Redescoperirea „orașului-grădină”

usa art nouveau hotel parc oradea

O fundație euroregională, Bihor – Hajdu-Bihar, din Oradea, în parteneriat cu Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor, prezintă publicului orădean în această toamnă primele realizări ale proiectului Loisir stil Art Nouveau – Redescoperirea grădinilor interioare ale monumentelor istorice – ediția I. Continuă lectura „Redescoperirea „orașului-grădină””

1900 – InSpired

1900 inspired

Grupul 4 Art prezintă publicului iubitor de artă contemporană expoziţia 1900 – InSpired în perioada 11 iulie–11 august la InSpayer Bistro din str. Batiştei nr. 24 A din București, vizavi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Vernisajul va avea loc marţi, 16 iulie, ora 19.00, într-un decor contemporan inedit îmbinat cu elemente clasice de interior.

Având ca punct de plecare istoria spațiului în care sunt expuse lucrările, grupul 4ART vă propune o incursiune în timp. Perioada anilor 1900 aduce ca noutate arta decorativă, manifestată în cele două curente: Art Nouveau și Art Deco. Pornind de la acestea, artiștii vizuali Alina Manole, Cristian Crestincov, Cosmin Matei, Răzvan Stanciu și Petre-Emanuel Ghergu aduc în prim plan compoziții plastice originale, trecute prin filtrul propriului stil, creând o armonie între spațiul de expunere și lucrările lor.

Elementele decorative și moda acelor vremuri vor fi juxtapuse aerului secolului XXI, invitându-vă la o anamneză a vremurilor începutului de secol XIX.

„Prin fiecare dintre lucrările noastre, ne-am dorit să putem stârni privitorului sentimente şi gânduri neaşteptate care să-l transpună imaginativ din cotidian într-o epocă plină de eleganţă şi rafinament”, au precizat membrii Grupului 4 Art.

„InSpayer Bistro îşi deschide porţile pentru susţinerea şi facilitarea dialogului dintre tinerii artişti şi public. Suntem bucuroşi să putem pune o amprentă în timp în vederea creării unor valori culturale prin intermediul acestor evenimente, având ca inspiraţie chiar fostul palat Spayer”, a declarat Catalin Bădiţoiu, manager InSpayer Bistro.

Totodată, cei care doresc să fie prezenţi la vernisaj, sunt invitaţi să vină cu un obiect de vestimentaţie reprezentativ pentru anii 1900, pentru a oferi o culoare temporală vie şi mai puternică asupra acestui eveniment.

moda anilor 1900

Despre InSpayer Bistro

Imobilul care găzduieşte InSpayer Bistro, cunoscut și sub denumirea de Casa Marmorosch Blank, a fost ridicat în anul 1900. Proprietarul, Herman Spayer, un mare proprietar şi industriaş a apelat la celebrul arhitect Louis Blanc pentru a realiza o construcție elegantă, stil Ludovic al XV-lea. Clădirea este înscrisă pe lista monumentelor istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local, elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor. În perioada interbelică, imaginea Palatului H. Spayer era una de referință pentru București, fotografia acestuia fiind imprimată pe cărți poștale, vederi ilustrate și ghiduri turistice. Poziţionat central, cu o arhitectură deosebită şi o capacitate mare de locuri pentru desfăşurare de evenimente, InSpayer Bistro, îşi propune prin activităţile artistice şi conexe să devină un loc de relaxare şi bună dispoziţie pentru iubitorii de frumos şi nu numai.

casa marmorosch blank bucuresti

Casa Marmorosch Blank București

Despre Grupul 4 Art

Grupul 4 Art a luat naştere din iniţiativa artiştilor vizuali Alina Manole, Cristian Crestincov, Răzvan Stanciu, Cosmin Matei și Petre-Emanuel Ghergu de a contribui prin lucrările lor la îndeplinirea valenţelor pe care arta contemporană le înregistrează: cea a dialogului dintre artistul vizual și public și, nu în ultimul rând, cea a educării vizual estetice. Cei patru tineri au în palmaresul lor multiple participări la expoziții de grup, dar și expuneri personale, în ţară și în Bucureşti.

Pentru informatii suplimentare, vă invităm să accesaţi 04art.wordpress.com şi www.facebook.com/4Art.team.

„Bucureștiul vechi în detalii”, expoziție de fotografii de Paula Craioveanu

În perioada 17-30 septembrie 2012, Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, București) găzduiește Expoziția de fotografie Bucureștiul vechi în detalii, semnată de Paula Craioveanu. Expoziția va fi vernisată luni, 17 septembrie, ora 19.00, în prezența arh. prof. dr. Nicolae Lascu, Departamentul de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.

Paula Craioveanu este absolventă a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București și doctorand în arte a vizuale în cadrul Universității Naționale de Arte. Dubla formație profesională o determină să privească orașul atât cu rigoarea arhitectului, cât și prin ochii artistului care descoperă armonia, ritmul, proporția, detaliul în arhitectura veche a orașului.

