Record de vânzare pentru Festivalul „Enescu” 2017: abonamente epuizate în 10 minute

fest-enescu-2017

Abonamentele pentru Festivalul „Enescu” 2017 au fost puse în vânzare luni, 5 decembrie de la ora 10, prin rețeaua Eventim și au înregistrat recorduri de vânzare. Astfel, abonamentele pentru seria Recitaluri și Concerte Camerale s-au epuizat într-un timp record de un minut de la punerea în vânzare, în timp ce abonamentele pentru seria Mari Orchestre s-au epuizat la doar 10 minute de la punerea în vânzare.

În 5 decembrie, la ora emiterii acestui comunicat mai puteau fi achiziționate ultimele abonamente pentru seria Concertele de la Miezul Nopții la acest link.

Abonamente disponibile se mai găsesc și pentru Concertele din seria Muzica Secolului XXI, o serie de noutate a Festivalului Enescu, dedicată exclusiv muzicii contemporane, la acest link.

În total, prin intermediul abonamentelor au fost puse în vânzare aproximativ o treime din locurile disponibile la Festivalul „Enescu” 2017, urmând ca biletele individuale să fie puse în vânzare pe 16 februarie 2017, în rețeaua Eventim.

Programul complet al Festivalului Enescu 2017 este disponibil pe www.festivalenescu.ro. Continuă lectura „Record de vânzare pentru Festivalul „Enescu” 2017: abonamente epuizate în 10 minute”

Ministrul Culturii i-a numit pe dirijorii Zubin Mehta și Vladimir Jurowski la conducerea artistică a Festivalului „Enescu”, ediția 2017

 

festivalul-george-enescu-20132

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, i-a numit pe dirijorul Zubin Mehta în calitate de Președinte Onorific și pe dirijorul Vladimir Jurowski în calitate de Director Artistic ai ediției din 2017 a Festivalului Internațional „George Enescu”.

“Numirea celor două personalități ale muzicii internaționale, Zubin Mehta și Vladimir Jurowski, la conducerea artistică a Festivalului Internațional «George Enescu» va da un nou imbold promovării creației compozitorului George Enescu în lume, precum și dezvoltării internaționale a Festivalului care îi poartă numele. Este o onoare și o șansă pentru România să-i aibă pe acești buni cunoscători ai creației lui George Enescu în fruntea ediției 2017 a Festivalului”, a declarat Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii. Continuă lectura „Ministrul Culturii i-a numit pe dirijorii Zubin Mehta și Vladimir Jurowski la conducerea artistică a Festivalului „Enescu”, ediția 2017”

Ediția 2017 a Festivalului „George Enescu” se va deschide cu „Oedipe”, sub bagheta dirijorului Vladimir Jurowski

Vladimir Jurowski_c_creutziger

Una dintre orchestrele aflate în Top 3 cele mai importante din lume, Royal Concertgebouw Orchestra a încheiat ediția 2015 a Festivalului „Enescu”, având în program Rapsodia română  nr. 2 de George Enescu.  În semn de reverență adusă compozitorului George Enescu, ediția 2017 se va deschide cu Oedipe, sub bagheta cunoscutului dirijor Vladimir Jurowski. Continuă lectura „Ediția 2017 a Festivalului „George Enescu” se va deschide cu „Oedipe”, sub bagheta dirijorului Vladimir Jurowski”

În premieră la Londra, Simfonia a III-a de George Enescu

Dirijorul Vladimir Jurowski ridicind partitura enesciana  pe scena Royal Festival Hall din Londra Credit foto Cristian Alexa(1)

eveniment liber sa spunPatru rânduri de aplauze s-au auzit în sala Royal Festival Hall a cunoscutului centru cultural londonez Southbank Centre la finalul concertului susținut de London Philharmonic Orchestra & Choir sâmbătă, 7 februarie 2015, de la ora 19.30 (GMT).

Dirijorul Vladimir Jurowski, care a decis să includă Simfonia a III-a în programul internațional al orchestrei după ce a interpretat-o în cadrul Festivalului „Enescu”, ediția 2013, a ridicat partitura lucării enesciene către public. Prezentată inițial în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, ediția 2013, în interpretarea London Philharmonic Orchestra & Choir, Simfonia a III-a de George Enescu a ajuns în acest week-end la Londra, într-unul dintre cele mai importante evenimente ale muzicii clasice internaționale, o premieră pentru România. London Philharmonic Orchestra & Choir, sub bagheta lui Vladimir Jurowski au interpretat pentru prima dată pe o scenă londoneză lucrarea enesciană, în fața unui public de peste 2000 de oameni. Pe scena Royal Festival Hall au urcat 115 instrumentiști și 120 de artiști din cor – partitura enesciană include și cor de copiii –  care au interpretat sâmbătă, 7 februarie, partitura de George Enescu.

