Taxa pe ferestre

taxa pe ferestre pusa roth istorie siimple intamplari

simple intamplari rubrica liber sa spunAşa cum am mai spus, dacă e să ne raportăm la relaţia omului, cetăţeanului cu statul, omul, cetăţeanul, are atâtea obligaţii faţă de stat, obligaţii sub formă de taxe, unele, să zicem, necesare, altele făcute să mai scoatem un ban din buzunar. Ideea de a pune fel de fel de taxe, unele chiar biruri, nu s-a inventat azi, ci a fost pusă în practică de când există statul. Acum, dacă stăm strâmb şi socotim drept, conducătorii statelor, fie că s-au numit faraoni, regi, împăraţi, domnitori, ţări, preşedinţi etc., au promulgat legi, unele bune, altele strâmbe, în defavoarea cetăţeanului. Ele au rămas în istoria lumii, dar unele chiar merită amintite pentru ineditul lor, altele pentru năstruşnicia lor. O altă taxă nebună care a adus bani frumoşi la bugetul statului a fost taxa pe ferestre. Această taxă a avut şi un revers nebănuit prin faptul că oamenii au zidit multe ferestre privându-se de lumina naturală, dar au şi construit case fără prea multe ferestre. Vă imaginaţi că o asemenea taxă a modificat arhitectura unui oraş? După 318 ani de la apariţia ei putem spune că acesta este adevărul.

casa cu ferestre zidite

Taxa pe ferestre sau geamuri a fost introdusă în Anglia în 1696 în timpul regelui William al III-lea, având ca ţintă impozitarea bogăţiei, socotindu-se că doar cei bogaţi îşi puteau permite case de dimensiuni mari. Mulţi s-au împotrivit acestei taxe, deoarece considerau că divulgarea venitului personal reprezenta o intruziune a statului în viaţa lor personală, inacceptabilă la acea vreme, precum şi o ameninţare a libertăţilor personale.

Aceasta taxă care a rămas în vigoare 155 de ani a avut drept consecinţă faptul că toate casele construite în acea perioadă aveau sub zece ferestre.

Desfiinţată în anul 1851, a fost iniţial formulată ca o metodă de taxare pe avere pentru cei care se eschivau de la plata taxei pe venituri. În mod interesant consecinţele taxei pe ferestre sunt vizibile şi astăzi în Marea Britanie. Multe dintre clădirile datând din această perioadă posedă spaţii pentru ferestre zidite cu cărămizi, gata să fie scoase în momentul în care taxa dispărea. Dar fiindcă taxa a rămas în vigoare peste un secol şi jumătate, şi casele au rămas cu cărămizile în spaţiile respective. Totodată era şi o practică obişnuită pentru a uşura povara dărilor pentru clasa mijlocie, cea mai afectată.

fereastra impozite istorie anglia

Taxa percepută era de 2 silingi pe fiecare casă (aproximativ 11,75 de lire astazi) şi o sumă variabilă pentru tot ce depăşea zece ferestre pe fiecare casă. Proprietăţile care aveau între zece şi douăzeci de ferestre erau supuse unei taxe de aproximativ 4 silingi (23,5 lire), iar cele care aveau mai mult de douăzeci de ferestre ajungeau la suma de 8 silingi (47 de lire).

Sper ca politicienilor de astăzi să nu le placă o asemenea taxă, fiindcă aici, pe la noi, ar fi posibil să apară case fără ferestre! Glumim şi noi, că vreme frumoasă e afară, vorba poetului.

Pușa Roth

Bursele „Ion Mincu”

proiect ion mincu

Acest tip de bursă a fost inaugurat în 2013, având în vedere încurajarea absolvenţilor la nivel de doctorat în domeniile predilecte – arhitectură, urbanism, conservarea patrimoniului cultural şi istoric –, de a-şi perfecţiona studiile, timp de două luni, în cadrul unor instituţii de învăţământ şi cercetare prestigioase din Europa alese de candidaţi în funcţie de proiectele de cercetare gândite în prealabil.

