Spazi Aperti 2015: operele a peste 50 de artişti expuse la Accademia di Romania din Roma

spazi aperti afis

eveniment liber sa spunAccademia di Romania de la Roma anunţă inaugurarea celei de-a Xlll-a ediţii a evenimentului Spazi Aperti vineri, 12 iunie 2015, ora 19.00. Evenimentul se va desfășura în perioada 12-20 iunie 2015 la Accademia di Romania in Roma. Continuă lectura „Spazi Aperti 2015: operele a peste 50 de artişti expuse la Accademia di Romania din Roma”

Expoziție de pictură Andreea Gheorghiu

andreea gheorghiu caderea in lumina

Miercuri, 11 decembrie 2013, la ora 17.00, la Biblioteca Metropolitană București, Sediul Central (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc vernisajul expoziției de pictură Căderea în lumină a artistei Andreea Gheorghiu. Prezintă: Costin Tuchilă.

Expoziția va fi deschisă pînă în 11 ianuarie 2014. Program de vizitare: Luni–miercuri: orele 12.00–19.00; joi, vineri: 9.00–16.00: sâmbătă: 9.00–13.00. Intrarea liberă.

Expoziție retrospectivă Paul Hitter

afis expo retrospectiva hitterSâmbătă, 29 mai 2013, începând cu ora 20.00 vă așteptăm la un vernisaj cu petrecere dintre cele mai speciale: expoziția retrospectivă No Retreat – No Surrender, cu peste 70 de lucrări semnate Paul Hitter în intervalul 2004–2013.

Peste 50 de pânze și un număr impresionant de desene, fotografii, lucrări de grafică, înregistrări video și instalații obiect semnate Paul Hitter își așteaptă vizitatorii în Galeria de artă contempornă ART HUB din București (B-dul Mărășești nr. 107, sector 4, București – punct de reper, intersecția Budapesta), începând de sâmbătă, 29 iunie și până pe 4 septembrie 2013, într-o expoziție document curatoriată de Nona Șerbănescu, ce inventariază munca artistului din perioada 2004–2013.

Expoziția se deschide cu un vernisaj-petrecere pe 29 iunie 2013 între orele 20.00–24.00 și va fi pretext pentru mai multe evenimente conexe de-a lungul verii 2013: artist talks, concerte de muzică experimentală și improvizație, piese de teatru cu caracter social, lecturi și proiecții de film. Evenimentele ulterioare vor fi anunțate separat. Expoziția poate fi vizitată de luni până vineri în intervalul 12.00–16.00 sau cu programare telefonică sau e-mail în restul timpului.

Pentru a afla mai multe despre artist publicul poate vizita pagina personală: http://paulhitter.blogspot.ro/  sau pagina de Facebook: https://www.facebook.com/paulhitter  după cum pentru informații suplimentare despre expoziția No Surrender se poate accesa pagina www.ArtHub.ro

Evenimentul este sponsorizat de Grolsch și Atelierul de Print. Partener principal media Radio Guerrilla.

Partenerii de presă ai asociației sunt publicațiile: Modernism.ro, VeiozaArte.ro, ArtClue.ro, Vernisaje.ro, TVCity.ro, Metropotam.ro și 30rocks.ro.

Unirea Principatelor Române sărbătorită în expoziţia „Mitul naţional”

theodor aman hora unirii la craiova

Theodor Aman, Hora Unirii la Craiova

Joi, 24 ianuarie 2013, cu ocazia celebrării a 154 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române sub guvernarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul să viziteze gratuit expoziţia Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830–1930) (curatori: Monica Enache şi Valentina Iancu, în colaborare cu istoricul Lucian Boia).

Tot joi, 24 ianuarie 2013, de la orele 16.30 are loc în expoziţie un tur ghidat gratuit. Sunt 20 de locuri disponibile. Participarea se face numai pe bază de programare la telefon 021.314.81.19 sau prin e-mail la comunicare@art.museum.ro.