Vladimir Jurowski pe scena Festivalului Enescu 2013 credit  foto Sergiu Iczkovits

Vladimir Jurowski pe scena Festivalului „Enescu” 2013. Foto: Sergiu Iczkovits

„Ne bucurăm foarte mult că am inclus muzica lui George Enescu în programul orchestrei noastre”, a punctat Timothy Walker, Director artistic al London Philharmonic Orchestra. De asemenea, acesta a anunțat în fața publicului de la Londra, o altă premieră: în ediția 2017 a Festivalului „Enescu”, London Philharmonic Orchestra va prezenta sub bagheta lui Vladimir Jurowski Oedipe, una dintre lucrările care i-au adus faima internațională  compozitorului George Enescu. „Muzica lui Enescu este muzica unui geniu”, a subliniat dirijorul Vladimir Jurowski într-un interviu acordat pentru Radio România Muzical chiar înaintea premierei londonze.

festivalul-george-enescu

„Festivalul «Enescu» a început discuțiile cu maestrul Vladimir Jurowski încă din anul 2010. Își dorea să interpreteze Enescu și i-am propus Simfonia a III-a. Trei ani mai târziu, cunoscutul dirijor apărea pe scena Sălii Palatului și aducea publicului interpretarea sa, nouă, a acestei lucrări enesciene. Acum, momentul de la Londra a fost unic și foarte emoționant, un triumf și țin să mulțumesc atât orchestrei, cât și lui Vladimir Jurowski! Este parte din identitatea Festivalului să promoveze muzica lui George Enescu și, iată, să o ducă peste granițe. În ediția 2015, publicul se va putea bucura de 20 de lucrări de George Enescu în interpretarea unor muzicieni internaționali de top. În 2017, London Philharmonic Orchestra va prezenta în Festivalul «Enescu» Oedipe. Mai mult, sunt în discuții să includă această interpretare și în cadrul celebrului festival BBC Proms. Este o reușită extraordinară pentru România și ne bucurăm că Festivalul «Enescu» duce mai departe, la un nivel internațional, muzica lui George Enescu”, a declarat Mihai Constantinescu, Director Executiv al Festivalului «Enescu».

Prezent și el la concert în sala Royal Festival Hall, celebrul dirijor Antonio Pappano a fost fascinat de lucrarea enesciană și a spus că își dorește să interpreteze Simfonia a III-a de Enescu alături de Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia în cadrul unei viitoare ediții a Festivalului «Enescu». Printre presonalitățile care s-au aflat la concertul de la Londra se numără și Baroneasa Prashar of Runnymede CBE, British Council Londra, Sir George Iacobescu, chairman and chief executive officer al Canary Wharf Group, Andrew Popper, șeful Casei Regale din România, precum și actrița Anamaria Marinca.

În cadrul ediției 2015 a Festivalului «Enescu» (30 august–20 septembrie, București) vor fi interpretate 20 de lucrări ale compozitorului român. Printre acestea, celebrul violonist David Garrett, care a doborât recordul de viteză la vioară – 13 note pe secundă – va interpreta pe scena Ateneului Român Balada pentru vioară şi orchestră de George Enescu. De asemenea, orchestra americană San Francisco Symphony, deținătoare a unui Pulitzer Prize for Music va interpreta o lucrare a compozitorului român. În premieră pe scena Festivalului se vor afla nume reputate la nivel internațional precum Orchestra Filarmonicii din Berlin sau violonista Anne-Sophie Mutter. Cu ocazia premierei londoneze, ICR Londra a organizat „Luna Enescu” la Londra, care a cuprins mai multe dezbateri și concerte ce au avut loc la sediul instituției.

„Recviemul” de Verdi

recviem verdi antonio pappano

La Ateneul Român, de la ora 17.00, se va încheia integrala Concertelor pentru pian de Beethoven în interpretarea lui Rudolf Buhbinder, solist și dirijor, în compania Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” din București. Miercuri programul a cuprins Concertele nr. 2 în Si bemol major, nr. 4 în Sol major și 3 în do minor, joi, 12 septembrie, Concertul nr. 1 în Do major, op. 15 și nr. 5 Mi bemol major, „Imperialul”, op. 73.

Un eveniment între evenimentele acestei ediții a Festivalului poate fi considerat concertul de la ora 19.30, de la Sala Mare a Palatului, în care Orchestra și Corul Academiei Naționale „Santa Cecilia” din Roma, cu Antonio Pappano la pupitrul dirijoral va interpreta Recviemul de Verdi. Solişti: soprana Liudmyla Monastyrska, mezzosoprana Ekaterina Semenchuk, tenorul Simir Pirgu, basul René Pape. Concert prezentat de Enel.

antonio pappano

Antonio Pappano

Radio România Cultural și  Radio România Muzical vor transmite concertele de la orele 17.00 și 19.30.

La Sibiu Orchestra Filarmonicii, dirijată de Gottfried Rabl, va susține un concert al cărui program este este alcătuit din piese de Theodor Rogalski (Trei dansuri româneşti), F. Mendelssohn-Bartholdy (Concertul pentru vioară şi orchestră, în mi minor, op. 64, solist: Alexandru Tomescu), S. Taneyev (Simfonia nr. 4 în do minor, op.12).

Orchestra Filarmonicii „Banatul” din Timișoara va fi dirijată de Gheorghe Costin. Program: G. Enescu – Suita a II-a în Do Major op. 20; Fr. Poulenc – Concertul în re minor pentru două piane şi orchestră, FP 61 (soliști: Manuela Iana-Mihăilescu și Dragosș Mihăilescu); B. Bartók – Suita „Mandarinul miraculos”, op. 19.