Se acordă anual două burse, în valoare de 3 000 EUR fiecare, pentru o perioadă de două luni.

Data limită pentru depunerea dosarelor este 1 octombrie 2013.

Domeniile pentru care se organizează evaluarea şi selecţia: arhitectură, urbanism, conservarea patrimoniului cultural şi istoric.

Durata bursei: 2 luni.

Documente necesare pentru înscriere (dosarul de solicitare a bursei):

– formularul de înscriere;

– CV;

– copie dupa actul de identitate/paşaport;

– descrierea proiectului de cercetare, care va conţine 3 pg. minimum (MS Office) – având în vedere paşii pe care îi va urma cercetarea, spaţiile pe care candidatul le are în vedere, necesitatea desfăşurării acestei cercetări în România,

– un portofoliu conţinând DVD-uri cu fotografii şi/sau fotocopii care să demonstreze activitatea practică a candidatului, domeniul ales (planuri urbanistice, machete, materiale redactate pe parcursul anilor de studiu);

– o scrisoare de recomandare din partea profesorului coordonator al lucrării de doctorat;

– scrisoare de intenţie (într-o limbă de circulaţie internaţională).

Documentaţia va fi redactată atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

Adresa la care se trimit documentele: Institutul Cultural Român, Aleea Alexandru nr. 38, sector 1, 011824 Bucureşti.

Contact: Dana Berdilă, Coordonator Program Burse, Centrul Național al Cărții, Direcția Generală a Promovării Creației

e-mail: or.rci@alidreb.anad

Tel (+4) 031 71 00 675.

Convenția Română de Arhitectură și Design – ROCAD 2013

rocad 13

Cea de-a doua ediție a Convenției Române de Arhitectură și Design (ROCAD) se va desfășura în perioada 15–17 mai 2013 la Palatul Parlamentului din București. Pentru al doilea an consecutiv, ROCAD este cea mai amplă reuniune a arhitecților și designerilor din țară.

Autorul masterplanului pentru noua zona World Trade Center, Daniel Libeskind, vine la București pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București și pentru a răspunde întrebărilor arhitecților din România.

conferinta rocad 2013Un alt nume de referință în arhitectura mondială contemporană – arhitectul francez Dominique Perrault, câștigător al Premiului Uniunii Europene pentru arhitectură „Mies van der Rohe” în 1996 și autor al celebrei clădiri a Bibliotecii Naționale Franceze – va primi și el acest titlu ca recunoaștere a contribuției sale la dezvoltarea arhitecturii internaționale.

Masayuki Kurokawa – cel mai important reper al designului de produs din Japonia – va susține în dimineața zilei de 16 mai o conferință dedicată nu numai temei centrale a evenimentului, ci și sustenabilitățiii și capacității designerului de a anima obiectele pe care le creează.

Sesiunile de conferințe și dezbateri pe tema: Experiențe și competiții în arhitectură îi au ca invitați speciali pe Peter Blundell Jones (Marea Britanie) – profesor la Universitatea din Sheffield, Dan Sergiu Hanganu (Canada) – cel mai important arhitect canadian de origine română, Masayuki Kurokawa (Japonia), Daniel Libeskind (SUA), Marvin Malecha (SUA) – profesor la Universitatea din North Carolina, Dominique Perrault (Franța), Brian Spencer (SUA) – membru al Institutului American de Arhitectură, Benedetta Tagliabue (Spania) – câștigătoare a Premiului Institutului Regal de Arhitectură din Londra pentru proiectarea clădirii Parlamentului Scoțian, Keisuke Toyoda (Japonia) – ucenic al celebrului Tadao Ando, Arturo Vittori (Italia) și Andreas Vogler (Elveția) – membri ai Institutului American de Aeronautică și Astronautică. Ariile de expertiză ale acestora variază de la curente în vogă, precum arhitectura organică, la direcții ultramoderne precum arhitectura aerospațială sau designul parametric.

