Expoziție de design contemporan românesc la ICR Stockholm

expo suedia design icr stockholm

În contextul desfăşurării în capitala Suediei a Stockholm Design Week – unul dintre cele mai prestigioase evenimente de profil din Europa, Institutul Cultural Român de la Stockholm aduce în atenţia publicului principalele tendințe de evoluție în designul de produs din România, prin vernisarea expoziţiei Wood & Wool, care a avut loc pe data de 6 februarie 2014.

Expoziţia, realizată de Romanian Design Week în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Stockholm şi cu sprijinul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, reunește lucrări a 23 de designeri români şi poate fi vizitată la sediul institutului până pe data de 8 martie 2014.

Wood & Wool a țesut o poveste despre materialele tradiționale în designul românesc contemporan, pornind de la interesul tinerilor designeri români pentru meșteșug și predilecţia acestora pentru materialele naturale. Conceptul și designul expoziției sunt semnate de arhitectul Attila Kim. Pentru a sublinia dialogul permanent dintre arta meşteşugărească și designul contemporan, expoziția prezintă și obiecte tradiționale puse la dispoziţie de Muzeul Național al Țăranului Român. De asemenea, expoziția va include și o secțiune specială dedicată obiectelor din ceramică și porțelan.

adina marin

Wood & Wool prezintă lucrări realizate de Adina Marin, Alexandra Constantinescu, Ana Botezatu & Tina Nodes, Arhidot Design, Atelier Brut, Bogdan Ciocodeica & Diana Roșu, Carla Szabo, Doru Dumitrescu, Dragoș Motica, Eliza Yokina – SYAA, Form&Function, Grigore Mitrea, Klara Veer, Lidia Puică, Mădălina Teler, Mihai Stamati, Monotremu, Oana Coarfă – Cabinet, Prototip, Ruxandra Sacalis, Valentina Vidrașcu, Vlad Nancă, The Awesome Project.

Marți, 11 februarie 2014, ICR Stockholm a organizat la sediul său o discuţie despre designul românesc contemporan. Attila Kim şi Irina Florea, reprezentanți ai Romanian Design Week, au dialogat cu Dennis Dahlqvist, unul dintre cei mai apreciați jurnaliști și critici de design din Suedia, despre integrarea fondului cultural arhaic în produse contemporane, utilizarea unor materii prime ușor accesibile și încurajarea producției locale în designul românesc de produs.

Expoziţia de fotografie „Univers provizoriu” de Alexandru Feher

fotografie de alexandru feher

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român din Praga organizează la sediu (Růžová 1416/17, Nové Město, Praha 1) joi, 9 ianuarie 2014, la ora 18.30, vernisajul expoziţiei de fotografie semnate Alexandru Feher, un artist prolific şi dedicat, pentru care fotografia transcende spaţiul teluric, înfăţişându-ne o lume dincolo de Universul provizoriu în care trăim.

Suntem într-o lume în continuă schimbare. Viteza acestei schimbări este ameţitoare, ceea ce duce la viziuni diferite asupra valorilor. Nimic nu mai dă impresia de stabilitate: peisajele se schimbă, caracterul oamenilor se adaptează acestei schimbări, iar comercialul domină. Totul pare că fuge de sub noi şi imaginile sunt amestecate, generând nostalgii, rutină şi, rareori, speranţă. Totul pare provizoriu…

sandu feher foto

Fotografiile din expoziţie încearcă să surprindă această schimbare, combinând noul cu vechiul, arhaicul cu modernul, tinerii cu bătrânii şi autenticul valoros cu comercialul.

univers provizoriu expozitie praga alexandru feher

icr praga expo al feher

Fotografii de Alexandru Feher

Vezi: http://sandufeher.blogspot.cz/

Arhaic versus Modern

expozitie arhaic versus modern

Muzeul Costumului Popular, secţie a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, vă invită marţi, 17 septembrie 2013, începând cu ora 17.00, la vernisajul expoziţiei Arhaic versus Modern.

Evenimentul este iniţiat şi realizat de Grupul 4ART în colaborare cu Asociaţia Muzeelor în Aer Liber din România. Expun: Cristian Crestincov, Petre-Emanuel Ghergu, Alina Manole şi Cosmin Matei, împreună cu invitaţii lor, artiştii vizuali: Ioana Avram, Mădălina-Corina Diaconu, Daniela Frumuşeanu, Tudor Şerban şi Iulian-Dalin Toma.

