiu Mălăele

Dialogul este întregit de replicile muzicale pline de căldură şi culoare ale violoncelistului Adrian Naidin. Cu tehnica sa desăvârșită, Adrian Naidin i-a impresionat întotdeauna și pe iubitorii de muzică. Sună ca o întreagă orchestră uneori, iar alteori pictează sau soptește versuri. Adrian Naidin l-a inspirat pe regizorul grec Mihalis Kakogiannis, iar muzicianul leton Mischa Maisky, supranumit „Paganini al violoncelului”, îl numără printre cei mai talentați dintre ucenicii săi. Deși are o structură și o educație orientate spre clasic, violoncelistul Adrian Naidin a experimentat și alte limbaje, de la conceptele uneori abstracte ale jazz-ului contemporan până la world music sau pop. În etno-jazz a strălucit încă de la prima încercare, în grandiosul spectacol Damian’s Fire, montat de Damian Drăghici în 2001 la București. Este compozitor de muzică de scenă, confirmat, printre altele, în colaborările cu compania de teatru Alekton din Atena.

adrian-naidin

Absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, licențiat în Violoncel și Muzică de cameră, Adrian Naidin s-a perfecţionat cu muzicianul Mischa Maisky. A debutat în 1988 la Opera Maghiară din Cluj-Napoca și este, din 2001, membru al Orchestrei Naționale Radio București.

În zeci de ani de excepțională carieră, Ion Caramitru și Horațiu Mălăele nu au avut ocazia să-și dea replica, nici în film, nici în teatru, deși publicul aștepta un dialog între doi actori care au în comun, pe lângă experiență și har, și dragostea pentru teatru și pentru poezie. Mult așteptatul moment a venit în toamna anului 2011, când cele două forțe s-au unit pentru prima data pe aceeași scenă.

Fragment video din spectacol

Noaptea porţilor deschise la Biblioteca Academiei Române

Înfiinţată la 6 august 1867, la un an după fondarea Societăţii Academice Române, Biblioteca Academiei Române a avut de la început misiunea de a aduna şi conserva în colecţiile sale fondul naţional de manuscrise şi tipărituri, ilustrând istoria şi cultura românească, precum şi istoria şi civilizaţia universală.

Biblioteca Academiei Române sărbătoreşte 145 de ani şi vă invită la Noaptea porţilor deschise, 6–7 octombrie, între orele 18,00–01.00 (http://www.biblacad.ro/)

Deschiderea festivă va avea loc în Sala de Expoziţii „Theodor Pallady”, între orele 18.00–19.15, în prezenţa conducerii Academiei Române:

50 de ani de studiu în Biblioteca Academiei Române: cercetător dr. Georgeta Filitti.

– Vernisarea expoziţiei Legătura cărţii româneşti vechi. Între Bizanţ şi Occident. Curator: Gabriela Dumitrescu.

– Concert de muzică bizantină: Corul Nectarie Protopsaltul. Repertoriu din colecţiile Bibliotecii Academiei Române.

Orele 19.30-20.30: Valorificarea patrimoniului Bibliotecii Academiei Române prin proiecte naţionale şi europene.

– Gabriela Dumitrescu: Manuscrisele Eminescu. Ediţie facsimilată

– Cătălina Macovei: „Europeana libraries“. Biblioteca digitală

– Luminiţa Kövari: Proiectul „Studite“. Legătura bizantină. Studiu şi creaţie

– Delia Bălăican: Proiectul LLP-LDV/PLM/2011/RO/236 – „Creşterea calităţii serviciilor de bibliotecă specializate în relaţia cu publicul tânăr”.

Dezbateri şi mese rotunde

Foaierul Amfiteatrului „Ion Heliade Rădulescu”, etajul I

19.30 –21.00: Cartea prin vremi

– Andrei Oişteanu: O istorie a bibliocidului

– Mircea Anghelescu: Misiunea iniţială şi actuală a Bibliotecii Academiei Române, patrimoniul şi rolul donatorilor

– Măriuca Stanciu: A existat o politică de selecţie a fondurilor secrete?

– Stanca Desa: Relatări din perioada patrimoniului prohibit

21.00–22.30: Cărţile arestate. Autori încarceraţi

Participă: Dan C. Mihăilescu, George Ardeleanu, Clara Mareş, Ioan Stanomir. Dezbaterea îşi propune să reamintească publicului câteva contexte dramatice în care a funcţionat cartea în timpul regimului comunist şi se centrează pe câteva cazuri care au condus la procese politice, în urma cărora textele nu doar au fost cenzurate, ci confiscate de Securitate, iar autorii lor anchetaţi: N. Steinhardt, Dinu Pillat, Constantin Noica, I. D. Sârbu, Belu Zilber ş.a.