La ROCAD vor avea loc vernisajele unor expozitii de arhitectură care au generat curente în domeniu și care sunt prezentate pentru prima oară în Europa de Sud-Est: The Heritage of Frank Lloyd Wright – curator: arh. Brian Spencer (SUA); From Pyramids to Spacecrafts – curatori: Andreas Vogler (Elvetia) și Arturo Vittori (Italia).

design rocad 2013

ROCAD mai înseamnă expoziții-spectacol ale unor mari companii din domeniile: urbanism, materiale de construcții, design de exterior, mobilă, iluminat, materiale și textile, baie și bucătărie, eco-design, retail și domenii conexe; boutique-uri tematice și degustări. Conferințele sunt susținute de arhitecți și designeri cu o reputație internațională deosebită, care vin la București pentru a împărtăși experiențe majore ale lor în participarea la competiții de alocare a unui proiect, în crearea unei lucrări dificile, în depășirea momentelor esențiale creației.

În demersul organizatorilor de a face cunoscut rolul arhitecților ca formatori de gusturi în construcții și al importanței fundamentale pe care o reprezintă exemplele internaționale, Primăria Municipiului București, Institutul Cultural Român și Institutul Francez s-au alăturat ca parteneri și au contribuit la promovarea arhitecturii românești peste hotare.

Detalii: rocad.org.ro

 

Concursul naţional pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 55-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia

Regulament de organizare

I. Dispoziţii generale

1. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român organizează concursul pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 55-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia, denumit în continuare Concursul.

2. În anul 2013, proiectele care vor reprezenta România la cea de-a 55-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia, denumită în continuare Bienala, la secţiunea Participări Naţionale, se vor realiza în două spaţii expoziţionale:

a) Pavilionul României din Giardini della Biennale

b) Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

3. Comisarul participării României la Bienală este doamna Monica Morariu, din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, iar vicecomisar este domnul Alexandru Damian, din partea Ministerului Afacerilor Externe şi a Institutului Cultural Român.

4. Prezentul regulament are drept scop stabilirea procedurilor de organizare a Concursului.

5. Scopul fundamental care generează şi guvernează organizarea Concursului îl reprezintă asigurarea, prin confruntare profesională, a unei înalte calităţi a participării României la Bienală.

6. În vederea îndeplinirii scopului Concursului vor fi constituite o Comisie de selecţie şi o Comisie de soluţionare a contestaţiilor. Componenţa comisiilor, precum şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora vor fi aprobate prin ordin al ministrului Culturii şi patrimoniului naţional.

7. Datele de desfăşurare a Bienalei cu tema Il Palazzo Enciclopedico / The Encyclopedic Palace sunt:

a) 28 mai 2013: pre-vizionare specială pentru organizatori;

b) 29–31 mai 2013: pre-vizionare;

c) 1 iunie 2013: deschidere pentru public;

d) 24 noiembrie 2013: închidere.

Canaletto, Piața San Marco

II. Reguli de participare la Concurs

1. Concursul, organizat în baza prezentului regulament, este un concurs public de creaţie, deschis participării autorilor individuali sau reuniţi în grupuri sau organizaţii neguvernamentale de profil.

2. Prin participarea la Concurs se presupune că persoanele fizice sau juridice care propun un proiect au calitatea de autor, în sensul Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, cu posibilitatea ca, în situaţia în care proiectul propus va fi selectat, să stabilească, împreună cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru Pavilionul României din Giardini della Biennale, respectiv Institutul Cultural Român, pentru Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, condiţiile de realizare a acestuia.

3. Participanţii au dreptul de a pune organizatorilor întrebări sau a cere lămuriri cu privire la regulamentul Concursului la secretariatul acestuia:

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Compartiment Monumente de For Public şi Arhitectură Contemporană, Bd. Unirii nr. 22, sector 3, 030833, Bucureşti; tel: 021.222.32.13, mail: moc.liamg@npccm.capfmc

precum şi la: Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Cannaregio 2214, 30121 Venezia, Italia; tel. 0039 041 5242309, mail: ti.nit@agroitsi.