De-a lungul timpului, arta populară a constituit un adevărat depozitar de obiceiuri, dar mai ales de imagini pentru toate generaţiile de artişti plastici. Elementele în sine, formele şi cromatica sunt puse în slujba simbolismului lumii arhaice, iar astăzi, în contemporaneitate, ele îşi păstrează aceeaşi prospeţime, creând o punte de legătură peste veacuri şi devenind, în acelaşi timp, o pecete a neamului românesc.

muzeul costumului popular

Expoziţia de faţă reprezintă materializarea dorinţei de a readuce, în discursul plastic actual, lumea satului. Motivele broderiilor, ale scoarţelor şi ale obiectelor utilitare din gospodăria ţăranului român sunt cele care constituie punctul de plecare în construirea scenografiei simezelor. Forme zoomorfe, fitomorfe şi geometrice se decantează, pe rând, printr-o profundă gândire simbolico-filosofică şi se recompun în lucrări de artă contemporană. Ornamentele devin succesiv sisteme compoziţionale şi semne vizual-plastice de sine stătătoare, dând astfel un suflu modern, dar în acelaşi timp arhaic, întregului ansamblu.

Publicul este invitat să viziteze expoziţia în perioada 17 – 29 septembrie 2013 la sediul Secţiei Muzeul Costumului Popular din Palatul Parlamentului, Corpurile A3 şi F, str. Izvor, nr. 2–4, sector 4, de marţi până duminică, între orele 9.00 si 17.00.

Informaţii suplimentare:

Secţia Muzeului Costumului Popular, 021.311.49.90 / 021.311.49.91

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, 021.317.91.03 /143, 178

Maeștrii nu se dezmint niciodată

radu lupu si daniel barenboim foto agerpres

Radu Lupu și Daniel Barenboim. Foto: Agerpres

cronica muzicala liber sa spunDaniel Barenboim, Radu Lupu, Staatskapelle Berlin au deschis cea de-a XXI-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” (1–28 septembrie 2013). Chiar dacă nu este întotdeauna util să comparăm, trebuie spus de la bun început că ediția-maraton de anul acesta, cea mai lungă din istoria de 55 de ani a Festivalului, a avut un început pe măsura notorietății sale. Festivalul „George Enescu” este, de decenii, comparabil cu marile manifestări de gen din lume, iar ediția 2013, prin programul său, ansamblurile, soliștii invitați, valoarea concertelor de până la ora la care scriu această cronică o confirmă pe deplin. Exceptând prima piesă din program, Rapsodia română nr. 2 în Re major de George Enescu, care a fost mai mult o „lectură” a partiturii, chiar și cu câteva greșeli ale unor instrumentiști (se întâmplă, iată, și la case mari…), seara de deschidere a Festivalului a încântat prin versiunea Concertului nr. 4 în Sol major de Beethoven, datorată pianistului Radu Lupu și prin Simfonia nr. 2 de Sir Edward Elgar, într-o remarcabilă tălmăcire a dirijorului Daniel Barenboim și a Capelei de Stat din Berlin, orchestră cu o prodigioasă tradiție, fiind una dintre cele mai vechi din lume. Construcție ireproșabilă, viziune romantică, rafinament extrem, particularități de intonație care îl fac imediat recognoscibil – sunt calitățile pe care le-am admirat acum, dar și în alte ocazii, la Radu Lupu. Poate că unii au fost mirați, ca de altfel și la alte ediții ale acestui Festival, de opțiunea repertorială pentru concertul de deschidere de anul acesta, Simfonia în Mi bemol major de Elgar. Astfel de întrebări nu sunt însă deloc fertile, ele neducând nicăieri. Opțiunea unui dirijor nu trebuie comentată, iar faptul că simfonia în discuție este puțin cântată la noi, necunoscută de publicul larg, devine tocmai un motiv de atracție în plus, reacția spectatorilor fiind pe măsură. Tributară întrucâtva lui Richard Strauss și, mai îndepărtat, lui Wagner, muzica lui Elgar este însă mereu tulburătoare prin substanța ei și mai ales prin modalițile de tratare armonică în Simfonia nr. 2, terminată în 1911.

daniel-barenboim

Daniel Barenboim

Două piese de mare popularitate au fost alese de Daniel Barenboim ca bisuri la concertul de deschidere: Vals trist de Sibelius și Poloneza din Evgheni Oneghin de Ceaikovski, pentru ca la al doilea concert, de luni, 2 septembrie, muzicienii germani și celebrul dirijor să ofere nu mai puțin de trei bisuri, un program de uverturi de Verdi: Preludiile la actele I și III (în original) ale operei Traviata și Uvertura operei „Vecerniile siciliene”, interpretate cu rară măiestrie: sonoritățile de o finețe extremă ale corzilor, țesătura spectrală a grupelor de violine divizate, într-un ton reținut, elegiac, foarte potrivit de altfel scriiturii verdiene, fără accente reliefate arbitrar, pasiunea funestă întrezărită în reluarea temei de către violoncele (Preludiul la actul I), învăluirile suflătorilor în celălalt preludiu, relieful dramatic și mai ales construcția în ansamblul ei, în Uvertura la „Vecerniile siciliene”.

daniel barenboim staatskapelle berlin concert deschidere festival enescu 1 septembrie 2013