***

verdi giovanni boldini

În istoria muzicii, Messa da Requiem de Verdi ocupă un loc cu totul aparte. Ea are particularităţi speciale printre lucrările de gen. Dacă muzicianul nu a trăit, poate, cu intensitate sentimentul religios, el avea însă simţul grandiosului, pe deplin verificat aici şi o tehnică prin care ştia să exprime în modul cel mai convingător un asemenea subiect, indiferent cu câtă vibraţie se apropia de el. Apoi, există cel puţin o trăsătură care îl distinge de partiturile „canonice” de celebrare funebră: este sfâşietorul sentiment tragic care are drept consecinţă conflictul dramatic nelipsit de sugestii aproape scenice. Pornind de aici, conţinutul de idei ce poate fi invocat prin această muzică, limbajul ei uneori „teatral”. În nici una din lucrările similare (cel puţin în cele celebre), nu poate fi întâlnită atâta suferinţă dramatică – şi întrucâtva dramatizată – ca la Verdi. Veşmântul funerar acoperă zvârcolirea şi revolta. Câtă dorinţă de împăcare, atâta dramă.

michelangelo judecata de apoi capela sixtina

Michelangelo, Judecata de Apoi, Capela Sixtină

Dacă Recviemul în re minor de Mozart sugerează, dincolo de patetismul unor pasaje ori de reculegerea meditativă din altele, o solemnă demnitate, dacă acela de Berlioz e terifiant, simili-apocaliptic, iar Recviemul german de Brahms, o cantată funebră ce părăseşte textul liturgic, ampla partitură terminată de Verdi în februarie 1874, pentru comemorarea poetului Alessandro Manzoni (1785–1873), a reprezentat de la prima ei audiţie, la 22 mai 1874, o problemă nu numai din unghiul clasificării ca specie, cât şi al conţinutului. Libertăţile formale, nerespectarea tiparului structural, interpretarea mai liberă a acestuia sunt într-o măsură responsabile de respectiva „dificultate”. Pun cuvântul între ghilimele pentru a trimite la şirul de încercări de definire a lucrării. Evident, Recviemul lui Verdi a şocat. Albert Schnerlich îl considera „un monstru liturgic”. Pentru Carl Dalhaus, „verdiana messă de recviem poate fi plasată în acel grup de compoziţii sacre ce se pot cânta în biserică, grup ce reuneşte lucrări precum Oratoriul lui Mendelssohn, Recviemul german de Brahms şi poate chiar şi Parsifalul lui Wagner.” Caracterizarea se referă desigur la libertăţile de conţinut şi formă din această „reprezentare panoramică în formă de frescă”, cum definea Gustavo Marchesi Recviemul lui Verdi. Unii l-au învinuit că a folosit textul liturgic „doar pentru a-şi satisface fanteziile teatrale”! Dar, indiferent de asemenea obiecţii, Messa da Requiem rămâne una dintre cele mai zguduitoare din întreaga muzică de inspiraţie religioasă. Îţi trebuie, ca ascultător, o veritabilă rezistenţă în fata valurilor de suferinţă care înăbuşă orice speranţă. „Pacea eternă”, iluzia împăcării sunt aici devansate mereu de teribila ciocnire de forţe. Verdi nu poate imagina o muzică statică, de pură contemplaţie (în paranteză fie spus, muzica refuză prin natura ei staticul; dar nu e mai puţin adevărat că e arta care poate sugera cel mai direct atmosfera de reculegere ori contemplarea imaginii funebre). Totul, chiar şi fragmentele lirice, se adresează unui imaginar în mişcare, în care deschiderea e sinonimă de obicei cu forţa şi caracterul înfricoşător. Mijloacele sunt însă diferite faţă de cele ale lui Berlioz din Messe des morts (1837), iar impresia de irealitate – alungată.

verdi-requiem

Cer şi pământ se află la Verdi într-o opoziţie tragică. Personajele aparţin, cu revoltă şi disperare, unei lumi pentru care fiorul metafizic nu înseamnă eliberare. Moartea presupune, în primul rând, consfinţirea unui conflict. Divinitatea există pentru a dezvălui tragicul condiţiei umane. Funcţional – pentru a fi invocată în încercarea de descătuşare a spiritului. În acest fel s-ar putea interpreta însăşi structura Recviemului verdian, care depăşeşte, prin caracteristicile construcţiei, forma de suită, obişnuită unor asemenea compoziţii. Dies irae, partea a doua, are proporţiile unui act de operă: se prefigurează furtunos – şi începe să fie dezvoltat – nucleul dramatic, după ce în prima, Requiem aeternam, starea de linişte şi spiritualizarea anunţau mai degrabă suprema împăcare. Dar Verdi este un maestru al răsturnărilor dramatice, iar Recviemul rămâne şi el, într-o măsură, o creaţie „scenică”, mai ales prin impresiile teatrale din extraordinarul Dies irae, deschis cu un potop orchestral: acorduri violente ale întregii orchestre, izbucniri ale percuţiei în contratimp, o adevărată cascadă la viori. Acordurile detunătoare vor reveni cu şi mai mare concentrare emoţională. Orchestra este şi aici, pentru Verdi, un instrument dramatic însemnat, chiar dacă rolul de prim-plan revine soliştilor şi corului. Ariile, duetele, recitativele (puţine), cvartetele se sprijină aproape permanent pe dramaturgia orchestrală, pe efectele psihologice astfel create. De exemplu, dialogul „trâmbiţelor apocaliptice” din Dies irae. Opt trompete, dispuse în două grupe, una în orchestră, cealaltă la distanţă, ascunsă, invizibilă îşi încrucişează fatidicele chemări la Judecata de apoi. Aceste ingenioase suprapuneri, răsfrângeri şi efecte de ecou „pun în scenă” bogăţia de sensuri muzicale din această parte, urmată de un poetic offertorium (Domine Jesu Christo). Pentru a marca semnificaţia relativ schimbată faţă de modelul canonic, recviemul se încheie nu cu obişnuitul Agnus Dei (finalul tradiţional al missei), imagine a jertfei purificatoare, sau cu un communio (Lux aeterna), ci cu o spectaculoasă fugă pe tema Libera me, Domine, de morte aeterna, revoltă condusă la înalta transfigurare.