Expoziţia Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830–1930), explorează modalităţile prin care cei mai importanţi artişti români moderni au contribuit la definirea identităţii naţionale, într-o perioadă încărcată de evenimente istorice hotărâtoare pentru formarea statului român: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea lui Carol I ca domnitor în 1866, Războiul de Independenţă 1877–1878, proclamarea regatului României în 1881, Marea Unire din 1918.

theodor-aman-unirea-principatelor

Theodor Aman, Unirea Principatelor

Sunt expuse aproximativ 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă, create în perioada 1830–1930 de artişti precum Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Carol Popp de Szathmári, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea etc.

Dincolo de succesiunea evenimentelor istorice, expoziţia ilustrează traseul evolutiv al artei româneşti moderne, atât stilistic cât şi tematic, punctând recurenţa unor subiecte şi a unor personaje istorice emblematice, destinate susţinerii edificiului politic al României moderne.

Expoziţia rămâne deschisă până pe 13 februarie 2013.

.

Expoziție omagială Eminescu

afis eminescu

eveniment liber sa spunBiblioteca Naţională a României găzduieşte în perioada 15 ianuarie–31 ianuarie 2013, expoziţia omagială de artă plastică şi decorativă Eminescu.

Participanţi: Rodica Ailincăi, Vlad Basarab, Marcel Bunea, Daniela Constantin, Vioara Dinu Popescu, Şerbana Drăgoescu, Suzana Fântânariu, Cătălina Florescu, Daniela Frumușeanu, Miruna Hsșegan, Anca Alexandra Higiu, Georgeta Hlihor, Alexandra Andreea Ionașcu, Andreea Gabriela Ionescu, Constantin Ovidiu Ionescu, Carmen Iordache, Ileana Dana Marinescu, Alexandru Ioan Mărginean, Lucian Muntean, Alexandra Neacșu, Lisandru Neamțu, Vasile Pop Negreșteanu, Cristina Gloria Oprișa, Letiţia Oprișan, Ioana Liana Popa, Adriana Popa Canija, Cristiana Maria Purdescu, Marin Răducu, Doina Reghiș Ionescu, Ana Maria Rugescu, Adina Sztrharszky, Valeriu Şușnea, Alina Vodă.

Curator/organizator: Daniela Frumușeanu.

Prezintă: Mihaela Varga, critic de artă.

Instituţii organizatoare: Universitatea Naţională de Arte Bucureşti şi Biblioteca Naţională a României.

ipotesti

Sponsor: ART MAT DISTRIBUTION SRL (REMBRANDT).

Parteneri media: MODERNISM – tabloid de artă şi stil, Zile şi nopţi, Art Out, Dialog Textil, Agenţia de carte.ro.

Vernisajul va avea loc marți, 15 ianuarie 2013, ora 17.00, la Biblioteca Naţională a României, Sala Palimpsest – mezanin, B-dul Unirii nr. 22, sector 3, Bucureşti.

Program de lieduri din repertoriul românesc: Mihaela Roxana Zavodnik (soprană), Simona Codreanu (pian).

Interpretează versuri din creaţia eminesciană: actorul Axel Moustache.

Licitaţie de artă pentru înființarea Şcolii de Muzică Veche din România

Miercuri, 28 noiembrie 2012, de la ora 19.00, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din București va avea loc Licitaţia de artă dedicată înfiinţării şi înzestrării primei Şcoli de Muzică Veche din România. Licitaţia va cuprinde opere realizate de unii dintre cei mai importanţi artişti români contemporani.

Toate operele au fost donate de către artişti, iar fondurile vor fi folosite pentru achiziţionarea de instrumente specifice muzicii vechi, partituri şi lucrări teoretice ce vor fi puse la dispoziţia elevilor, pentru studiu şi documentare. În plus, vor fi acordate burse de studiu elevilor merituoşi cu situaţie financiară dificilă.