Minirecital de poezie: Gabriel Păun: De dragoste…

22.30–24.00: Manuscrisul medieval: traiectorie, autoritate, receptare

Moderator: Andrei Găitănaru

– Ştefan Vianu

– Andrei Găitănaru: Imposibilul autor şi transparenţa unui pseudonim. Cine a scris, de fapt, tratatele Sfinţilor Părinţi? Studiu de caz: Corpusul Areopagiti

– Cătălin Buciumeanu: Manuscrisele bizantine şi traiectoria lor europeană

– Ileana Stănculescu: Cultura bizantină în manualele de secol XIV-XV din colecţiile bucureştene

– Ovidiu Olar: Comori culturale româneşti uitate sau puţin cunoscute în colecţii din ţară şi din străinătate

IT demo

Foierul Sălii de Expoziţii „Th. Pallady”, parter

18.00–01.00: Târg de IT & C

Participă: SIVECO, Unisystems România, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică

22.30– 24.00: IT demo. Culture Forward: cultura întâlneşte tehnologia

Organizator: ReadFwd. Moderator: Paul Balogh

– Samsung Romania: aplicaţie Smart TV: Cultura şi televizoarele inteligente dotate cu acces la internet

– Onuţ Toana-Buruga/ Orange Romania: aplicaţie pe iPad: Cultura şi tabletele electronice

– Vlad Puescu/ Elefant.ro: Efectul ebook-urilor în consumul mondial de carte

– Cristian Dinu/ ReadFwd: Despre moartea ficţiunii interactive

– Paul Balogh: Reinventarea educaţiei în epoca ubicuităţii tehnicii

5 demo-uri, fiecare a câte 10 minute, ilustrând experienţe de nişă la graniţa dintre cultură şi tehnologie. Ideea de bază este: cum arată cultura – cărţi, filme, muzică, festivaluri, arte creative etc. – în lumea digitală dominata de tehnica. Este tehnica moartea sau şansa unei noi vieţi pentru domeniile creative?

Muzică, Teatru, Cărţile călătoare

Parcul Bibliotecii Academiei Române

18.00–18.45: Vlad Cristian Ghinea, Liceul de Artă „Dinu Lipatti“: Concert de chitară clasică. În program: Fernando Sor, Augustin Barrios Mangoré, Michael Praetorius, Vlad Cristian Ghinea.

18.45–19.15: Teatrul Experimenthalia, Colegiul Naţional „Ion Neculce”

În program: O noapte furtunoasă, Act II, Scena 2; Cum se înţeleg ţăranii; Justiţie de I. L. Caragiale

19.15–19.30: Radio România Cultural: Relansarea Bookcrossing

19.45–20.10: Tronos: Cântare bizantină

20.15–21.00: Teatrul Okaua: Google

21.00–21.45: No’Mads: A Visual Odyssey, spectacol de muzică şi imagine

22.00–23.10: Teatrul Okaua: Aeroportul

23,15–24.00: Formaţia Vocal-Instrumentală de Muzică Veche „Anton Pann”: Din colburi de poveste. File musiceşti. În program: Dimitrie Cantemir, Anton Pann, sultanul Abdul Aziz

24.00–01.00: Muzică ambientală

Happening – Atelier de tipar manual

Parcul Bibliotecii Academiei Române

18.00 – 01.00: Moara de hârtie / Dana şi Ion Georgescu

Moara de hârtie este un spațiu al cărților, în care Dana şi Ion Georgescu au adunat mărturii ale unor vremuri trecute, echipamente de tipar şi legătorie, gravuri rare, tipărituri vechi. În acest loc cei doi creează şi inovează împreună cu prietenii şi publicul lor, pe care îl iubesc.

Tur ghidat al bibliotecii

18.00–01.00: Vizită la cabinetele de colecţii speciale (carte rară, manuscrise, stampe, fotografie, hărţi, periodice, muzică) şi la sălile de lectură, cu secvenţe de expoziţii tematice.

