Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural 1869–1989 – etapa a III-a

villacrosse pasaj bucuresti

Luni, 10 noiembrie 2014, de la ora 16,00, la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38) va avea loc vernisajul expoziţiei Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural 1869–1989 – etapa a III-a, organizată de Institutul Cultural Român şi Uniunea  Arhitecţilor din România. Continuă lectura „Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural 1869–1989 – etapa a III-a”

Îndrăzneala feminității

Virginia_Andreescu-Haret

Prima femeie-arhitect din România

Virginia Andreescu-Haret (21 iunie 1894–6 mai 1962), nepoata de frate a pictorului Ion Andreescu și soție a inginerului Spiru I. Haret (nepot de soră al omului de știință, pedagog și politician Spiru C. Haret), a fost prima femeie din România căreia i-a fost emisă diploma de arhitect (unele surse menționând această premieră ca fiind și europeană).

virgina andreescu haret prima femeie arhitect din romania

Virginia Andreescu-Haret

A urmat, consecutiv cu Școala Superioară de Arhitectură, și Academia de Arte Frumoase, unde l-a avut professor pe Hipolit Strâmbu, la ale cărui insistențe a organizat o primă expoziție, cuprinzând schițe, desene și acuarele. Cu acest prilej a fost remarcată de către Comisia Monumentelor Istorice, care i-a achiziționat o parte din lucrări și, ulterior, a fost inclusă în componența acesteia ca desenator de relevee. În această calitate a participat în primăvara anului 1922 la o excursie de studii a arhitecților în Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, pe care a comentat-o într-o Dare de seamă cu schițe și desene, publicată în revista „Artele Frumoase”. Cu banii obținuți din vânzarea lucrărilor și-a finanțat o călătorie de studii în Italia.

A fost, de asemenea, prima femeie din România care a atins gradul de arhitect inspector general.

cazinoul govora arh Maria Virginia Andreescu Haret

Între anii 1928–1929, după planurile sale s-a început construcția cazinoului din stațiunea Govora, o capodoperă arhitecturală proiectată în stil eclectic. Din păcate clădirea nu a ajuns să fie finalizată vreodată, singura utilitate, și aceea vremelnică, a fost dată uneia dintre cele două aripi simetrice, în care a funcționat un cinematograf, în prezent părăsit. Perlă a turismului interbelic, celebră, în special, prin izvoarele sale cu ape minerale, stațiunea se stinge azi, îngropată sub indiferența autorităților. Cazinoul Virginiei Andreescu-Haret, deși se află pe lista clădirilor de patrimoniu a Ministerului Culturii, nu a intrat nici măcar într-un program de conservare.

Lista proiectelor și a realizărilor celebrei arhitecte este impresionantă. În București, mai ales, amprenta sa e vizibilă pe Bulevardul Schitu Măgureanu – palatul fostei societăți „Tinerimea Română”, clădire cu 7 etaje, cu basoreliefuri reprezentând scene din antichitate; pe Calea Victoriei – o serie de clădiri, printre primele blocuri de beton armat; pavilionul administrativ și dependințele subterane ale aeroportului Băneasa, precum și alte clădiri monumentale sau vile particulare.

palatul tinerimea romana

Palatul Tinerimea Română

Dar Virginia Andreescu-Haret nu a proiectat doar clădiri ci, înainte de toate, a desțelenit terenul, începând construcția unui drum spre o profesie nouă, un drum pe care nu mai pășise până atunci o femeie. Cu alte cuvinte feminitatea a îndrăznit, într-o perioadă istorică ale cărei îngrădiri cu greu ni le putem imagina astăzi. Și a învins, Virginia fiind prima admisă la examenul de admitere, la Școala Superioară de Arhitectură, înaintea colegilor săi bărbați!

Ani Bradea

cladire-de-bd-lascar-catargiu-nr-14-virginia-andreescu-haret

Clădire de pe Bd. Lascăr Catargiu nr. 14, București, proiectată de Virginia Andreescu-Haret

biserica sf treime ghencea

Biserica Sfânta Treime din Ghencea,  proiectată de Virginia Andreescu-Haret

Vezi și: http://virginiaharet.blogspot.ro/p/traseul-tour.html

Expoziția „Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural” la ICR

arhitectura

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din România organizează, în perioada 3–14 iunie 2013, expoziţia Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural, ce prezintă cele mai importante opere de arhitectură edificate în cei 120 de ani de existenţă a breslei. Proiectul îşi propune punerea în valoare a patrimoniului arhitectural ca axă majoră de dezvoltare culturală şi, totodată, sublinierea contribuţiei arhitecturii la coagularea spiritului comunitar şi la dezvoltarea identităţii naţionale.

Vernisajul va avea loc luni, 3 iunie 2013, ora 17.00, la sediul Institutului Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38). Participă: prof. dr. Andrei Marga, președintele ICR, dr. arh. Viorica Curea, președintele Uniunii Arhitecților din România, prof. dr. arh. Nicolae Lascu, curator, și prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman, comisarul Bienalei Naționale de Arhitectură București.

La ICR vor fi expuse peste 100 de panouri cu operele arhitecţilor români construite între anii 1869 şi 1989. Creaţiile prezentate constituie patrimoniul cultural construit naţional, component al patrimoniului cultural european. Proiectul își propune evidenţierea evoluţiei temporale constante a spaţiului construit românesc, indiferent de vicisitudinile istoriei, războaie mondiale sau schimbări de regimuri politice.