Catalogul licitației poate fi consultat la adresa: http://www.medievalpraxis.ro/licitatie/Catalog.pdf


Şcoala de Muzică Veche este o necesitate în oferta educaţională artistică în România, unde muzica veche nu se regăseşte aproape deloc în programele instituţiilor de învăţământ, în special la nivel preuniversitar, în ciuda unui interes real din partea publicului pentru aceste genuri muzicale.

Pretutindeni în Europa, muzica veche cucereşte teren, cu o reţea dinamică şi bine închegată de muzicieni şi un public numeros şi entuziast, din ce în ce mai tânăr. România se racordează treptat acestor evoluţii şi este timpul ca o nouă generaţie de muzicieni, dar şi de ascultători cunoscători să se formeze şi la noi în ţară. Or muzicienii de valoare se formează doar prin instruire încă de la vârste mici. De aceea, în primăvara anului 2013, prima Şcoală de Muzică Veche din România îşi va deschide porţile, aşteptându-şi micii muzicieni, cărora le va pune la dispoziţie tot necesarul pentru studiu şi documentare.

Astfel, participând la Licitaţie, obţineţi un dublu câştig: o operă de artă de mare valoare şi şansa de a fi pus o cărămidă la temelia unei noi generaţii de muzicieni specializaţi în muzică veche, pe care peste câţiva ani vom avea cu toţii bucuria să îi ascultăm pe scenele baroce şi renascentiste ale Europei.

Eveniment: „Oglinzile clipei”, expoziție de pictură Andreea Gheorghiu

În perioada 15 octombrie–3 noiembrie 2012, la Biblioteca Metropolitană București, Sediul central (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), va fi deschisă expoziția personală de pictură a Andreei Gheorghiu, Oglinzile clipei. Vernisajul va avea loc marți, 16 octombrie, la ora 18.00. Cu participarea actorului Mircea Albulescu. Expoziția va fi prezentată de Costin Tuchilă.

Program de vizitare: Luni–Miercuri: 9.00–19.00; Joi–Vineri: 9–16.00; Sâmbătă: 9.00–13.00; Duminica închis. Intrarea liberă.

Andreea Gheorghiu este membru al Asociației Artiștilor Plastici București. Născută la 26 ianuarie 1966, în Sinaia, județul Prahova, a început studiul picturii încă din școala generală, sub îndrumarea profesoarei Liana Mihail.

A expus la: București – Dincolo de cuvinte (împreună cu plasticiana Cristina Tămaș), Galeria Elite Prof Art; Tablouri de vis, Palatul Parlamentului; Lumea florilor, Galeria Elite Prof Art; Toamna satului românesc – Salonul de toamnă al Asociației Artiștilor Plastici București, 2012 • Pitești (2011) • Curtea de Argeș (2011) • Köln – Touch the Rainbow (2006) • Paris – Fierté brisée (1990) • Sinaia – Out of Yourself (1986) • Bușteni – Blue Moon Gallery” (1984).

Lucrările sale au fost apreciate în Germania, Franța, Turcia, Grecia, unele aflându-se în colecții particulare.

„Andreea Gheorghiu are deopotrivă forță, putere de sugestie, dar și rafinament, inclusiv în imaginile tratate exploziv din punct de vedere cromatic: un univers plastic original, în care exprimarea artistică este ferită cu grijă atât de alunecarea în experimentul facil, cât și de repetarea unor formule vizuale epuizate. Acordurile puternice, de multe ori îndrăznețe, apropiindu-se uneori de viziunea expresionistă, predomină în lucrările sale (acrilice, ulei, acuarelă): portrete, flori, peisaje, compoziții tematice etc. Teme și motive consacrate, cu o lungă istorie, sunt abordate dintr-un unghi personal, eliberat de influențe, liber și ușor abstractizat.