Expun:

– Serviciul Organizarea şi Conservarea Colecţiilor: Biblioteca Academiei Române – o bibliotecă enciclopedică

– Cabinetul de Manuscrise, Carte Rară: Confluenţe europene în Ţările Româneşti

– Serviciul de Bibliografie: Bibliografia Naţională Retrospectivă la 145 de ani

– Cabinetul de Stampe: Expoziţia Hieronymus Wierix, Biblia Pauperis (sfârşitul sec. al XVI-lea–începutul sec. al XVII-lea)

Cabinetul de Hărţi: Expoziţia Mercator – 500 de ani de la naştere

– Cabinetul de Muzică: Expoziţia Comori din fondul de tipărituri muzicale şi înregistrări audio

Abonament gratuit la Biblioteca Academiei Române

Fiecare vizitator va primi un flyer care îi acordă acces gratuit în Biblioteca Academiei Române până la sfârşitul acestui an.

Editura Cuget Românesc

La Editura Cuget Românesc a Parohiei Malovăţ, localitatea Malovăţ, județul Mehedinţi, prin stăruința părintelui profesor doctor Al. Stănciulescu-Bârda, au apărut de peste 20 de ani sute de titluri de cărţi şi broşuri cu conţinut teologic, istoric, literar, care au fost răspândite în parohia Malovăț, în ţară şi în străinătate în sistemul ,,cartea prin poştă”. Părintele Al. Stănciulescu-Bârda mărturisește că face acest lucru „cu convingerea că astfel facem un act de apostolat pentru Domnul Hristos şi în acelaşi timp slujim cultura şi neamul românesc. Nu avem nici o susţinere decât de la Dumnezeu şi de la cititorii noştri. Fiindcă am publicat lucrări pe înţelesul dumnealor şi care au răspuns căutărilor spirituale ale omului de astăzi, am putut rezista inflaţiei, concurenţei şi răutăţii multora, care au căutat să ne pună piedici.”

Vă prezentăm câteva titluri apărute la această editură:

Gheorghe Duncea, Tudor Vladimirescu, aşa cum l-am cunoscut

Gheorghe Duncea a fost căpitan al lui Tudor Vladimirescu. Este unul dintre prietenii cei mai apropiați ai lui Tudor Vladimirescu. Au fost împreună de la vârsta de cinci ani. Au fost colegi de școală, tovarăși în afaceri, în armată, în lupte. Lucrarea de față cuprinde însemnările scrise de autor la câteva zile după asasinarea lui Tudor, când Duncea însuși se aștepta să fie prins și executat. Este un text scris ,,cu limbă de moarte”, pentru a se ști de către urmași lucruri necunoscute din biografia marelui erou. Însemnările lui s-au păstrat ,,la căpriorul unei case” din Prejna, au fost transcrise de un urmaș al său, au fost publicate în reviste din perioada interbelică sub formă de serial și văd acum pentru prima dată lumina tiparului sub formă de carte. Manuscrisul este însoțit de un studiu introductiv semnat de Pr. Stănciulescu-Bârda. „Ne facem o datorie de conștiință din publicarea acestui manuscris și sperăm că el va intra în circuitul științific și-n atenția istoricilor și a marelui public.”

Sf. Irineu al Lyonului, Cuvânt împotriva ereziilor, traducere de prof. Elena Nistor

Sfântul Irineu al Lyonului a trăit în secolul al II-lea în Occident. Până azi, el este cinstit atât în Biserica Romano-Catolică, cât și în Biserica Ortodoxă, iar scrierile lui recunoscute în ambele biserici ca puncte de reper în ceea ce privește învățăturile dogmatice. Scrierile sale, atâtea câte ni s-au păstrat, constituie un tezaur nepreţuit, un creuzet în care a fost plămădită învăţătura creştină autentică, în care izvoarele principale, respectiv Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, sunt întoarse pe toate feţele şi din ele se scoate filonul de aur al adevărului nealterat.

Temele majore ale lucrărilor Sf. Irineu privesc în special dogmele referitoare la Sfânta Treime, persoanele Sfintei Treimi, mântuirea omului și multe altele. Activitatea lui privește, pe de o parte, lucrarea de convertire a popoarelor necreștine cu care intră în contact, pe de alta lupta împotriva vechilor religii din epocă și nu în ultimul rând lupta împotriva ereziilor vremii, în special împotriva gnosticismului și a ereziilor care atacau învățătura despre Mântuitorul Iisus Hristos. În măsura posibilităților sale, Sf. Irineu a contribuit la restabilirea și consolidarea creștinismului apusean cu cel răsăritean din vremea lui. Lucrarea de față este un adevărat tratat de hristologie.