4. Nu pot participa la Concurs persoanele care au participat la organizarea sa, la elaborarea regulamentului, membrii comisiei de selecţie şi cei ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor sau membrii familiilor acestora, până la gradul al doilea, inclusiv. Membrii comisiilor nu pot primi misiuni profesionale legate de elaborarea proiectelor care vor fi înscrise în Concurs.

5. Proiectele depuse nu pot fi făcute publice de către autori decât după finalizarea procedurii de selectare şi anunţarea proiectelor câştigătoare. În caz contrar, participantul va fi eliminat din Concurs.

Canaletto, Intrarea în Canal Grande dinspre est, 1744

III. Desfăşurarea Concursului, modalităţi de înscriere şi examinare, contestaţii

1. Înscrierea la Concurs se va realiza fără taxă, prin depunerea documentaţiilor la registratura Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din Bd. Unirii, nr. 22, sector 3, 030833, Bucureşti, sau prin transmiterea acestora prin poştă sau curier la aceeaşi adresă. Documentaţiile transmise prin e-mail sau fax, cele incomplete, cele care nu respectă cerinţele impuse de organizatori sau cele care vor ajunge la M.C.P.N. la o dată ulterioară datei de 18 ianuarie 2013, ora 14.00, indiferent de modalitatea de transmitere, nu vor fi luate în considerare.

2. Pe ambalajul proiectului se va menţiona:

În atenţia Compartimentului Monumente de For Public şi Arhitectură Contemporană

Pentru Concursul naţional pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 55-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia

3. Participanţii pot depune documentaţii pentru spaţiul Pavilionului României din Giardini della Biennale, pentru spaţiul Noii Galerii a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia sau pentru ambele spaţii, menţionând, pe formularul de înscriere şi pe ambalajul proiectului, spaţiul pentru care a optat participantul.

4. În cazul în care acelaşi autor/aceeaşi echipă depune mai multe proiecte, pentru fiecare proiect în parte se va completa câte un formular de înscriere, iar acestea vor fi ambalate separat.

Francesco Guardi, San Giorgio Maggiore

5. Participanţii vor depune o documentaţie care să cuprindă obligatoriu:

a) Formularul de înscriere

b) Conceptul proiectului propus / susţinerea teoretică a felului în care vor fi reprezentate arta şi cultura românească în contextul Bienalei – maxim 3 pagini, format A4;

c) Maximum 2 planşe format A2, caşerate pe un suport dur, care să cuprindă imagini, schiţe, planuri, secţiuni etc. care să detalieze proiectul; pentru Pavilionul României din Giardini della Biennale planşele se vor prezenta la scara de 1:100, iar pentru Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia acestea se vor prezenta la scara de 1:50;

d) Descrierea tehnică a proiectului – maximum 2 pagini, format A4; în selectarea materialelor se va ţine cont de caracterul expoziţiei şi al spaţiului expoziţional, posibilităţi de transport, montarea şi demontarea expoziţiei;

e) Curriculum vitae al autorului/-ilor, precum şi al curatorului/-ilor;

f) Portofoliu care să cuprindă proiecte/lucrări realizate anterior, prezentat sub formă de mapă, format A4 (maximum 1 mapă) sau album de imagini (maximum 1 album/autor);

g) Deviz estimativ (vezi Documente atașate) necesar implementării proiectului; în realizarea devizului se vor lua în considerare următoarele cheltuieli obligatorii:

1. producţia lucrărilor

2. organizarea vernisajului;

3. transportul expoziţiei dus-întors, instalarea şi demontarea acesteia, inclusiv operaţiunile de neutralizare a spaţiului după strângerea expoziţiei;

4. modificări temporare ale spaţiului expoziţional, dacă este cazul, care să nu afecteze integritatea acestuia;

5. echipamente multimedia, dacă este cazul;

6. design grafic, traducere, tipărire şi diseminare materiale promoţionale: catalog – pentru proiectul organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale; catalogul proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român De Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia Veneţia va fi finanţat de Institutul Cultural Român potrivit Cap.VI, art.32; invitaţii, broşuri, CD/DVD-uri ş.a.;