Costin Tuchilă

liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Mari interpreți, mari orchestre

program 11 septembrie 2013 festival enescu

Trei dintre cele cinci Concerte pentru pian și orchestră de Beethoven, nr. 2 în Si bemol major, nr. 4 în Sol major și nr. 3 în do minor, alcătuiesc programul Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” din București miercuri, ora 17.00, la Ateneul Român. Solist și dirijor: Rudolf Buchbinder.

La Sala Mare a Palatului, de la ora 19.30, este programat primul concert al Orchestrei și Corului Academiei „Santa Cecilia” din Roma, dirijor: Antonio Pappano. În program: Maurice Ravel, „Une barque sur l’océan” (partea a 3-a din suita „Miroirs”), op. 43a; George Enescu, Poemul simfonic „Vox Maris”, op. 31 (solist: Marius Vlad Budoiu); Antonin Dvořák, Simfonia nr. 9 în mi minor, „Din lumea nouă”, op. 95.

Radio România Cultural și  Radio România Muzical vor transmite concertele de la orele 17.00 și 19.30.

enescu festival editia 21 septembrie 2013

Rudolf Buchbinder este considerat unul dintre cei mai importanţi pianişti de pe scena internaţională. Admis la Şcoala Superioară de Muzică din Viena la vârsta de 5 ani, rămâne cel mai tânăr student din istoria instituţiei. Invitat deseori să concerteze alături de orchestre renumite, cum ar fi Filarmonica din Berlin, cea din Viena sau New York, Orchestra Naţională a Franţei, Filarmonica din Londra, Simfonia Naţională sau Orchestra din Philadelphia, Buchbinder a colaborat de-a lungul timpului cu dirijori celebri, precum Abbado, Dohnányi, Dudamel, Frühbeck de Burgos, Giulini, Harnoncourt, Maazel, Masur, Mehta, Saraste, Sawallisch şi Thielemann.

rudolf buchbinder

Rudolf Buchbinder

În discografia lui se regăsesc peste 100 de înregistrări, printre care şi ciclul complet al sonatelor şi concertelor lui Beethoven, toate concertele de pian ale lui Mozart, compoziţiile pentru pian ale lui Haydn, ambele concerte ale lui Brahms şi „Variaţiunile Diabelli”, o colecţie la care au participat 50 de compozitori austrieci şi care e rareori interpretată. Setul de 18 discuri conţinând opera lui Haydn i-a adus prestigiosul Grand Prix du Disque în Franţa, premiu acordat pentru cele mai bune înregistrări. Iar concertele pentru pian ale lui Mozart, înregistrate live alături de Orchestra Simfonică din Viena la Viena Konzerthaus, au fost numite de Joachim Kaiser „discul anului”. Rudolf Buchbinder a mai înregistrat live şi concertele pentru pian ale lui Brahms, alături de Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam, condusă de Nikolaus Harnoncourt, iar numele său – în calitate de solist şi dirijor – se regăseşte şi pe setul cu toate concertele lui Beethoven, înregistrat împreună cu Orchestra Simfonică din Viena.

Rudolf Buchbinder este şi director artistic şi fondator al Festivalului de Muzică Grafenegg – organizat anual din 2007 lângă Viena – care a devenit în scurt timp unul dintre cele mai importante festivaluri pentru orchestre din lume. Buchbinder acordă o importanţă considerabilă studiului meticulos al surselor muzicale, deţine 35 de ediţii complete ale sonatelor lui Beethoven, cât şi o vastă colecţie de partituri cu autograf şi documente originale sau ediţii prime.

Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia a fost una dintre primele din Italia care s-a dedicat exclusiv repertoriului simfonic, realizând prime audiții ale unor capodopere ale secolului al XX-lea.

Din 1908 până în prezent, Orchestra a interpretat peste 14000 de concerte, colaborând cu personalităţi muzicale de seamă ale secolului. A fost dirijată de Mahler, Debussy, Strauss, Stravinsky, Hindemith, Toscanini, Furtwängler, De Sabata şi Karajan. Dirijorii săi permanenţi au fost Bernardino Molinari, Franco Ferrara, Fernando Previtali, Igor Markevitch, Thomas Schippers, Giuseppe Sinopoli, Daniele Gatti şi Myung-Whun Chung. Între 1983 şi 1990, Leonard Bernstein i-a fost Preşedinte de Onoare. În 2005, Antonio Pappano a preluat conducerea ca Director Muzical al Orchestrei.

Printre realizările cele mai notabile ale orchestrei sunt apariţiile din 1995 la ediţia aniversară de 100 de ani a Proms (prima orchestră italiană invitată vreodată la prestigiosul festival londonez), unde a revenit în 2007 cu Antonio Pappano. Cu Myung-Whun Chung (dirijor principal între 1997 şi 2005), Orchestra a cântat în Spania, Portugalia şi Belgia şi a făcut numeroase turnee în Orientul Îndepărtat. În afară de participările anuale la cele mai importante festivaluri din Italia, în 2001 a fost prima orchestră italiană invitată să cânte în celebra Sală a Filarmonicii din Berlin.

orchestra academiei santa cecilia roma

Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia

În 2003, Orchestra a participat la sărbătoarea redeschiderii Teatrului „La Fenice” din Veneţia; în 2004 a triumfat la Cologne Triennale, iar în 2005 a revenit la Festivalul Nopţilor Albe din Sankt Petersburg.