Expoziția reunește 20 de lucrări în care artista surprinde elemente specifice stilurilor arhitecturale care se regăsesc în București: neoromânesc, neoclasic, eclectic, art nouveau, art deco, modernist. Istoria selectivă (și personală) a Bucureștiului este ilustrată prin ferestre, porți, ancadramente, frontoane, profiluri, cariatide, atlanți, copertine, cupole, medalioane, basoreliefuri.

Accesul publicului este liber.

 

Fotografii de Paula Craioveanu

 Vezi: https://www.facebook.com/paula.craioveanu

 

Din Bucureştiul de altădată: Primarii Capitalei (2)

Continuăm, doamnelor şi domnilor, periplul nostru bucureştean, oprindu-ne tot la Primăria Capitalei, mai precis la primari, personalităţi importante care au hotărât, într-un fel sau altul, soarta oraşului, dezvoltarea acestuia şi, evident, modernizarea lui.

Un alt primar al Capitalei, unul dintre cei mai bogaţi oameni din generaţia sa, motiv pentru care a fost supranumit „Nababul”, a fost Gheorghe Grigore Cantacuzino (22 septembrie 1832, Bucureşti–23 martie 1913, Bucureşti), om politic, jurist, mare latifundiar, preşedinte al Partidului Conservator şi al Consiliului de Miniştri. Cantacuzino a avut o bogată activitate guvernamentală şi parlamentară, remarcându-se şi în funcţiile de preşedinte al Adunării Deputaţilor şi preşedinte al Senatului României.

Gheorghe Grigore Cantacuzino era descendentul unei vechi familii boiereşti, mari proprietari de pământ. Părinţii săi erau marele vornic Grigore Cantacuzino şi Luxiţa Creţulescu. După terminarea studiilor în străinătate, Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a întors în ţară, colaborând la unele publicaţii precum „Revista Română” şi „Revista Dunării”. În 1862, se înscrie în magistratură, fiind judecător la Tribunalul Ilfov şi membru al Curţii de Apel Bucureşti. În 1864 îşi prezintă demisia din această funcţie, ca semn de opoziţie faţă de politica reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza. Ulterior, se iniţiază în francmasonerie şi activează în „monstruoasa coaliţie”. După abdicarea domnitorului, Cantacuzino revine în magistratură şi este numit preşedinte de secţie la Curtea de Apel Bucureşti (18 aprilie 1866). Îşi începe cariera politică în calitate de deputat de Prahova în Adunarea Constituantă din 1866. În perioada mai 1869–ianuarie 1870 este primar al Capitalei. El a renunţat la salariul ce i se cuvenea pentru această funcţie şi pe propria cheltuială a ridicat pe Câmpia Filaretului o fântână care îi poartă numele (azi în Parcul Carol). Sigur, Gheorghe Grigore Cantacuzino este un exemplu pentru alţi primari sau politicieni, poate şi numai pentru simplul gest de a lăsa ceva care să reamintească trecerea lui prin istoria oraşului. Oare câţi politicieni i-au urmat exemplul de a renunţa la banii ce li se cuveneau în favoarea oraşului? Vorba cântecului : „Cine, cine / E albastru cu buline?”

Dar să continuăm povestea acestui primar generos, a acestui politician care s-a zbătut să realizeze ceva pentru ţara lui. Timp de două mandate activează ca ministru al Lucrărilor Publice în guvernul Lascăr Catargiu. Principala sa preocupare a fost dezvoltarea reţelei de căi ferate şi lucrările la poduri şi şosele. Activitatea lui Gheorghe Grigore Cantacuzino nu se rezumă numai la atât, pentru că Palatul Cantacuzino, situat pe unul dintre cele mai vechi bulevarde ale Capitalei, Calea Victoriei (Podul Mogoşoaiei), construit în primii ani ai secolului XX de arhitectul I. Berindey, într-un stil ce imbină academismul francez cu amintiri ale rococo-ului şi accente decorative de Art Nouveau, i se datorează. Palatul este cunoscut şi sub denumirea de „Casa cu lei” datorită celor două statuete împunătoare aflate la intrare. În anul 1956, Palatul Cantacuzino a devernit Muzeul Memorial „George Enescu”. Muzeul expune documente şi obiecte personale ale muzicianului. Aici se află, alături de vioara pe care Enescu a primit-o cadou la vârsta de 4 ani, partituri ale operelor sale, diplome şi medalii ce i-au fost conferite, printre care şi Medalia de Onoare a Legiunii Franceze. În decembrie 1939, Maruca Cantacuzino, fosta soţie a fiului mai mare al Nababului, se căsătoreşte cu George Enescu.

Doamnelor şi domnilor, câte surprize oferă istoria! Imprevizibila istorie!

Puşa Roth