Tițian, Venus Anadyomene

7. remunerarea echipei de proiect şi a colaboratorilor;

8. comunicare şi PR;

9.prestări servicii;

10. cazarea membrilor echipei şi a operatorilor de pavilion, care nu pot fi găzduiţi în spaţiile locative ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în conformitate cu prevederile Cap. VI, art. 34;

11. transportul membrilor echipei;

12. transportul dus-întors al operatorilor de pavilion, pe toată perioada Bienalei, şi remunerarea acestora;

13. fotografierea expoziţiei;

14. organizarea evenimentelor/acţiunilor care se vor desfăşura în spaţiul expoziţional pe parcursul Bienalei, dacă este cazul.

h) Prezentarea strategiei de promovare a proiectului (maximum 1 pagină, format A4).

Michele Marieschi, Vedere spre Basilica della Salute

6. Dacă este cazul se va face o prezentare a partenerilor/colaboratorilor implicaţi în proiect (maximum 1 pagină pentru fiecare partener/colaborator, format A4), precum şi o prezentare a evenimentelor/acţiunilor care vor avea loc în spaţiul expoziţional pe parcursul Bienalei (maximum 2 pagini, format A4). De asemenea, dacă este cazul, se va face o prezentare a instalaţiilor exterioare, realizate în afara spaţiilor expoziţionale (Pavilionul României din Giardini della Biennale, Noua Galerie a IRCCU Veneţia) (maximum 1 pagină, format A4).

7. Opţional, se pot prezenta simulări 3D sau/şi fotografii ale machetei, precum şi documente video (maxim 2 DVD-uri).

8. Pentru lămuriri suplimentare privind costurile specifice organizării proiectelor la Veneţia, autorii se pot adresa Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, la coordonatele menţionate la art. 10.

9. În elaborarea bugetului proiectului care va fi expus în spaţiul Pavilionului României din Giardini della Biennale, se vor lua în considerare şi cheltuielile prevăzute aici

10. În situaţia în care bugetul proiectului depăşeşte sumele alocate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru proiectul organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale, respectiv Institutul Cultural Român, pentru proiectul organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, este obligatorie menţionarea cofinanţatorilor în cadrul prezentării destinate partenerilor/colaboratorilor implicaţi în proiect (pct. 6).

11. Toate documentele scrise vor fi redactate obligatoriu în limba română şi în limba engleză, folosind fontul Arial, mărimea 12. În situaţia în care Comisia va constata că există diferenţe între cele două variante, va fi luată în considerare cea în limba română.

12. Formatele acceptate pentru documentele depuse în format electronic – opţional – sunt: .pdf, .jpg, .tiff, .avi, mpeg, .mp3, .mp4. Organizatorii nu îşi asumă responsabilitatea pentru imposibilitatea vizionării documentelor transmise în alt format.

Nicolae Dărăscu, Veneția

13. Calendarul desfăşurării Concursului este următorul:

a) Depunerea documentaţiilor: termen limită – 18 ianuarie 2013, ora 14.00

b) Jurizarea: 22–23 ianuarie 2013

c) Anunţarea publică a proiectelor câştigătoare: 24 ianuarie 2013

d) Depunerea contestaţiilor: termen limită – 29 ianuarie 2013, ora 16.00

e) Soluţionarea contestaţiilor: termen limită – 5 februarie 2013

14. Comisia de selecţie a Concursului va avea în vedere următoarele criterii:

a) conceptul inovator al proiectului şi sustenabilitatea acestuia în contextul general al Bienalei: originalitatea proiectului; analiza proiectului în contextul participărilor naţionale şi internaţionale în cadrul ediţiilor anterioare ale Bienalei;

b) capacitatea prezumtivă a echipei proiectului de a materializa un proiect de o asemenea anvergură; măsura în care proiectul dă dovadă de o construcţie fundamentată şi logică;

c) fezabilitatea proiectului – posibilitatea de realizare practică şi încadrarea în bugetul estimat; raportul între costurile estimate şi rezultatele aşteptate; relevanţa/oportunitatea costurilor propuse pentru implementarea proiectului;

d) strategia de promovare a proiectului în cadrul Bienalei şi în afara acesteia;

15. Lista propunerilor prezentate, punctajele obţinute şi proiectele declarate câştigătoare, cu motivarea alegerii acestora, vor fi făcute publice, la finalul procedurii de selectare, pe paginile de internet ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, www.cultura.ro, Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro şi Institutului Cultural Român, www.icr.ro.