În sezonul 2005–2006, a cântat la Madrid cu Rostropovich, la Budapesta, la Palau de la Musica în Barcelona şi la Dresden Semperoper (Stabat Mater de Rossini, dirijor Antonio Pappano). A deschis sezonul 2006–2007 cu un succes răsunător obţinut, sub conducerea lui Pappano la Teatrul „La Fenice” din Veneţia şi la Scala (după 50 de ani de absenţă de la teatrul milanez). În februarie 2008, cu ocazia centenarului său, orchestra a realizat turnee în Italia (Perugia, Parma, Ferrara şi Torino), interpretând acelaşi program ca la debutul său din 1908. Recent, a susţinut concerte şi la Canary Islands Music Festival, la Amsterdam Concertgebouw şi la Salle Pleyel din Paris.

Printre ultimele sale înregistrări, ce s-au bucurat de recunoaşteri impresionante (laureată cu Diapason d’Or şi nominalizată la Grammy), sunt seriile de CD-uri avându-l ca dirijor pe Myung-Whun Chung, dedicate muzicii sacre, în special pentru Anul Jubiliar. În 2007, Orchestra a realizat două CD-uri numai cu muzică de Ceaikovski la casa EMI (uverturi şi fantezii şi ultimele trei simfonii ale marelui compozitor rus); un CD cu violoncelista Han-Na Chang, intitulat Romance; Trilogia Romană de Ottorino Respighi, toate sub conducerea lui Antonio Pappano. Înregistrarea operei pucciniene Madama Butterfly sub bagheta lui Antonio Pappano, lansată în martie 2009 de EMI Classics, a câştigat prestigiosul Grammy Award, considerat un Oscar al muzicii clasice. Înregistrarea din concert a Recviemului de Verdi, realizată de Pappano cu ansamblurile Academiei, lansată în octombrie 2009, a primit recent două premii importante din partea presei britanice: BBC Music Magazine Award şi Brit Award.

Orchestra Academiei „Santa Cecilia”  apare pe lista „Celor mai bune 10 orchestre din lume” publicată de magazinul „Classic FM”. Este singura orchestră italiană laureată aici, alături de ansambluri celebre ca Filarmonica din Viena, London Symphony, Amsterdam Concertgebouw, Chicago Symphony şi Filarmonica din Berlin.

antonio pappano

Antonio Pappano

Născut în 1959 la Londra din părinţi italieni, Antonio Pappano amestecă în atitudinea sa, cu farmec, înflăcărarea latină şi umorul englezesc.

În al doilea concert de la Bucureşti vom asculta spectaculosul Recviem de Giuseppe Verdi. Pappano este cunoscut pentru interpretările sale de o mare forță: „Mă simt Superman!“, mărturisea presei britanice despre senzația de a dirija un ciclu întreg de opere.

În adolescenţă, în perioada şederii familiei în Statele Unite, Antonio Pappano a studiat pianul cu Norma Verrilli, profesoară şi patroana unui magazin de piane din Connecticut, care a avut o mare influenţă în viaţa sa, după cum avea să mărturisească dirijorul.

Încă de la vârsta de 10 ani, Antonio Pappano îşi însoţea tatăl la orele cu studenţii. La 21 de ani, pleca deja la New York pentru a studia repertoriul propriu. Au urmat Barcelona, Chicago şi Frankfurt. În decurs de doar cinci ani, la vârsta de doar 26 de ani, tânărul Pappano devenea asistentul celebrului dirijor Daniel Barenboim, la Beirut. La 30 de ani, ajungea directorul muzical al Operei din Norvegia; la 42 – al Operei Regale din Covent Garden – cel mai tânăr director pe care instituţia îl avusese în ultimii 47 de ani.

Costin Tuchilă

 liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Una dintre cele mai bune interpretări ale spectaculosului „Requiem” de Verdi, cu dirijorul Antonio Pappano, în Festivalul „George Enescu”

antonio-pappano

festivalul-george-enescu-2013-Antonio Pappano, un dirijor aflat în top zece cei mai bine cotați muzicieni ai lumii, director muzical al celebrei Royal Opera House Covent Garden, va dirija în Festivalul Internațional „George Enescu” una dintre cele mai bune orchestre ale lumii, Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia peste exact o lună. Antonio Pappano este cunoscut pentru interpretările sale de o mare forță: „Mă simt Superman!”, mărturisea presei britanice despre senzația de a dirija un ciclu întreg de opere.

De astăzi într-o lună, joi, 12 septembrie 2013, la ora 19.30, în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu” la Sala Mare a Palatului vom avea ocazia de asculta o interpretare rară a Requiem-ului de Giuseppe Verdi, considerată de către critici una dintre cele mai bune din lume în acest moment. Dirijorul Antonio Pappano se va afla pe scena Sălii Palatului alături de Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia, al cărei director este din anul 2005. „Tonurile ei au culoarea vinului italian Amarone. Sunt foarte dulci, iar cantitatea de alcool e ridicată“, îşi descrie Pappano orchestra.