Portretele expuse până acum, cu siguranță doar câteva dintr-o serie care se anunță bogată, au impresionat în mod special pe cei care au zăbovit asupra lucrărilor sale. Portrete care ar putea fi numite tematice, ele pornesc de la o idee, o stare, un fenomen astral sau o experiență cromatică.” (Costin Tuchilă).

„Culoare intensă, duct sigur, rigoare în compunerea cadrului, dar deplin imaginară. Pictura Andreei Gheorghiu îţi dă sentimentul de siguranţă al valorii: este originală şi actuală în orice vreme. Fiindcă, aşa cum spune artista, a învăţat să picteze cu sufletul şi se conectează la puterea gândului frumos.

Decorative, prin îndrăzneala cromatică, şi pro¬funde, prin armonia fiecărei compoziţii în parte, lucrările Andreei Gheorghiu răspund unor categorii variate de public.

Chiar şi pentru un ochi inexperimentat, ele trădează o fire deschisă şi o sensibilitate acută, calități atașante, la care se adaugă sinceritatea demersului artistic.

Din expresia portretelor sau din felul în care surprinde natura, privitorul înţelege că Andreea Gheorghiu vrea să-l facă părtaș la pace şi la bucurie, să-i spună că podul imaginar dintre lumea exterioară și cea interioară există cu adevărat.” (Marina Roman).

Andreea Gheorghiu, Lună albastră

„De la peisajele riguros susținute de trasee compoziționale complexe, până la portrete ce exprimă o tinerețe delicată, artista vizuală reușește să transmită privitorului o largă paletă de sentimente: melancolie, bucurie, liniște și mai ales dragoste. Poate din cauza acestui sentiment, Andreea Gheorghiu, prin pânzele sale, oferă publicului bucureștean, și nu numai, un spectacol complex, și în același timp special, un spectacol al luminii, al culorii, al sentimentelor și al trăirilor pe care compozițiile plastice le oferă tuturor celor ce își răpesc o clipă din viață contemplând minunatele lucrări.” (Petre-Emanuel Ghergu, artist plastic).

 Tablouri de Andreea Gheorghiu

Ramură de cireș

Dance Me To The End of Love

Pădure fermecată

Liniștea nopții

Expoziție de pictură Mihai Potcoavă

Mihai Potcoavă, Horia

Institutul IRECSON vă invită la vernisajul expoziţiei de pictură a artistului Mihai Potcoavă. Evenimentul va avea loc joi, 11 octombrie 2012, ora 18.00, la Sala de expoziţii a Galeriei Irecson din Calea Victoriei nr. 2. Pentru accesul în sala de expoziţii, formaţi interfon 73. Program de vizitare: Luni–vineri, între orele 9.00–17.00.

Pentru vizite în afara programului vă rugăm să sunaţi la numărul de telefon 0724.44.83.83 sau 021.777.30.70.

Mihai Potcoavă

Născut în 6 martie 1948, la Bucureşti, Mihai Potcoavă a urmat cursurile Liceului de artă „Nicolae Tonitza” din Bucureşti (1962–1967). Între 1988–1989, Mihai Potcoavă a locuit în Austria şi a pictat icoane la Biserica Catolică din oraşul Randegg. Stabilit în SUA în 1989, a urmat Şcoala pictorului american Marc Chatov, fost elev al lui Nelson Shanks, obţinând diploma de pictor portretist (1993–1995). I-au influenţat cariera şi i-au fost prieteni apropiaţi Afane Teodoreanu, Spiru Vergulescu si Florin Niculiu. În 1996 a revenit în România. Mihai Potcoavă este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1998.

Mihai Potcoavă, Reflecții

Portretul, peisajul, compoziția tematică, naturile statice cu flori domină în pictura lui Mihai Potcoavă, unul dintre numele de marcă ale artei contemporane.