Daniel Barenboim, Staatskapelle Berlin, Sala Palatului, 1 septembrie 2013. Foto: Agerpres

Și pentru că am vorbit de uverturi la operele lui Verdi, după un program „infernal”, Orchestra Națională a RAI, dirijată de Juraj Valčuha, și-a încheiat programul de luni, 9 septembrie, cu spectaculoasa Uvertură a operei „Nabucco”, mai rar programată în sălile de concert, în comparație cu alte piese similare (Forța destinului, de exemplu), într-o versiune deosebită prin relieful expresiv, atât din punct de vedere armonic și ritmic, cât și strict timbral. Iată un exemplu, un detaliu care poate scăpa ascultătorului, dar care este elocvent dacă ne gândim la planul timbral cercetat cu abilitate de dirijorul slovac, un talent exploziv – și implicit la armonie. Motivul heraldic intonat la începutul uverturii, scris de Verdi pentru cvartet de tromboni (trei tromboni și cimbasso, trombon contrabas cu valve, uzual în teatrele italiene de operă mai bine de un veac, folosit uneori și astăzi), a fost cântat de trei tromboni și tubă; în schimb, când partida respectivă a cântat cu întreg ansamblul, a fost folosit cimbasso, al cărui timbru, de trombon, e mai strident, poate mai arhaic, decât cel al tubei. Motivul cred că se subînțelege: dirijorul a căutat o sonoritate mai caldă, lipsită de posibile stridențe, în intonarea acestui motiv atât de emoționant cu care Verdi își începe opera compusă în 1841, motiv în care poate fi deslușită și nostalgia timpurilor mitice.

concert festival enescu barenboim radu lupu

Foto: Andrei Gîndac

În a doua seară a Festivalului, am avut ocazia de a-l asculta pe Daniel Barenboim în calitate de pianist, interpretând în compania lui Radu Lupu Concertul nr. 10 pentru două piane, în Mi bemol major, KV 365 de Mozart, într-un stil într-adevăr mozartian, exploatând nuanțele atât de bogate ale dialogului dintre cele două instrumente. Maeștrii nu se dezmint niciodată și această versiune a fost una dintre cele mai bune pe care le-am ascultat, în primul rând din punct de vedere stilistic. Daniel Barenboim a dorit să celebreze bicentenarul Verdi (n. 10 octombrie 1813) cu Patru piese sacre (Ave Maria, Stabat Mater, Laudi alla Vergine Maria, Te Deum), în care orchestra berlineză și Corul Filarmonicii „George Enescu” din București (pregătit de Iosif Ion Punner) au excelat: omogenitate, stil, expresivitate timbrală. Dirijorul Daniel Barenboim, un muzician de eleganță rară, a ținut în mod special să felicite printr-o scrisoare Corul Filarmonicii pentru această interpretare: „Corului Filarmonicii «George Enescu», cu recunoştinţă pentru felul minunat în care au interpretat Quattro pezzi sacri de Verdi. Felicitări!”

Costin Tuchilă

 liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Dialogul dialectelor limbii române

În perioada 29 iunie–10 iulie 2012, se desfășoară la Buşteni cursul Dialogul dialectelor limbii române, un proiect organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română. Cursul este susţinut de prof. univ. dr. Nicolae Saramandu, Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, cercetător ştiinţific I la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române, şi dr. Manuela Nevaci, cercetător ştiinţific II la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române, membră a Societăţii Internaţionale de Dialectologie şi Geolingvistică.

Cursul include, alături de dialectul aromân, şi celelalte dialecte sud-dunărene: meglenoromân şi istroromân. Participă profesori, scriitori, publicişti, oameni de cultură din Albania, Bulgaria, Grecia, Republica Macedonia şi România. Cursurile şi seminariile sunt completate cu două conferinţe susţinute de prof. univ. dr. Petar Atanasov de la Universitatea „Chiril şi Metodie” din Skopje (Republica Macedonia) şi conf. dr. Doris Kyriazis de la Universitatea „Aristotel” din Salonic (Grecia).

Aromânii, meglenoromânii şi istroromânii păstrează forme arhaice înrudite de civilizaţie, grai şi tradiţii, dovezi irefutabile ale existenţei legăturilor dintre românii nord-dunăreni şi cei sud-dunăreni. Profesorii invitaţi le vor prezenta cursanţilor informaţii din cele mai recente lucrări de specialitate.

Cursul asigură documentaţia ştiinţifică pentru combaterea opiniilor potrivit cărora cele trei dialecte fraterne ar fi limbi de sine stătătoare şi diferite de limba română. Suportul de curs semnat de Nicolae Saramandu şi Manuela Nevaci conţine un larg evantai de date de ordin lingvistic, etnografic, folcloric, demonstrând convingător că aromânii, meglenoromânii şi istroromânii fac parte integrantă din poporul român.