Antonio_Pappano recviem verdi

Antonio Pappano

Născut în 1959 la Londra din părinţi italieni, dirijorul Antonio Pappano amestecă în atitudinea sa, cu farmec, înflăcărarea latină şi umorul uscat, englezesc. În adolescenţă, în perioada şederii familiei în Statele Unite, Antonio Pappano a studiat pianul cu Norma Verrilli, profesoară şi patroana unui magazin de piane din Connecticut, care a avut o mare influenţă în viaţa sa, după cum avea să povestească dirijorul. Tatăl lui Antonio, Pasquale, şi-a descoperit vocea în copilărie – obişnuia să cânte Ave Maria într-o biserică din sudul Italiei – şi a visat să studieze muzică. A absolvit cursurile prestigosului Conservator de la Milano fiind, în paralel, managerul unui restaurant, pentru a se putea întreţine. S-a stabilit la Londra, unde a început să lucreze ca profesor de canto în West End. Încă de la vârsta de 10 ani, Antonio Pappano îşi însoţea tatăl la orele cu studenţii. La 21 de ani, pleca deja la New York pentru a studia un repertoriu propriu. Urmau Barcelona, Chicago şi Frankfurt. În numai cinci ani, la vârsta de doar 26 de ani, tânărul Pappano devenea asistentul celebrului dirijor Daniel Barenboim, la Beirut. La 30 de ani, ajungea directorul muzical al Operei din Norvegia; la 42 – al Operei Regale Covent Garden – cel mai tânăr director pe care instituţia îl avusese în ultimii 47 de ani.

Înfiinţată în 1908, Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia din Roma a fost dirijată de mari personalităţi ale epocii: Mahler, Debussy, Strauss şi Stravinski s-au aflat la pupitrul ei. Între 1983 şi 1990, Leonard Bernstein i-a fost preşedinte onorific. Orchestra şi Corul au interpretat peste 14.000 de concerte. În anul 2009, înregistrarea operei pucciniene Madama Butterfly pentru EMI, sub bagheta lui Antonio Pappano, a câştigat un Premiu Grammy, echivalentul unui Oscar pentru muzica clasică.

La concertul susținut de Antonio Pappano și Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia biletele s-au epuizat, dar el va putea fi urmărit în transmisie live la Grand Cinema Digiplex. Bilete la adresa: http://www.grandcinemadigiplex.ro/ro/spectacole/evenimente-speciale/item/394-festivalul-si-concursul-international-george-enescu

Tot joi, 12 septembrie, veți putea asculta în cadrul Festivalului „George Enescu” un regal cu cele mai frumoase concerte pentru pian de Beethoven. Concertul nr. 1 pentru pian și Concertul nr. 5, renumitul „Imperial” vor răsuna la Ateneul Român (ora 17.00), în interpretarea unuia dintre cei mai talentați pianiști austrieci ai momentului, Rudolf Buchbinder, absolvent al prestigioasei Vienna Academy of Music, care va fi acompaniat de Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din București.

Rudolf Buchbinder

Rudolf Buchbinder

Și la acest concert biletele s-au epuizat, dar publicul îl poate urmări în transmisie live în sala de cinema, pentru prima dată în istoria Festivalului, la Grand Cinema Digiplex. Biletele pot fi achiziționate la linkul: http://www.grandcinemadigiplex.ro/ro/spectacole/evenimente-speciale/item/394-festivalul-si-concursul-international-george-enescu

De asemenea, în Festival, publicul de la Sibiu va putea asculta, pe 12 septembrie, un concert extraordinar, avându-l ca solist pe cunoscutul violonist român Alexandru Tomescu. Acesta va concerta în compania Orchestrei Filarmonicii de Stat din Sibiu, sub bagheta dirijorului Gottfried Rabl. În program: T. Rogalski, Trei dansuri româneşti, F. Mendelssohn-Bartholdy, Concertul în mi minor pentru vioară şi orchestră, op. 64, S. Taneyev, Simfonia nr. 4 în do minor, op.12.

A mai rămas mai puțin de o lună până când începe cel mai important eveniment cultural internațional organizat de România, Festivalul „George Enescu”, care se desfășoară între 1 și 28 septembrie 2013, în București și în mai multe orașe din țară. Festivalul aduce pe scenele românești unii dintre cei mai mari artiști ai momentului, de la pianistul și dirijorul Daniel Barenboim la pianista fenomen Yuja Wang, alături de orchestre de top, cap de afiș oriunde în lume – Staatskapelle Berlin, Royal Concertgebouw Orchestra, Pittsburgh Symphony Orchestra. Festivalul „George Enescu” este singurul eveniment unde pot fi urmăriți, cu această densitate, pe scenele românești, timp de o lună, cei mai performanți muzicieni contemporani.

 liber sa spun radio 3 net parteneri media festival george enescu

Muzică de Mozart, Rimski-Korsakov, Rahmaninov, Enescu

Penultimul concert din seria de „Recitaluri și concerte camerale” a  Festivalului „George Enescu” este rezervat ansamblului Amsterdam Baroque Orchestra & Choir, dirijat de de Ton Koopman. Joi 22 septembrie, la ora 17.00, la Ateneul Român, muzicienii olandezi propun un program integral Mozart: Recviem în re minor, KV 626, Ave Verum Corpus, KV 618, Missa Încoronării în Do Major, KV 317. Soliști: soprana Dorothee Mields, altista Bogna Bartosz, tenorul Tilman Lichdi, basul Klaus Mertens.