16. Participanţii la Concurs pot depune contestaţii, referitoare numai la modalitatea în care a fost respectat regulamentul de organizare a Concursului, la sediul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, în atenţia Compartimentului Monumente de For Public şi Arhitectură Contemporană, Bd. Unirii, nr. 22, sector 3, cod 030833, Bucureşti, în termen de trei zile lucrătoare de la data comunicării publice a rezultatului. Acestea vor fi analizate şi soluţionate în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere al contestaţiilor, de către o Comisie de soluţionare a contestaţiilor, numită prin ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional.

Samuel Mützner, Veneţia

IV. Responsabilităţile câştigătorilor

Echipele proiectelor declarate câştigătoare vor avea următoarele responsabilităţi:

a) realizarea proiectului expoziţional în condiţii de calitate artistică şi tehnică corespunzătoare, exercitându-şi cu profesionalism şi responsabilitate totalitatea capacităţilor creatoare;

b) realizarea materialelor de prezentare a expoziţiei pentru catalogul general al Bienalei şi transmiterea acestora în timp util Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional;

c) realizarea materialelor promoţionale, prin consultare cu părţile implicate în organizarea evenimentului; materialele pot fi comune pentru ambele expoziţii, din Pavilionul României din Giardini della Biennale şi din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia;

d) prezentarea adecvată a proiectelor în cadrul cataloagelor:

– catalogul proiectului organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale va fi realizat de către echipa câştigătoare, cu aprobarea comisarului;

– catalogul proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va fi realizat sub forma unui număr special al publicaţiei Quaderni della Casa Romena di Venezia. Autorii proiectului vor respecta normele cu privire la elaborarea catalogului care vor fi comunicate de către comisar şi vicecomisarul desemnat de Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, precum şi cele referitoare a regulile de redactare a publicaţiei ştiinţifice Quaderni della Casa Romena di Venezia;

Antoine Bouward, Canal la Veneția

e) promovarea evenimentului în presa românească şi internaţională, cu sprijinul părţilor implicate în organizarea evenimentului;

f) respectarea condiţiilor contractului pe care îl vor încheia cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru expoziţia din Pavilionul României din Giardini della Biennale, respectiv cu Institutul Cultural Român, pentru expoziţia din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în vederea materializării conceptului expoziţional;

g) realizarea rapoartelor necesare către comisar şi vicecomisari, în situaţia în care se solicită acest lucru;

h) realizarea rapoartelor intermediare şi finale către finanţator;

i) reprezentarea ţării în cadrul evenimentelor organizate pe parcursul Bienalei;

j) întocmirea dosarului de presă al expoziţiei;

k) asigurarea, din suma încasată, potrivit contractului încheiat cu finanţatorul, a plăţii cheltuielilor generate de realizarea proiectului, inclusiv cele de neutralizare a spaţiului expoziţional;

l) realizarea proiectului expoziţional astfel încât să nu afecteze integritatea spaţiului în care va fi expus;

m) cooptarea de cofinanţări, în situaţia în care bugetul proiectului depăşeşte sumele alocate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, respectiv Institutul Cultural Român.

Gianni Tedeschi, Venezia, La Salute

V. Modalităţi de finanţare

1. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional va asigura finanţarea proiectului organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale. Se va lua ca reper suma de 650.000 / 700.000 lei alocată în anii anteriori pentru proiectul organizat în acest spaţiu expoziţional, cu menţiunea că această suma poate fi diminuată sau majorată în funcţie de bugetul alocat Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru anul 2013.

