Nouă artiști români expun, în premieră, la Seul

noua artisti seul

eveniment liber sa spunNouă artiști români contemporani expun, în premieră, în Coreea de Sud, în cadrul expoziției Pocket Revolutions, care s-a deschis pe 2 aprilie la galeria prestigioasei organizații Korea Foundation din centrul capitalei Seul. Proiectul, inițiat de curatorul Simona Nastac și Asociația Culturală Artfest, a câștigat un concurs de propuneri lansat de Korea Foundation și are loc cu sprijinul Ambasadei României la Seul și al Institutului Cultural Român.

Pocket Revolutions propune un exercițiu reflexiv asupra consecințelor și tensiunilor generate de Războiul Rece, la 25 de ani după căderea Cortinei de Fier, în contextul revoluțiilor politice, economice și sociale ce au transformat radical România și restul țărilor din Estul Europei. Războiul Rece și sistemele represive sunt referințe la fel de importante în istoria Coreei de Sud, marcată de diviziunea între Nord și Sud instituită în 1948, de Războiul Coreean din 1950–1953, precum și de dictaturile succesive de până în 1987. Evenimentul coincide, totodată, cu aniversarea a 25 de ani de relații diplomatice între cele două țări – prilej celebrat printr-o recepție oferită de Ambasadorul României la Seul, dr. Călin Fabian, în prezența oficialilor coreeni, a membrilor corpului diplomatic acreditat la Seul și a reprezentanților comunității academice din Coreea invitați la vernisaj.

Expoziția prezintă lucrări de pictură, fotografie, video, instalație și poezie semnate de artiști contemporani, recunoscuți internațional pentru calitatea creației lor: Matei Bejenaru, Anca Benera și Arnold Estefan, Irina Botea, Radu Cioca, Ștefan Constantinescu, Dana Popa, Florin Dan Prodan și Șerban Savu.
Selecția include: documentarul video Lupta cu inerția de Matei Bejenaru, despre tradiția intelectuală și rezistența prin cultură în Iași, unde înainte de 1989 activau diverse cercuri literare în ciuda industrializării masive a orașului; publicația Materie și istorie de Anca Benera – un ghid al monumentelor istorice dispărute din București, cu fotografii de arhivă, texte de specialitate și un fotomontaj creat de Arnold Estefan după memoriile sculptorului Dimitrie Demu din cartea Le Sourire de Staline (1977); filmul Audiții pentru o revoluție de Irina Botea, ce reconstituie cu ajutorul unor tineri din Chicago revoluția difuzată la televizor în decembrie 1989; un relief de Radu Cioca, despre conceptul „omului nou” și diferitele sale reprezentări și programe estetice; cartea pop-up Epoca de Aur pentru copii de Ștefan Constantinescu; o serie de 50 de fotografii ale generației născute după 1989, portretizate de Dana Popa în diverse situații în mediul urban; instalația Șase portrete și un pulover de Florin Dan Prodan despre victimele rezistenței anti-comuniste, inspirată din volumul său de poezie Note informative despre eroi și morminte; și două lucrări de pictură de Șerban Savu ilustrând dinamica vieții moderne în orașele României post-comuniste.

La vernisaj, Florin Dan Prodan a susținut un recital de poeme de călătorie, iar a doua zi, curatorul expoziției a moderat un dialog cu publicul susținut de artiștii Matei Bejenaru și Florin Dan Prodan.

Expoziția Pocket Revolutions va fi deschisă până pe 18 aprilie 2015.

Fondată în 2003 de poetul Florin Dan Prodan, Asociația Culturală Artfest, cu sediul în Suceava, organizează diverse evenimente artistice și literare precum Festivalul Internațional de Poezie și Arte Vizuale „Inside Zone”, Festivalul „Șapte zile în Asia” sau Festivalul literar româno-german „Lectora”. Printre parteneri se numără: Muzeul Bucovinei, Universitatea Ștefan cel Mare, Fundația Pro-Helvetia, IFA Stuttgart și Forumul Democrat al Germanilor din Bucovina. Din 2008, Asociația coordonează activitatea cenaclului Zidul de Hârtie și editează volume de literatură contemporană. De asemenea, a organizat expoziții de artă în centre culturale din România și străinătate.

Simona Nastac este curator și critic de artă, în prezent stabilită la Londra. A realizat expozițiile „Romanian Pavilion”, „Under the Radar” și „Extravaganza” la galeriile Hotshoe, Pitzhanger Manor și Oxo & Bargehouse din Londra; expoziția României la Bienala Internaţională de Artă din Praga; expoziția „Paul Neagu. Muchii infinite” la Muzeul de Artă din Cluj și o expoziție de artă video chineză la Muzeul de Artă Contemporană din Bucureşti, printre altele. Între 2006–2013 a coordonat  programele de arte vizuale, rezidență artistică, literatură, arhitectură și design la ICR Londra.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Artă plastică

Timișoara intră în circuitul pieței de artă din România

stefan luchian primavara doua muze

Ștefan Luchian, Primăvara (două muze)

Artmark invită personalitățile locale, presa și iubitorii de artă la cel mai important eveniment artistic al anului, Expoziţia de Artă Românească și Europeană Importantă, vineri, 12 aprilie, la Hotel Timișoara.