Cântăreața israeliană Chava Alberstein, acompaniată de Avi Agababa (percuţie), Eran Vaits (chitară), Oved Efrat (chitară acustică) concertează joi 22 septembrie (ora 19.00), la Sala Radio. În program: At Telchi Basade, Sulam, Perach Halilach, Shalosh Ahavotai, Ohev o Neehav, Martichim Maim, Bishvilcha, Kimat Shnataim, Klafim, Ima Neenachat, Adisha, Malkale, Di Goldene Pave, Gaaguim, Adaber Itacha, Espresso Katsar, Vera From Bucharest, Bikoret Darkonim, Foreign Letters, London, Kol Shaa Neshika, Kokus, Kefel, Shir MEgaresh Et Hachoshech, Mishirei Eretz Ahavati, At Cheruti, Shir Eres, Kmo Tsemach Bar.

Joi 22 septembrie, la ora 19.30, la Sala Mare a Palatului va avea loc al doilea concert al Ochestrei Academiei Naționale Santa Cecilia din Roma, dirijată de Antonio Pappano. Programul orchestrei italiane este alcătuit din Simfonia de cameră op. 33 de Enescu, Concertul nr. 2 în do minor pentru pian și orchestră, op. 18 de Rahmaninov (solist: Denis Matsuev) și Suita simfonică „Șeherezada”, op. 35 de Rimski-Korsakov.

Orchestra Barocă din Amsterdam a fost înființată de Ton Koopman în 1979, fiind alcătuită din muzicieni specializați în muzica preclasică, iar corul, în 1992.

Primul concert vocal a avut loc în cadrul Festivalulul Olandez de Muzică Veche de la Utrecht, cu premiera mondială a Recviemului (pentru 15 voci) și a Vecerniei (pentru 32 de voci) de Heinrich Ignaz Franz Biber.

În 1994 Ton Koopman și Amsterdam Baroque Orchestra & Choir au inițiat un proiect ambițios, derulat timp de zece ani: înregistrarea tuturor cantatelor de Johann Sebastian Bach.

Ton Koopman s-a născut la Zwolle în 1944. După modelul educaţiei clasice, a studiat orga, clavecinul, dar și muzicologia la Amsterdam. De la începutul studiilor sale muzicale a fost fascinat de instrumentele vechi şi de stilul de interpretare de epocă. În 1969 a creat prima sa orchestră barocă. Bogata și impresionanta activitate a lui Koopman ca solist, acompaniator şi dirijor se regăsește într-un numar mare de înregistrări, LP-uri şi CD-uri pentru casele de discuri Erato, Teldec, Sony, Philips şi DG, dar și iîregistrări cu propria casă de discuri, „Antoine Marchand”, distribuite de Challenge Records.

Pe parcursul unei cariere de patruzeci şi cinci de ani, Ton Koopman a apărut în cele mai importante săli de concert și festivaluri de pe cele cinci continente. Ca organist, el a cântat pe cele mai renumite instrumente istorice din Europa, iar ca dirijor şi clavecinist al Orchestrei și Corului Baroc din Amsterdam, a fost invitat permanent de Concertgebouw din Amsterdam, Théâtre des Champs-Elysées la Paris, Filarmonica din München, Alte Oper din Frankfurt, Lincoln Center şi Carnegie Hall din New York și a concertat pe cele mai importante scene din Viena, Londra, Berlin, Bruxelles, Madrid, Roma, Salzburg, Tokyo şi Osaka.

Ton Koopman este și un remarcabil editor, fiind angajat în editarea tuturor concertelor de orgă ale lui Händel la Breitkopf & Hartel. Recent, a publicat oratoriul Messia de Händel şi Das Jüngeste Gericht de Buxtehude la Editura Carus.

Costin Tuchilă

  Programul transmisiilor radio, 22 septembrie:

Radio România Muzical, Radio România Cultural

 

Festivalul Internaţional „George Enescu”. Mari orchestre (2)

La mijlocul Festivalului, după Orchestra Teatrului Mariinski din St. Petersburg, Daniel Barenboim, în calitate de dirijor și solist, și Staatskapelle (Capela de Stat) Berlin propun muzică de Mozart, Bruckner și Liszt. În primul concert, de marți 13 septembrie, vom asculta Concertul nr. 24 în do minor pentru pian și orchestră, KV 491 de Mozart și Simfonia nr. 7 în Mi major de Bruckner. A doua zi, 14 septembrie, Concertul nr. 22 în Mi bemol major pentru pian şi orchestră, KV 482 de Mozart și Simfonia pentru „Divina Comedie” a lui Dante de Liszt, cu participarea Corului de femei al Filarmonicii „George Enescu” din București (dirijor: Iosif Ion Prunner).

Orchestra Națională Radio va concerta joi 15 septembrie, sub bagheta lui James Gaffigan, cu un program de muzică franceză: La cathédrale engloutie de Claude Debussy și Turangalîla-Symphonie de Olivier Messiaen – soliști: Peter Donohoe (pian) și Cynthia Millar (unde Martenot).

Orchestra Filarmonicii din Viena, care va susține un singur concert în cadrul Festivalului (vineri 16 septembrie), îl va avea la pupitrul dirijor pe Franz Welser Möst și soliști pe Fanny Clamagirand (vioară) și Antoine Tamestit (violă). În program: Simfonia concertantă în Mi bemol major pentru vioară şi violă, KV 364 de Mozart, Intermezzi pentru orchestră de coarde, op. 12 de Enescu și Simfonia nr. 5 în Fa Major, op. 76 de Dvořák.