Prof. Dr. Constantin Negreanu, Istoria proverbului românesc

Constantin Negreanu a inițiat o adevărată școală de paremiologie în Mehedinți. El însuși și-a luat doctoratul cu o teză despre proverbele românești, a editat câțiva ani o revistă de paremiologie, a organizat și condus patru simpozioane naționale de paremiologie, a reeditat vechi culegeri de proverbe românești, a publicat numeroase articole și studii în țară și străinătate despre proverbele românești și era pe punctul de a obține aprobările necesare pentru a înființa la Turnu Severin o secție a Academiei Române pentru studiul proverbelor. Suflul morții l-a smuls dintre noi și proiectele lui au rămas neîmplinite.

,,Proverbele ne oferă exemple concludente ale felului cum s-a reflectat învățătura dogmatică și practica litur¬gică în mentalitatea colectivă. Este surprinzător cu câtă atenție și cu câtă profunzime omul din popor a receptat adevărul teo¬logic, l-a trecut prin filtrul conștiinței și sufletului său, l-a concentrat în cupa foarte strâmtă și sintetică a proverbului și l-a transmis din generație în generație. Sperăm că ne va ajuta Dumnezeu ca în viitorul apropiat să dăm la lumină o antologie de proverbe religioase românești și o sinteză de etnoteologie bazată pe tezaurul inestimabil al paremioticii românești. Stu¬diul de față este un început.” (Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Sfintele Taine și proverbele românești).

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română” (1874–2004), vol. I

Primul volum cuprinde secțiunile Biblică (Sfînta Scriptură, Vechiul Testament, Noul Testament, Arheologie Biblică), Sistematică (Dogmatică, Morală, Filozofie Creștină), Practică (Drept canonic, Liturgică, Omiletică, Catehetică, Pastorală, Muzică Psaltică, Pedagogie, Sectologie). Este un instrument de lucru de mare valoare pentru teologi, dar și pentru cercetători.

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Urme

Este o lucrare de literatură în general, deși cuprinde materiale și de altă factură, grupate în capitole precum: File de legendă, Oameni, fapte și întâmplări de altădată, Eseuri, Versuri, Documentare, Oameni, fapte și întâmplări de azi, Biserica și Școala, Aspecte pastorale, In memoriam, Recenzii. Oricum, cititorul nu are timp să răsufle sau să se plictisească din momentul în care începe lectura acestei cărți pline de viață. „Călători suntem pe drumul vieții. Încercăm fiecare să lăsăm un semn al trecerii noastre pentru cei prezenți, pentru cei viitori. Unii lăsăm palate, alții averi, alții de toate; unii lăsăm copii, alții un nume bun; unii lăsăm ură și blesteme, cirezi de vite, mașinării de tot felul, alții un rând într-o carte de istorie; unii lăsăm o poezie sau o melodie, un tablou sau un monument. Oricum, nu vrem să trecem ca pasărea prin aer și peștele prin apă […]. Toată viața m-am chinuit să scriu o carte! Au ieșit mai multe, pe care le-am răspândit până la marginile lumii. Nu știu, însă, dacă măcar vreuna din ele îmi va supraviețui și va fi o urmă a trecerii mele prin această lume. Știu doar atât, că fiecare carte este un semn al iubirii mele față de semeni și față de Dumnezeu, este încă o formă prin care îmi împlinesc misiunea.”

Profeții privind România, vol. I.

Conștient că există în toate vremurile și în toate timpurile oameni înzestrați de Dumnezeu să prezică sau să prevadă viitorul, am început o serie cu astfel de scrieri care privesc România sau contextul internațional în care se derulează istoria țării noastre. Pentru aceasta, am considerat că cel mai reprezentativ în acest sens este Sundar Singh. Într-o vreme în care emigrația este masivă, în care atâția dintre confrați se declară nemulțumiți că sunt români, venim cu această scriere, pe care, după ce o citești, îi mulțumești lui Dumnezeu că te-a rânduit să fii român și să trăiești în România de azi și de mâine.

Colinde din Transilvania, vol. IV

„Cu ajutorul lui Dumnezeu, încheiem seria celor patru volume din seria Colindelor din Transilvania, la care se adaugă volumul Balade din Transilvania, culese de neobositul folclorist Pavel Rătundeanu-Ferghete de-a lungul ultimei jumătăți de veac. Precizăm, însă, că nu este specie folclorică, din care acest admirabil român să nu fi descoperit măcar câteva piese. Uneori acestea acoperă zeci de pagini, alteori greutatea manuscriselor însumează câteva kilograme. Pavel Rătundeanu-Ferghete a fost și a rămas un om modest sub aspect material și social, tocmai în această vreme în care goana după avere și mărire este mai acerbă decât oricând! El partea bună și-a ales, reușind să intre, prin muncă și sacrificii numai de el știute, în universul lui a fi. Culegând și făcând lumii cunoscută această zestre inestimabilă a sufletului românesc, poți înțelege mai bine miracolul supraviețuirii neamului de-a lungul mileniilor într-o zonă atât de frământată, atât de încercată și atât de binecuvântată. Colindele din această carte sunt grupate pe teme, precum: Colinde de Crăciun, Colinde de Anul Nou, Colinde de Bobotează, Colinde de Florii, Colinde de Paști, Colinde pastorale (dintre acestea avem 19 variante la Miorița), Colinde istorice, Colinde diverse etc.”  (Pr. Al. Stănciulescu-Bârda).

