Ziua Porților Deschise la Cetatea Ibida

Cetatea Ibida

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, în parteneriat cu Institutul de Arheologie Iași, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, Universitatea „Dunărea de Jos” Galați, Institutul de Antropologie „Fr. Rainer” București, Universitatea din Sassari (Sardinia) și Asociația „Ibida” Tulcea vă invită să participați, sâmbătă, 31 august 2013, începând cu ora 10.00, la „Ziua Porților Deschise” la Cetatea Ibida (Slava Rusă).

Invitații vor beneficia de vizite ghidate pe sit și în depozitele Bazei arheologice.

Sursa: ICEM Tulcea.

 

Anuarul „Muzeul Oltului”, II, 2012

anuar muzeul oltului 2

Muzeul Județean Olt a lansat vineri, 18 ianuarie 2013, Tomul II al anuarului științific Muzeul Oltului. Evenimentul a avut loc în Sala de Festivități a instituției, fiind circumscris aniversării a 60 de ani de la înființarea Muzeului Județean Olt și a celebrării la 20 ianuarie 2013 a 645 de ani de atestare documentară a municipiului Slatina. Invitați de onoare au fost referenții științifici ai volumului, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean de la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova și prof. univ. dr. Ioan Calafeteanu la Facultatea de Științe Umaniste a Universității „Valahia” din Târgoviște.

Anuarul Muzeului Județean Olt își propune să constituie un forum de analiză și dezbatere intelectuală asupra evoluției istorice a României, Slatinei și judeţului Olt. Un ilustru ziditor de conștiință românească, scriitorul Vasile Voiculescu, afirma: „Poți ridica și școli cu ziduri de cetate, și trimite mii de dulapuri cu cărți, ele vor fi numai simularea de cultură, dacă nu vine omul care să puie zidurile în slujba vieții și să facă să se ridice, din foile uscate ale cărților, forța străbătătoare și duhul viu”. (Vasile Voiculescu, Gânduri albe, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 145.)

scoala-de-baieti-ionascu slatina

Școala de băieți „Ionașcu”, Slatina

Ne adresăm tuturor acelora care prețuiesc istoria și cultura poporului român, celor care în calitatea profesională de istorici, cercetători ştiinţifici, profesori, muzeografi, restauratori şi conservatori au demnitatea, speranța și puterea de a lupta pentru România profundă.

Muzeului Oltului, II însumează 29 articole și studii științifice semnate de 25 autori provenind din Bucureşti, Craiova, Brăila, Alexandria, Caracal, Corabia şi Slatina. Anuarul are 500 de pagini și a fost editat în 500 exemplare. Din punct de vedere tematic este structurat pe 6 secțiuni :

• Arheologie (Petre Gherghe, Repertoriul arheologic al judeţului Olt: Epoca geto-dacă; Pavel Mirea, Ion Torcică, Cercetări arheologice la Islaz, jud. Teleorman; Lucian Amon, Câteva piese de harnaşament descoperite în Oltenia; Aurelia Grosu, Ceramica de import descoperită la Acidava – Enoşeşti-Piatra Olt; Petre Gherghe, Mirela Cojoc, Opaiţe firmalampen de provenienţă nord-italică descoperite în teritoriul Sucidavei; Liana Oţa, Valeriu Sîrbu, Aurelia Grosu, Morminte sarmatice pe teritoriul judeţului Olt).

catedrala sf gheorghe

Catedrala Sf. Gheorghe, Slatina

• Istorie (Constantin C. Petolescu, P. Cassius Regalianus: un urmaş al lui Decebal pe tronul Cezarilor; Dorin Teodorescu, Istoria tiparului în Ţara Românească; Steluţa Chefani-Pătraşcu, Prosperitatatea comunei Islaz văzută în documentele vremii – a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea; Laurenţiu-Gerard Guţică-Florescu, Slatina şi mari momente ale istoriei naţionale de la Independenţă la marea răscoală de la 1907).

• Evocări (Georgeta Filitti, Ioan C. Filitti din neamul Slătinenilor).