Sfârșitul săptămânii (17 și 18 septembrie) aparține celei de-a doua orchestre simfonice britanice invitate în Festivalul „George Enescu”: Royal Liverpool Philharmonic Orchestra, dirijată de Vasili Petrenko în două programe dominate de muzica rusească. Primul concert va începe cu Suita nr. 2 în Do Major pentru orchestră, op. 20 de George Enescu, după care vom asculta Concertul pentru vioară şi orchestră de William Walton (solistă: Midori) și ultima simfonie a lui Prokofiev, Simfonia nr. 7 în do diez minor, op. 131. În a doua seară muzicienii britanici vor interpreta lucrări de Stravinski (Simfonia în trei mișcări), Prokofiev (Concertul nr. 3 în Do major pentru pian şi orchestră, op. 26, solist: Alexei Volodin), Rahmaninov (Simfonia nr. 3 în la minor, op. 44).

Zubin Mehta și Orchestra Filarmonicii din Israel vor prezenta un program integral Ceaikovski (Andante cantabile pentru violoncel și orchestră, op. 11, Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră, op. 35, solist: Vadim Repin, Simfonia nr. 4 în fa minor, op. 36, luni 19 septembrie) și, în al doilea concert, de marți 20 septembrie, Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc, op. 32 de Enescu, Concertul nr. 2 în Si bemol Major pentru pian şi orchestră, op. 83 de Brahms (solist: Yefim Bronfman) și Simfonia nr. 5 în do diez minor de Mahler.

Antonio Pappano va conduce Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia din Roma, care o va avea ca solistă pe pianista Hélène Grimaud (Concertul nr. 1 în re minor pentru pian şi orchestră de Brahms) în prima seară (21 septembrie), încheiată cu Simfonia nr. 6 in si minor „Patetica”, op. 74 de Ceaikovski. În seara următoare, joi 22 septembrie, programul orchestrei italiane este alcătuit din Simfonia de cameră op. 33 de Enescu, Concertul nr. 2 în do minor pentru pian și orchestră, op. 18 de Rahmaninov (solist: Denis Matsuev) și Suita simfonică „Șeherezada”, op. 35 de Rimski-Korsakov.

Dirjorul Cristian Mandeal, violonistul David Garrett și Orchestra Română de Tineret vor concerta vineri 23 septembrie. Programul cuprinde Rapsodia nr. 1 în La major, op. 11 de Enescu, Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră, op. 61 de Beethoven, Pasărea de foc de Stravinski și poemul coregrafic Valsul de Ravel.

Ultima dintre marile orchestre simfonice invitate, care va concerta la București, susținând și concertul de închidere a Festivalului, este Orchestra Națională a Franței, dirijată de Danielle Gatti. Sâmbătă 24 septembrie vom asculta Simfonia nr. 9 în Re major de Mahler iar duminică 25 septembrie, Uvertura tragică în re minor, op. 81 de Brahms, Simfonia concertantă în si minor pentru violoncel şi orchestră, op. 8 de George Enescu (solistă: Han-Na Chang), Iberia de Debussy și Bolero de Ravel.

Toate concertele din seria „Mari orchestre” vor avea loc la Sala Mare a Palatului din București și vor începe la ora 19,30.

Costin Tuchilă

Orchestra Academiei Santa Cecilia din Roma va susține două concerte în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”

După succesul repurtat pe mari scene ale lumii, Orchestra Academiei Santa Cecilia din Roma, condusă de Antonio Pappano, va concerta în fața publicului român în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, pe 21 şi 22 septembrie 2011 (Sala Palatului, ora 19,30), în cadrul seriei „Mari orchestre ale lumii”.

Concertul uneia dintre „cele mai bune 10 orchestre din lume”, cum a fost desemnată de revista „Classic FM”, la pupitrul căreia se va alfa Antonio Pappano, va cuprinde lucrări de Brahms, Ceaikovski, Enescu, Rahmaninov şi Rimski-Korsakov. Soliştii concertelor vor fi Hélène Grimaud şi Denis Matsuev. În prima seară vom asculta Concertul nr.1 în re minor pentru pian şi orchestră, op. 15 de Brahms (solistă: Hélène Grimaud) și Simfonia nr. 6 în si minor, op. 74, „Patetica” de Ceaikovski. Programul celui de-al doilea concert va cuprinde Simfonia de cameră pentru 13 instrumente soliste, op. 33 de Enescu, Concertul nr. 2 în do minor pentru pian şi orchestră, op. 18 de Rahmaninov (solist: Denis Matsuev) și Suita „Șeherezada”, op. 35 de Rimski-Korsakov.

Aplaudată în acest an la Manchester, Birmingham, Luxemburg, Atena sau Roma, după magistralul succes obținut în aprilie la Scala di Milano, Orchestra di Accademia Nazionale di Santa Cecilia va veni în România cu grandoarea şi vivacitatea apreciată şi ovaționată de selectul şi intransigentul auditoriu milanez.

Concertul care a avut loc la Scala di Milano a fost apreciat de presa italiană („Il Giorno” şi „Corriere della Sera” ) ca un regal al muzicii clasice : „Pentru viitor, Pappano la Scala este cea mai inteligentă și rațională ipoteză, datorită carismei, anvergurii repertoriului, versatilității, experienței şi maturității sale excepționale.”

În calitatea sa de director onorific, Leonard Bernstein a fost unul dintre artiştii de renume care şi-a pus amprenta asupra evoluției Orchestrei din Roma, Antonio Pappano fiind un demn şi apreciat urmaş al acestuia.

Măiestria dirijorului şi a soliştilor, precum şi omogenitatea şi stilul inconfundabil al acestei orchestre („The Independent”), care le-au adus în 2010 două premii ale „Galei Gramophone”, vor putea fi apreciate şi de publicul participant la cele două concerte din cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”.