Pr. Prof. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Ortodoxia” (1949–2008)

Revista ,,Ortodoxia” a fost și este un fel de prințesă a revistelor bisericești. Dacă ,,Biserica Ortodoxă Română” se voia un fel de ,,buletin” al instituției, în care să se consemneze în primul rând faptele și după aceea articolele, studiile și recenziile, dacă ,,Studii Teologice” era revista facultăților de teologie, având menirea să găzduiască, în primul rând, studiilor profesorilor, masteranzilor și doctoranzilor în teologie, revista ,,Ortodoxia” era, pe de o parte, creuzetul în care se plămădeau ideile și pozițiile teologiei românești față de curentele religioase care se vehiculau în lume la un moment dat, iar pe de altă parte, tribuna de la care răsunau vocile cele mai autorizate ale teologiei ortodoxe românești cu prilejul contactelor pe care Biserica Ortodoxă în general și Biserica Ortodoxă Română le avea cu bisericile surori și cu cultele creștine sau religiile lumii. Ea a fost ,,vârful de lance” al Bisericii noastre în confruntările ecumenice și teologice internaționale. Nivelul acestei reviste a fost întotdeauna superior celorlalte reviste centrale bisericești. Am putea spune, că materialele cele mai bune au fost publicate aici, ca o carte de vizită a teologiei românești. Cele mai bine realizate studii ale profesorilor noștri de teologie și al celorlalți colaboratori au găsit găzduire în paginile acestei reviste. Chiar tezele de doctorat au fost selectate și au fost publicate aici doar cele care aveau deschidere spre universal, spre domeniul ecumenic. Poate pentru cititorii de rând și pentru unii preoți a fost mai greoaie prin limbajul utilizat, dar trebuie înțeles acest lucru ca pe ceva firesc în contextul misiunii pe care îl avea revista.

Viețile Sfinților, vol. II

„Anul trecut am tipărit volumul I din această serie și l-am distribuit gratuit de Sărbători tuturor familiilor din parohie și celor din afara parohiei, care ne-au ajutat în timpul anului. Aceasta este deja o tradiție în parohia noastră. Pentru anul acesta, le dăruim vol. II. Vol. I cuprindea viețile sfinților din lunile ianuarie, februarie și martie. Actualul volum preia textul oficial, stabilit de Sfântul Sinod și cuprinde viețile sfinților pe luna aprilie, la care s-au adăugat textele pericopelor biblice reprezentând Sf. Evanghelie, Apostolul și troparul zilei, cât și cugetări din Sfinții Părinți. Volumul II din Viețile Sfinților cuprinde povestirea principalelor momente din viața sfinților înscriși în calendarele creștine ortodoxe în luna aprilie. Nu putem vorbi de sfinții dintr-o anumită perioadă a istoriei creștine, ci de o epocă foarte extinsă, dacă este să ne gândim că cei dintâi sfinți căzuți pentru Hristos și credința creștină au fost chiar dintre Sfinții Apostoli și ucenicii lor, iar ultimii menționați în prezentul volum au trăit în secolul al XIX-lea. Nu putem vorbi nici de sfinți dintr-o anumită parte a lumii. Unii dintre ei au trăit în Imperiul Roman și au suportat persecuțiile greu de înțeles pentru omul zilelor noastre, alții în Imperiul Bizantin și au luptat pentru apărarea valorilor majore ale învățăturii creștine, prin sinoadele ecumenice, prin scrierile lor, prin predica lor, dar mai ales prin însăși jertfa vieții lor. Alții au trăit în Europa Occidentală, alții în Rusia țaristă sau în Principatele Române. Viețile Sfinților nu sunt povești, ci fapte de viață, scrise cel mai adesea cu sânge și lacrimi, dar și cu speranță nestrămutată. Cu ani în urmă, răsfoiam la Biblioteca Academiei din București câteva din cele peste 40 de volume din Vitae Sanctorum (Viețile Sfinților), care cuprindeau hotărârile judecătorești ale instanțelor romane privitoare la creștinii care nu voiau să jertfească idolilor sau să mănânce din cele jertfite acestora, care nu voiau să ia parte la manifestările și sărbătorile dedicate împăratului, care era socotit zeu sau semizeu (secolele I–IV). Romanii nu ucideau pe creștini de dragul de a ucide, ci îi condamnau în urma unei judecăți oficiale, desfășurată după toate regulile procedurale, în conformitate cu legislația imperială în vigoare de la acea dată. Colecția menționată mai sus conținea, așadar, sentințele judecătorești, prin care erau condamnați la moarte pentru nerespectarea legilor imperiului. Volumul de față nu ne prezintă documente judecătorești, ci povestirea multora din acele procese. Vedem oameni simpli, oameni cu diferite ocupații, cu diferite pregătiri intelectuale, cu diferite poziții sociale, care manifestă credința și apartenența lor la Biserica lui Hristos cu un curaj impresionant. Nu se înfricoșează de judecată, de bătăi, de închisoare, de maltratări, de moarte. Mărturisesc credința lor și suportă cu un eroism cutremurător metodele sălbatice prin care li se storcea și ultima picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de: sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul pentru apărarea învățăturilor fundamentale ale credinței creștine: Sfânta Treime, Maica Domnului, Sfintele Taine, Sfintele Icoane și multe altele. Pentru curajul lor suferă alungări din funcții, confiscări de averi, exiluri, bătăi și chiar moartea. Aceștia sunt stâlpii teologiei creștine, pe care se sprijină Biserica de două mii de ani. Astfel de modele de credință și de viață oferim enoriașilor și cititorilor noștri, într-o vreme în care mass-media, pe toate canalele sale, oferă cu totul alte modele.” (Pr. Al. Stănciulescu-Bârda).