2. Institutul Cultural Român va asigura finanţarea proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Se va lua ca reper suma de 140.000 / 148.000 lei alocată în anii anteriori pentru proiectul organizat în acest spaţiu expoziţional, cu menţiunea că această suma poate fi diminuată sau majorată în funcţie de bugetul alocat Institutului Cultural Român pentru anul 2013.

3. Institutul Cultural Român, prin Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, va asigura, din bugetul propriu, finanţarea tipăririi catalogului proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, sub forma unui număr special al publicaţiei Quaderni della Casa Romena di Venezia.

4. Ministerul Afacerilor Externe va depune dilingenţele pentru asigurarea spaţiilor locative la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia pentru patru membri ai echipei proiectului organizat în Pavilionul României, inclusiv operatori de pavilion, şi pentru trei membri ai echipei proiectului din Noua Galerie, inclusiv operatori de pavilion. Spaţiile locative vor fi puse la dispoziţie pe întreaga durată a Bienalei, cât şi pe durata unei luni înainte de deschiderea oficială a Bienalei şi pe durata a două săptămâni după încheierea acesteia.

Arad, dragostea mea

Miercuri, 21 noiembrie 2012, ora 13.00, în Holul Roșu al Teatrului Clasic „Ioan Slavici” din Arad va avea loc lansarea volumului Arad, dragostea mea – dialoguri cu arhitectul Miloș Cristea, o culegere de interviuri apărute în urmă cu 13 ani, realizate de jurnalistul Ovidiu Balint, redactor şef al săptămânalului „Flacăra Roşie” şi editorialist al NEWSAR.

Aceste interviuri au apărut pentru prima dată înainte de anul 2000 în cotidianul „Observator arădean”, fiind reluate după decesul marelui arhitect în săptămânalul „Flacăra Roşie”.

„Cartea ar fi trebuit să apară de mult, încă din timpul când trăia, dar s-ar putea ca tocmai întârzierea de 13 ani cu care a apărut va fi chiar dovada viziunii sale, dar şi a capacităţii sale de diagnosticare a vieţii urbane” – spune autorul, Ovidiu Balint, în prefaţa cărţii apărute la Editura Flacăra Roşie, cu sprijinul Consiliului Municipal Arad și al Editurii Concordia Arad.

Semințe de Viitor – Seeds for Future

Sub înaltul patronaj al Primului Ministru, dl. Victor Ponta, a treia ediție a conferinței Diaspora în Cercetarea Științifică și Învățământul Superior din RomâniaSemințe de Viitor – Seeds for Future se desfăşoară la București între 25 și 28 septembrie 2012. Organizatori: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS), Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI)– se arată într-un comunicat de presă.

Manifestarea este organizată sub sloganul „Semințe de Viitor – Seeds for the Future” și se înscrie în seria întâlnirilor dintre comunitatea științifică românească din țară și cea de peste hotare, începută în anul 2008 și continuată în anul 2010.

Conferința se desfășoară pe durata a trei zile, iar deschiderea are loc marți, 25 septembrie, în cadrul unui eveniment de networking, la Universitatea Politehnică din București. Aproximativ 750 de participanți vor avea posibilitatea de a se întâlni într-un cadru informal pentru a se cunoaște și pentru a discuta oportunități de colaborare.

Don Shank, Microscop 3

Lucrările conferinței se vor desfășura în zilele de 26 și 27 septembrie, când vor avea loc 30 de workshop-uri „Exploratorii”. Acestea sunt organizate pe diverse domenii de competență și în zone de deschidere în care există potențial și expertiză românească precum: chimie, fizică, matematică, inginerie, științe socio-umane și economice, biologie, știința mediului, medicină, biotehnologii, artă și arhitectură.

Workshop-urile „Exploratorii” se vor desfășura în universități, institute de cercetare și la Academia Română, în funcție de organizatorul evenimentului specific. Scopul acestor evenimente științifice este acela de a crea premisele realizării unor colaborări internaționale inter/transdisciplinare de anvergură și de a contribui la creșterea vizibilității și impactului internațional al rezultatelor științifice românești.