• Expoziţii personale:

Muzeul de Ştiinţe Naturale „Fernbach”, Atlanta, Georgia, SUA, 1992, 1993

Chateau Elan, Georgia, SUA, 1994

D. Milles Gallery, Atlanta, Georgia, SUA, 1995

Kennesaw Mountain Vineyards Show, Georgia, USA, 1996 – premiul al II-lea

T.C. Art Gallery, Bucureşti Te Art Gallery, Bucureşti 2005

Sala UNESCO, Bucureşti, 2005

Galeria de Artă Ana, Bucureşti, 2008

Galeria IRECSON, Bucureşti.

Sala IRECSON, Bucureşti 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011

Galeriile SCITART, București, 2012

• Expoziţii colective:

Expoziţie omagială „Nicolae Tonitza”, Muzeul colecţiilor de artă, Bucureşti, 1996

Salonul Naţional de Artă, Romexpo, Bucureşti, 2001

Autumn National Art Fair, World Trade Center, Bucureşti, 2002

Istanbulul văzut de cinci pictori români, Muzeul Municipiului București, 2011

• Expoziţii permanente:

Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Olt, Slatina

Mihai Potcoavă are tablouri în colecţii particulare din Austria, Australia, Germania, Iugoslavia, Slovacia, Spania, SUA şi România.

Mihai Potcoavă, Dunărea și case la Sulina

„Cred în frumos, chiar atunci când abia se lasă descoperit. Mă simt împlinit şi fericit când dăruiesc şi comunic cu oamenii. Am o mare sete de cunoaştere şi îmi ridic singur ştachete de depăşit. Privesc cu bucurie şi curiozitate viaţa şi natura care mă uimesc continuu”, mărturiseşte pictorul.

„De o vreme încoace, în luna octombrie a fiecărui an, Mihai Potcoavă își rezervă simezele galeriei bucureștene «Irecson» pentru a deschide câte o nouă «personală» de pictură. Este un obicei la originea căruia poate sta fie faptul că artistul socotește locul respectiv ca fiind foarte potrivit cu atmosfera lucrărilor sale, fie conlucrarea convenabilă cu gazdele, fie un mod subtil de a-și obișnui publicul cu o anumită manieră de expunere (și implicit cu o anumită lumină) care, prin constantă și repetare, asigură pânzelor semnate de el o șansă în plus de a se fixa în memoria acestuia.

Oricare ar fi însă adevăratul motiv, important de menționat rămâne succesul tuturor vernisajelor de până acum ale expozițiilor de la amintita sală (dar nu numai de acolo) ale lui Mihai Potcoavă, vernisaje la care au participat, printre alții, pictori de cele mai diverse orientări, semn că arta sa a trezit interesul confraților, dar nu neapărat și invidia răutăcioasă a unora dintre ei. De fapt, nici nu s-ar fi putut să se întâmple altfel, de vreme ce artistul a fost și a rămas un figurativ convins, temeinic așezat și permanent autoperfectibil, căruia îi repugnă ideea oricărei încercări de a se aventura în teritorii necunoscute ori de a împărtăși experiențe străine de modul sau de a fi, riscând ieșiri necontrolate din sfera propriei sensibilități.” (Corneliu Ostahie, Mihai Potcoavă – spontaneitate și ragfinament, „Literatorul”, nr. 138–139, noiembrie–decembrie 2010).

„Dacă am ţine să-l încadrăm într-un curent anume, ar trebui să ne gândim, ca tehnică şi ca viziune, la postimpresionism. Casele, iarba, cerul, pământul se în cheagă din tuşe scurte, lumina este egală, uşor tamisată, învăluind obiectele. Artistul respectă, de obicei, culoarea locală, dominată, frecvent, de verdele plantelor, în combinaţii armonice, cu rare îndrăzneli contrapunctice. Lumea lui Mihai Potcoavă este calmă, caldă, sentimentul comunicat de artist este unul de împăcată meditaţie asupra existenţei. Lucrările din expoziţia actuală par alese în mod special aşa, dacă ne gândim la peisajele din Franţa, Veneţia, Dubrovnik sau Balcic, de exemplu, cu lumina lor solară, cu sonorităţi de roşuri şi galbenuri, cu ocruri calde.”(Victoria Anghelescu, „Adevărul”, nr. 5472, sâmbătă 16 februarie 2008).