Anton Pann, De la lume adunate și iarăși la lume date…, ediția a II-a

Prima ediție a acestei lucrări a apărut în 1976. Ea reunește 1678 cugetări, maxime și proverbe selectate din opera lui Anton Pann, organizate pe teme și probleme, cu prefață, tabel cronologic, note și indice tematic realizate de Pr. Al. Stănciulescu-Bârda. Anton Pann este primul cântăreț bisericesc cunoscut, care s-a înscris la loc de cinste în rândul marilor oameni de cultură, plămăditorilor de limbă, culegătorilor de folclor, muzicienilor rafinați, într-un cuvânt, reprezentanților de seamă, cu care veacul al XIX-lea românesc a intrat maiestuos în istorie.

Al. Stănciulescu-Bârda, Nicolae Iorga. Concepția istorică (Prefață de Acad. Ștefan Pascu), ediția a II-a

Prima ediție a cărții a apărut în 1994. Actuala ediție este revăzută și îmbunătățită, fiind dedicată împlinirii a 140 de ani de la nașterea istoricului și savantului român. Lucrarea are o poveste interesantă, fiind respinsă de mai multe ori de cenzură înainte de 1989, pentru simplul motiv că autorul era preot, dar în ciuda faptului că președintele Secției de Științe Istorice a Academiei Române îi semna referatul și prefața, susținând publicarea. Regretatul acad. Ștefan Pascu scria despre această carte, printre altele: ,,Lucrarea lui Al. N. Stănciulescu-Bârda, nu e nici neavenită, nici inutilă şi nici de prisos. Dimpotrivă, este binevenită şi, de aceea, bine privită, întrecându-le pe cele dinainte prin vastitatea sa, prin bogăţia informaţiei şi prin strădaniile, reuşite, de analiză şi interpretare în contextul istoriografiei vremii. Pentru realizarea ei, autorul a întreprins o muncă laborioasă, investigând mai întâi opera principală a lui Nicolae Iorga, confruntând-o cu concepţiile contemporanilor săi şi cu concepţia materialist-istorică, ducând mai departe ceea ce s-a scris până acum în problemă. Impresionanta bibliografie consultată, pe care se bazează impresionanta bogăţie de note, stă mărturie a hărniciei, seriozităţii şi cuprinderii teoretice a gândirii istorice a lui Nicolae Iorga. O lucrare muncită cu pasiune şi dăruire şi, de asemenea, cu hărnicie de albină, culegând, autorul, din zecile de mii de pagini ale lui Nicolae Iorga şi din alte mii ale altor istorici ceea ce se referea la subiect. Acest bogat material informativ a fost apoi organizat într-o structură corespunzătoare, potrivit proble¬mei înfăţişate […]. Al. N. Stănciulescu-Bârda şi-a deschis cu grijă drumul printre numeroasele meandre, construind o carte bogată în informaţii, precum şi în judecăţi, proprii sau împrumutate, pentru a înfăţişa concepţia istorică a unui mare istoric. Este aşezat, astfel, prin această lucrare, Nicolae Iorga pe piedestalul ce i se cuvine şi ca teoretician al istoriei, întregindu-i, astfel, personalitatea ce a dominat cu prestigiu de necontestat două generaţii de istorici, români şi străini […]. În noua formă cred că lucrarea corespunde din punct de vedere ştiinţific şi de aceea propun şi susţin publicarea sa.”