Petru Udrea, Curgerea pietrei

Ca un specific al acestui an, ultima sesiune din data de 27 septembrie a  workshop-urilor „Exploratorii” va fi dedicată discuțiilor despre abilitare pe următoarele teme principale: abilitarea calităţii de coordonator de doctorat în domeniul vizat de WE, practicile internaţionale, cadrul legislativ românesc și metodologia de abilitare şi criteriile specifice domeniului. Recomandările vor fi utilizate în cadrul proiectului „Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior prin Abilitare şi Auditare”, finanţat din Fondul Social European, prin POS-DRU și coordonat de UEFISCDI, în vederea stabilirii metodologiilor finale.

Ultima zi a conferinței, 28 septembrie 2012, va fi rezervată discuțiilor în plen în Aula Bibliotecii Naționale a României, pe subiecte-cheie, de interes major pentru sistemul național de cercetare și învățământ superior.

Pentru detalii despre conferință, programul fiecarui workshop exploratoriu, accesați  http://www.diaspora-stiintifica.ro/.

Concursul de rezidențe de creație

Institutul Cultural Român de la Paris anunță lansarea unei noi sesiuni de înscrieri la concursul de rezidențe de creație organizat de Institul Cultural Român în capitala franceză. Termenul limită pentru trimiterea fișei de candidatură este 1 mai 2012.

Programul este realizat cu sprijinul Ambasadei României în Franţa și se adresează artiştilor şi profesioniştilor din România si Republica Moldova, din domenii umaniste, oferindu-le posibilitatea de a se consacra, pe perioada rezidenţei, exclusiv unei activităţi de concepţie/creaţie şi producţie și de a crea legături cu mediile profesionale specifice din Franţa.

Domeniile pentru care se organizează evaluarea şi selecţia sunt: arte vizuale, curatoriat şi critică de artă, muzeologie/muzeografie; muzică şi muzicologie; jurnalism; traduceri; cercetare şi documentare; arhitectură, urbanism şi design; literatură şi critică literară; dans, artele spectacolului, film şi critică de specialitate; patrimoniu cultural; management cultural; ştiinţe sociale (economie, psihologie, relaţii internaţionale, drept, ştiinţe politice, sociologie, filozofie, istorie şi istoria ideilor etc.)

Durata rezidenţei: o lună sau 2 luni, în funcție de proiectul propus.

Câştigătorii beneficiază de cazare la Paris pe o perioadă de o lună sau de două luni și de o bursă de 1500 EUR (pentru rezidența cu durata de o lună) sau 2500 EUR (pentru rezidența cu durata de două luni). De asemenea, în funcție de proiect, rezidenții pot folosi logistica și rețeaua profesională a ICR Paris. Plata asigurării medicale si a transportului revine bursierului.

Comisia de jurizare este compusă din experți în domeniile proiectelor propuse de candidate și din reprezentați ai ICR Paris. Pentru fiecare sesiune de selecție, ICR Paris anunță pe site-ul său componența juriului. Rezultatele sunt afișate pe site-ul ICR Paris în termen de 30 zile de la data limită de depunere a dosarelor de candidatură, la secțiunea Rezidențe de creație.

Cum candidez

1. Descărcați fișa individuală de candidatură la adresa: http://www.icr.ro/concurs_rezidente_1mai2012

2. Completați fișa în limba franceză sau engleză, la alegere (descrierea proiectului propus este inclusă în această fișă).

3. Trimiteți fisa la adresa de email  gro.niamuor-tutitsni@tutitsni, împreună cu copia scanată a cărții de identitate.

Beneficiarii au obligaţia de a produce, la sfârşitul perioadei de rezidenţă, un proiect remis conducerii ICR Paris. Proiectele realizate produse în cursul acestei rezidenţe vor purta menţiunea „Realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Paris“ şi logoul institutului, în orice acţiune publică.