„ […] pictorul Mihai Potcoavă ni se arată ca un mare portretist, poate cel mai bun al momentului, din ţara noastră. ” (Marius Tiţa, „Bursa”, nr.214 [3827], 31 octombrie 2008).

Pușa Roth

 Tablouri de Mihai Potcoavă

Privire

Jamie

Ian

Ora cafelei

Duminică dimineață

Nud

Peisaj cu iriși galbeni

Veranda lui Pelmuș

Drum de iarbă printre meri  la Bran

Grădina cu trandafiri

Vezeley, Franța

Lan de grâu

Ramură de măr

Petunii

Crini și fructe

Din Bucureștiul de altădată: Istoria Primăriei Capitalei (1)

Doamnelor şi domnilor, am început prezentarea primarilor, persoane importante în devenirea unui oraş, şi nu unul oarecare, ci tocmai Capitala. Dar, înainte de a continua cu lista edililor, am considerat necesar să amintim şi de instituţia pe care au condus-o atâţia primari, unii care au făcut servicii deosebite oraşului aducându-l la statutul de ,,micul Paris”, alţii care nu şi-au lăsat „amprenta” privind dezvoltarea acestui oraş. După cum bine ştiţi, hrisovul emis la 20 septembrie 1459 constituie prima atestare documentară a oraşului Bucureşti, iar pentru istoricul administraţiei Capitalei, cea mai veche „carte” cunoscută până în prezent şi în care sunt menţionate îndatoririle „judeţului” (viitorul primar) şi a ajutoarelor sale, cei 12 „pârgari” (viitori consilieri), este actul emis de „Necula al lui Bobanea” la 13 mai 1563, prin care acesta întărea lui Gheorman grecul şi fiilor săi „o prăvălie ce este lângă Biserica Domnească”, aşa cum stă scris şi pe portalul Primăriei Capitalei.

Judeţul şi pârgarii reprezentau oraşul faţă de domn, faţă de marii dregători, faţă de celelalte oraşe şi aveau în grijă proprietatea orăşenească, delimitarea acesteia, stabileau hotărniciile şi măsurătorile locurilor de casă, judecau unele neînţelegeri dintre localnici, se ocupau de strângerea dărilor şi de executarea prestărilor în muncă sau servicii şi multe altele… Nu-i aşa că vi se pare normal, doamnelor şi domnilor, ca aleşii să aibă atribuţii multiple şi să se îngrijească de progresul oraşului, fiindcă mie mi se pare că este firesc dar şi obligaoriu! De ce ? Fiindcă şi-au asumat „riscul” de a ocupa aceste importante funcţii. Judeţul şi pârgarii erau aleşi anual, de obicei primăvara, de către obştea târgului. Trebuie menţionat însă că oraşele, inclusiv Bucureştiul, aveau o administraţie dublă. Alături de administraţia aleasă de orăşeni exista administraţia domnească reprezentând dreptul de stăpânire al domnului asupra moşiei sale, oraşul.

Pe vremea lui Constantin Brâncoveanu*) obligaţiile administraţiei locale sunt trecute pe seama dregătorilor domneşti, Capitala nemaiavând un „cârmuitor” ales de obştea orăşenilor.