Casa-Nicolae-Petrascu-Ion-Mincu

Casa Nicolae Petrașcu din București. Arhitect: Ion Mincu

Sfârşitul secolului al XIX-lea, marcat de formarea statului naţional român modern şi de edificarea instituţiilor sale publice, a făcut necesară dezvoltarea unui corp profesional de profil. Primii arhitecţi au studiat în special la Paris, la École de Beaux Arts, unul dintre absolvenţii străluciţi ai acestei școli fiind, în anul 1883, Ion Mincu. Arhitecţii români ai timpului au format, la 26 februarie 1891, Societatea Arhitecţilor Români care, pe 15 octombrie 1892, înfiinţează, sub tutela proprie, o şcoală particulară de arhitectură ce devine Şcoala Naţională de Arhitectură, finanţată de stat. Uniunea Arhitecţilor din România a celebrat împlinirea a 120 de ani de organizare profesională şi de învaţământ superior de arhitectură în cadrul Bienalei Naţionale de Arhitectură Bucureşti BNAB 2012.

Accesul publicului este liber.

Zilele Culturii Române în Liban

În perioada 2–12 decembrie 2012 se desfășoară Zilele Culturii Române în Liban, amplă manifestare organizată de Ambasada României în Liban și Institutul Cultural Român, cu sprijinul unor parteneri locali. Activităţile culturale sunt adresate comunităţii românilor din Liban, precum şi publicului libanez și se vor derula la Beirut, Sin El Fil şi Zahle.

Programul evenimentului include: proiecţii de filme româneşti (Medalia de onoare, regia: Peter Călin Netzer, 2010) și scurtmetraje românești din anul 2012 (precum Între deja şi nu încă, regia: Ioana Mischie şi Stremt’89, regia: Anda Puşcaş şi Dragoş Dulea), activități speciale pentru copii (scurte prezentări despre România – istorie, cultură, tradiţii, expoziţii cu imagini din România, filme de animație românești, jocuri şi concursuri). De asemenea, vor fi inaugurate secţiile de carte românească din cadrul Universității Libanezo-Americane şi al Academiei Libaneze de Arte Frumoase (ALBA) a Universităţii Balamand.

În cadrul Zilelor Culturii Române în Liban joi, 6 decembrie 2012, la Institutul Francez din Zahle va fi organizat vernisajul expoziţiei de fotografie intitulată Memoria zidurilor. Spiritul francez în arhitectura românească, semnată de Daniel Constantinescu.

Zilele Culturii Române în Liban, proiect cultural aflat la cea de-a doua ediţie este realizat în colaborare cu Asociaţia România-Levant, Asociaţia de Prietenie Moldo-Libaneză, Delegaţia Uniunii Europene în Liban, Centrul Cultural CLAC şi Municipalitatea din Sin El Fil, precum şi instituţii academice de prestigiu precum Universitatea St. Joseph şi Collège des Pères Antonins.

Mihai Potcoavă, Profil de fată

În 2012, Ambasada României la Beirut şi Institutul Cultural Român au desfăşurat mai multe proiecte culturale: concerte, cursuri de limba română pentru străini, proiecţii de filme şi conferinţe. De asemenea, România, printr-un reprezentant din cadrul Ambasadei României la Beirut, dr. Dan Stoenescu, delegat de Institutul Cultural Român să reprezinte politicile culturale, deţine funcţia de Preşedinte al reţelei EUNIC Liban (European Union National Institutes for Culture), pentru a doua oară consecutiv pentru perioada 2012–2013.

Program:

• Duminică, 2 decembrie

Ora 20.00 Film românesc: Medalia de onoare (2010), cu subtitrare în limba engleză – Festivalul Filmului European, Cinema Metropolis Empire Sofil 1 din Beirut

• Marţi, 4 decembrie

10.00 Deschiderea secţiei de carte românească la biblioteca Academiei Libaneze de Arte Frumoase (ALBA)

16.00 Deschiderea secţiei de carte românească la biblioteca Universităţii Libanezo-Americane

17.30 Film românesc: Medalia de onoare (2010), cu subtitrare în limba engleză – Festivalul Filmului European, Cinema Metropolis Empire Sofil 1 din Beirut

• Joi, 6 decembrie

17.30 Expoziţia de fotografie Memoria zidurilor. Spiritul francez în arhitectura românească de Daniel Constantinescu, Institutul francez din Zahle

19.00 Film românesc: Medalia de onoare (2010), cu subtitrare în limba engleză – Festivalul Filmului European, Stargate Cinema în Zahle

• Vineri, 7 decembrie

17.00 România pentru tineri – desene animate clasice româneşti la Centrul Cultural CLAC Sin El Fil: Uimitoarele aventuri ale muschetarilor (regia Victor Antonescu, Animafilm 1987), Mihaela (regia Nell Cobar, 1971), Mieunel şi Bălănel

18.30 Cafeneaua literară – Prezentarea romanului dr. Fahed Hijazi, Pe malurile Mureşului – România prin ochii unui student libanez

• Marţi, 11 decembrie

10.00 România pentru tineri – program pentru copii la Collège des Pères Antonins

16.00 Scurt metraj românesc: Între deja şi nu încă de Ioana Mischie la Institutul de studii scenice, audio-vizuale şi cinematografice (IESAV), Universitatea Saint-Joseph

• Miercuri, 12 decembrie

18.00 Scurt metraj românesc: Stremt’89 de Anda Puşcaş şi Dragoş Dulea la Institutul de studii scenice, audio-vizuale şi cinematografice (IESAV), Universitatea Saint-Joseph.

Detalii suplimentare: beirut.mae.ro