Pr. Prof. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Studii Teologice” (1929–2008)

Lucrarea este o adevărată cheie, cu care se deschide cu ușurință un tezaur de cultură teologică, respectiv colecția revistei ,,Studii Teologice” pe o perioadă de 80 ani. Cele aproape 6000 articole, studii, recenzii, reportaje publicate în revistă sunt organizate în funcție de marile direcții ale învățământului teologic (Biblică, Sistematică, Istorică și Practică), la care se adaugă alte capitole noi, precum Istoria României, Limbă și literatură, Etnografie și Folclor. În cadrul fiecărei secțiuni, materialul este organizat pe obiecte de studiu, urmărindu-se, pe cât a fost cu putință, tematica abordată de programa de învățământ teologic universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un indice alfabetic de autori încheie cartea. Ea se adresează ierarhilor, preoților, elevilor seminariști, studenților teologi, masteranzilor și doctoranzilor, tuturor cercetătorilor și oamenilor de cultură. Normele de alcătuire a unor astfel de lucrări promovate de Academia Română au constituit un ghid inestimabil pentru autori.

Editura Cuget Românesc – oferta de carte

Concert coral „Tatăl nostru…” la Sala Radio


Cu două săptămâni înaintea Sărbătorilor de Paşte, Corul Academic Radio și dirijorul Dan Mihai Goia vă invită la Sala Radio, joi, 29 martie 2012, ora 19.00, la un concert care are drept subiect ipostaze ale rugăciunii şi sentimentului religios. Vor fi prezentate 13 versiuni ale Rugăciunii Domneşti, variante autohtone dar şi din repertoriul universal, într-o seară concertistică de rugăciune, de pace şi de speranţă în Bine şi Frumos, în care ansamblul coral îi va avea ca invitați pe organista Simona Popovici și pe pianiștii Carmen Săndulescu și Dan Stoenescu. În program figurează lucrări corale compuse de Anton Pann-Dan Mihai Goia, Gottfried August Homilius, Eusebie Mandicevski, Giuseppe Verdi, Ciprian Porumbescu, Serghei Rahmaninov, Ioana Ghica, Hermes Coelho, Frédéric Monnin, Dragoş Alexandrescu, Douglas Brooks-Davies, Irina Odăgescu-Ţuţuianu.

Biletele se pot procura prin Eventim, la Casa de bilete a Sălii Radio, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online pe www.eventim.ro.

Fondat în 1940 sub conducerea lui Ion Croitoru, Corul Academic Radio s-a impus în scurt timp ca o formaţie de elită, condusă fiind – de-a lungul anilor – de Dumitru D. Botez, Gheorghe Danga, Dumitru D. Stancu, Constantin Petrovici, Emanoil Elenescu, Alexandru Şumski, Carol Litvin, Aurel Grigoraş, pentru ca, în prezent, la pupitrul formaţiei să se afle Dan Mihai Goia.

Numeroşi compozitori români au scris lucrări pentru această valoroasă formaţie, care le-a prezentat în primă audiţie concertistică absolută, dar le-a şi înregistrat. Acest ansamblu coral de excepţie a probat calitatea sa în lucrări din literatura muzicală românească şi universală, în marele repertoriu liric prezentat pe scena de concert, abordând un impresionant număr de lucrări în toate genurile muzicale, de la miniatură la poemul coral, de la misă şi oratoriu la operă, cantată sau simfonie. Mii de minute de înregistrări speciale, concerte à cappella şi vocal-simfonice, emisiuni TV au determinat atât diversificarea repertorială cât şi afirmarea concertistică la cote valorice aparte.