În perioada Regulamentului Organic, bucureştenii vor avea din nou dreptul de a alege primii gospodari ai oraşului. Astfel, în toamna anului 1831 a fost creat primul „sfat orăşenesc” compus din cinci „mădulari” (membri) şi s-a stabilit sediul unei „Case a Sfatului sau a magistratului”, până atunci sediul acesteia fiind locuinţa celui ce se afla în fruntea administraţiei. Potrivit procedurilor Regulamentului Organic, la 2 decembrie 1831 a fost ales Sfatul Orăşenesc al Poliţiei Bucureştilor. Acesta se afla în subordinea Departamentului din Lăuntrul (Ministerul de Interne), iar membrii erau aleşi anual de reprezentanţii mahalalelor care aveau 25 de ani împliniţi şi un venit de 5.000 lei. „Sfatul orăşenesc” a fost înlocuit cu „Sfatul Municipal”. La 31 martie 1864, domnitorul Al. I. Cuza**) a promulgat Legea Comunală, conform căreia oraşul Bucureşti a fost declarat Comună urbană a judeţului Ilfov, condusă de un primar împreună cu Consiliul Comunal. Membrii acestuia erau aleşi direct de către adunarea alegătorilor, care se desfăşura odată la patru ani. Primarul, numit dintre cei trei consilieri care întruniseră cele mai multe voturi, mai avea şase „ajutoare”. Primul primar al oraşului Bucureşti a fost generalul Barbu Vlădoianu, iar ajutoarele sale: Pavel G. Tetorian, Hristea Polihroniade, Nic. Golescu, Ghiţă Gherasi, Mihail Căpăţâneanu, Alex. I. Boronescu.

Doamnelor şi domnilor, poate că noi, trăitori în mileniul trei nu mai ne gândim la începuturile acestei importante instituţii, ci la obligaţile ei prezente, la aglomeraţia urbană, la străzile cu gropi, la promisiunile făcute de edili, la canalizare, iluminat public, parcuri, metrou, clădiri vechi şi noi, dar cred că vom înţelege mai bine rostul Primăriei dacă îi cunoaştem istoria.

Vom continua! Până atunci vă oferim mai jos o selecție de imagini ale Bucureștiului văzut de pictori de ieri și de azi.

Pușa Roth

*) Constantin Brâncoveanu (1654–15 august 1714), mare boier, Domn al Țării Românești între 1688 și 1714 și nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino. În perioada în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale.

În 1714, pe 15 august, a fost executat la Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său, Ianache Văcărescu. Cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni.

**) Alexandru Ioan Cuza sau Alexandru Ioan I (n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova, astăzi în România–d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor doua țări române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii de către puterea suzerană și puterile garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern.

Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și Monstruoasa Coaliție, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului.

Bucureștiul în pictura românească

Sava Henția, Târgul Moșilor

Nicolae Grigorescu, Vedere din București

Ștefan Luchian, Periferie (Mahalaua Dracului)

Theodor Pallady, Strada Slătineanu

Theodor Pallady, Biserica Silvestru

Iosif Iser, Peisaj cu case în București

Marius Bunescu, Vedere din București

Lucian Grigorescu, Turnul Bărăției

Alexandru Phoebus, Stradă din București

Tia Peltz, Peisaj citadin, colț Calea Văcărești cu Mircea Vodă

Spiru Vergulescu, Strada Gabriel Peri

Mihai Potcoavă, Toamna la Băneasa

Mihai Potcoavă, Iarnă pe strada Mântuleasa

Mihai Potcoavă, Casă veche în București

Petre Chirea, Parcul Cișmigiu, efect de primăvară

Petre Chirea, După ploaie în Cișmigiu

Petre Chirea, Case vechi pe strada Dudești

Petre Chirea, Iarna pe strada Berzei

Petre Chirea, Ploaie pe strada Lipscani

Vasile Popa, Peisaj din Bucureștiul vechi

Vasile Popa, Iarna pe strada I. L. Caragiale

Doru Cristian Deliu, Casa de Depuneri a vechiului București

Doru Cristian Deliu, Ateneul Român

Bogdan Mihai Radu, Ateneul acompaniat de flori