• Titulesciana (Doru Neagu, Nicolae Titulescu la 1907).

• Documentar (Gheorghe Mihai, Documente despre răscoala de la 1907 în fostul judeţ Olt; Const. Anghel, Amintirile unui fost prefect din timpul răscoalelor de la 1907; Otilia Gherghe, Capitularea Grupului Cerna, Izbiceni, 23 noiembrie /6 decembrie 1916; Alexandru Alimăneşteanu, Program pentru administrarea judeţului Olt [1927]; Laurenţiu-Gerard Guţică-Florescu, Mărturii din activitatea Gărzii de Fier în judeţul Olt până în 1939, Viaţa politică dintre 1937–1939 în judeţul Olt în lumina izvoarelor de arhivă).

• Etnografie (Claudia Balaş, Valori creştine ale civilizaţiei populare din judeţul Olt; Rada Ilie, Costumul femeiesc din zona Olt; Mirela Cojoc, Govia, obicei de primăvară din Câmpia Romanaţiului).

spiru_vergulescu_peisaj_cu_casa_rosie

Spiru Vergulescu, Peisaj cu casă roșie

• Patrimoniu (Florentina Manea-Udrea, Ctitorii moşneneşti din judeţul Olt. Studiu de caz: bisericile din Leleasca şi Ibăneşti; Iohana-Raluca Popescu, Restaurarea unei icoane pictate pe lemn din patrimoniul Muzeului Judeţean Olt; Iuliana Dumitrana, Aspecte privind restaurarea unei şube bărbăteşti; Constanţa Dumitrescu, Depozitarea colecţiei de numismatică a Muzeului; Verginia Ionescu, Restaurarea şi conservarea unui cântar cu două talere; Doru Neagu, Catalog selectiv de carte tipărită cu alfabet chirilic şi de tranziţie aflată în patrimoniul Muzeului Judeţean Olt; Marian Vochin, Momente din istoria mişcării esperantiste în România, 1889–2009; Denissa-Liliana Guțică-Florescu, Pictori olteni în colecțiile Muzeului Județean Olt: Donația „Gunka și Spiru Vergulescu”).

Dr. Laurențiu Guțică-Florescu

Director, Muzeul Județean Olt

Lansarea revistei „Memoria Oltului”

Miercuri, 21 martie 2012, ora 13,30, în Sala de Festivităţi a Muzeului Judeţean Olt va avea loc lansarea primului număr al revistei de istorie şi cultură „Memoria Oltului”, editată de Asociaţia Culturală „Memoria Oltului”, director Ion D. Tâlvănoiu.

Rostul şi intenţiile publicaţiei sunt menţionate de în editorialul Către cititori, din care selectăm:

„Revista « Memoria Oltului» consideră ca o datorie de onoare să contribuie la cunoaşterea trecutului, la dezvoltarea patriotismului.

Credem că Oltul şi Romanaţii au dat ţării o pleiadă de personalităţi – scriitori, gazetari, înalţi prelaţi, politicieni, boieri, filantropi, profesori, oameni de ştiinţă, artişti – a căror activitate, deşi ar putea fi un exemplu de urmat pentru cei tineri, este puţin cunoscută. Credem că pe cuprinsul Olteniei au existat şi încă există monumente istorice, conace boiereşti, biserici, aşezăminte de cultură despre care s-ar cuveni să ştim mai multe.

Noi credem că istoria locală este parte a istoriei naţionale. Marele nostru învăţat Nicolae Iorga aprecia că istoria unui neam atunci va fi completă când şi cel din urmă sat îşi va avea scrisă monografia sa.”

Numărul 1 al revistei „Memoria Oltului”, adecvat ilustrată, însumează 12 articole, de o mare varietate tematică: cercetări arheologice, activitatea lui Î.P.S. Nifon Criveanu, publicaţii periodice din Olt şi Romanaţi, Tache Ionescu la Caracal, boierii Buzeşti, eroi şi monumente din Olt etc – se arată într-un comunicat primit de la Muzeul Județean Olt.