Versiunile interpretative ale orchestrelor în colaborare cu Corul Academic Radio se bucură de aprecieri elogioase din partea publicului meloman şi a criticii de specialitate, devenind adesea pagini de antologie în planul vieţii muzicale româneşti. Corul Academic Radio a efectuat turnee de concerte în Germania, Bulgaria, Spania, Grecia, Cipru, Israel etc., colaborând adesea cu orchestre de renume sub baghete de prestigiu din ţară şi din străinătate (Horia Andreescu, Ludovic Bács, Ovidiu Bălan, Sergiu Comissiona, Iosif Conta, Corneliu Dumbrăveanu, Ilarion Ionescu-Galaţi, Enrique Garcia Asensio, Cyril Diederich, Gudni Emilssohn, Vaktang Jordania, James Levine, Igor Markevitch, Zubin Mehta, Milen Nachev, Sakari Oramo, Neil Thompson, Jin Wang ş.a.).

În anul 1996, Corul Academic Radio a primit Premiul Uniunii Criticilor Muzicali din România. Preluând tradiţia ilustră a coraliştilor autohtoni, ansamblul este actualmente cea mai importantă şi mai valoroasă formaţie de gen din România, aceasta scriind cu majuscule istoria unui repertoriu care a asigurat valoarea şi aprecierea artei interpretative româneşti în întreaga lume.

Dan Mihai Goia este dirijorul Corului Academic Radio din anul 2000. Cu acest ansamblu coral considerat drept etalon de către critica de specialitate, Dan Mihai Goia a participat la peste 200 de concerte vocal-simfonice şi a cappella. Multe din prezenţele sale dirijorale şi înregistrările realizate pentru fonoteca Radioului au inclus creaţiile compozitorilor români – de la repertoriul clasic la cel contemporan – dar şi lucrări din creaţia corală universală. În anul 2009, Dan Mihai Goia a primit pentru bogata sa activitate Premiul pentru interpretare dirijoral-corală al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Anul 2010 a marcat pentru dirijorul Dan Mihai Goia o impunătoare realizare, şi anume lansarea compact-discului cu Vecernii, op. 37 de Serghei Rahmaninov, pentru care a colaborat cu soliştii Gabriela Popescu şi Călin Brătescu, alături de Corul Academic Radio şi Corala Bărbătească Ortodoxă „Te Deum Laudamus”.

Fiziologia gustului: Gura omului e iad, cât să-i dai, tot zice „ad”

Doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit, deşi afară numai de bine nu putem vorbi. Cu zăpezi cât casa, cu vânt și geruri, iarna a bătut furios la uşă, dar noi tot despre mâncare vorbim sau, mai bine zis, despre istoria artei culinare pe aici şi pe oriunde. Anton Pann, mare meşter la vorbă şi cântec, n-a putut să nu se oprească la această zonă sensibilă, intitulându-şi poezia Despre mâncare. Cu voia dvs., o reamintim că să luăm aminte, dar să ne mai şi descreţim frunţile:

„Omul trăieşte cu ce bagă în gură,

Pântecele omului n-are fereastră ca să i se vază ce a mâncat.

Pâine cu sare e gata mâncare.

Dintr-o ridiche patru feluri de mâcări se face: rasă şi nerasă, cute şi felii.

Cine caută gurii i să dezgoleşte turii.

Cine mănâcă puţin mănâncă de mai multe ori.

Omul nu trăieşte să mănânce, ci mănâncă să trăiască.

         De aceea

Mâncarea de dimineaţă lasă-o pentru seară.

         Şi

Lucrul de seară nu-l lăsa pentru dimineaţă.

Gura omului e iad, cât să-i dai, tot zice „ad”.

Astăzi să mănânci cât un bou, mâine ceri să mănânci cât doi.

         Însă

Şi un nebun mănâncă nouă pâini, dar e mai nebun cine i le dă.

Orce lucru când e mai puţin să pare mai cu gust.

Găina când se vede în grămadă, râcâie cu picioarele.

Păduchele când se satură iese în frunte.

         Iar

Flămândul codri visează şi vrabia mei.

Posteşte robul lui Dumnezeu, dacă nu găseşte tot mereu.

         Că

Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale.

Cine are bea şi mănâncă, cine nu, stă şi să uită.

Omul care este harnic totdauna are praznic.

Iar nevoiaşul şi prostul şi în ziua de Paşti postul.

        Că

Astăzi când are parale mănâncă zaharicale.

        Şi

Când se caută mâine, n-are cu ce să-şi ia pâine.

Azi are, satură zece, şi mâine flămând petrece.

       De aceea

Gândeşte de astăzi şi pentru mâine.

De ai venituri mititele, mai opreşte din măsele.”

Ce mai, o adevărată istorie despre cumpătare, despre risipa de mâncare, despre viaţa noastră cea de toate zile. Cu bine şi cu bucurie.

Pușa Roth