50 de capodopere ale artei românești și europene așteaptă să fie admirate vineri, 12 aprilie 2013, între orele 10.00–21.00, în spațiul Hotelului Timișoara (str. Mărășești nr.1-3). Vernisajul de presă a avut loc loc joi, 11 aprilie 2013, la ora 12:00, la City Business Centre din Timișoara.

Expoziția prezintă în premieră capodopere semnate de cei mai apreciați pictori români pe piața de artă: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Aman, Nicolae Vermont, Octav Băncilă, Gheorghe Petrașcu, dar și Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Țuculescu ș.a. Cel mai valoros tablou expus la Timișoara este Primăvara (două muze) al lui Ștefan Luchian, valoare estimativă: 100.000–200.000 euro, tablou despre care criticii afirmă că reprezintă portretul iubitei pictorului, Cecilia Vasilescu, și al mamei acesteia. Opera este plasată într-un context biografic interesant: între 1898 și 1899, Ștefan Luchian ajungea la Alexandria, unde, alături de pictorii Constantin Pascaly și Constantin Artachino, avea să lucreze la zugrăvirea bisericii-catedrală, la comanda dată de primarul Ștefan Vasilescu. Este binecunoscută idila pe care Luchian o are cu fiica acestuia, Cecilia, idilă încheiată abrupt după doar o vară, în iunie 1899.

Pentru informaţii şi confirmări: mihai.ziman@artmark.ro; +40 756 066 302

Operele prezentate în cadrul Expoziției de Artă Românească și Europeană Importantă urmează a fi licitate la București, în cadrul Sesiunii de licitații 16-18 aprilie, astfel:

• Marți, 16 aprilie, Athénée Palace Hilton, ora 19.00: PostWar & Contemporary Sale & Licitația de Sculptură și Mobilier de Grădină

• Miercuri, 17 aprilie, Athénée Palace Hilton, ora 19:00: Licitaţia de Art Nouveau și Romantism & Licitația Militaria şi Antichităţi

• Joi, 18 aprilie, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, ora 19.00: Licitația de Pictură și Sculptură Europeană, inclusiv o parte a Colecției de Artă Clasică a diplomatului Vasile Stoica & Licitația ”Cabinetul de curiozități”.

Artmark este o casă de licitaţii de artă înfiinţată în 2008 care selectează, evaluează şi pune în circuitul pieţei de artă opere cu autenticitate garantată, susţinând în paralel activitatea Centrului Cultural ArtSociety, care organizează expoziţii de artă de anvergură naţională.

În cei cinci ani de existenţă, Artmark a organizat aproape 100 de licitaţii de artă, care au pus în vânzare peste 10.000 de opere de artă şi obiecte de colecţie. Vânzările publice (prin licitaţii de artă) ale Artmark au crescut de la 10,7 milioane de euro în 2011 la 11,9 milioane de euro în 2011 – într-o piaţă a licitațiilor de artă care a crescut de la aproximativ 13,7 milioane euro în 2011 la aproximativ 14,6 milioane euro în 2012.

Oferind oportunităţi de investiţie numai în opere de calitate muzeală, Artmark se implică activ şi în conservarea şi perpetuarea moştenirii culturale. Începând cu 2010, datorită iniţiativei susţinute de Artmark a unor colecţionari, mai multe capodopere ale artei româneşti vândute prin licitaţie au fost oferite expunerii publice în muzee naţionale de artă din ţară și străinătate (Muzeul Național Brukenthal, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Artă Ploiești, Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova, Muzeul de Artă Brașov etc.). Totodată sediul Artmark găzduiește, cu începere din 2011, în regim de vizitare gratuită, expoziția permanentă a unei selecții a patrimoniului Pinacotecii București, în condițiile în care aceasta nu beneficiază de un sediu propriu.

Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.artmark.ro.

Sursa foto: www.tion.ro

Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830–1930)

C. D. Rosenthal Romania revolutionara

Până pe 13 februarie 2013 la Muzeul Național de Artă al României (București, Calea Victoriei 49–53, parterul Galeriei Naţionale) poate fi vizitată expoziția Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti (1830–1930). Curatori: Monica Enache şi Valentina Iancu, în colaborare cu istoricul Lucian Boia.

Expoziţia cuprinde aproximativ 250 de lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă, create în perioada 1830–1930 de cei mai importanţi artişti români moderni: Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Carol Popp de Szathmári, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Oscar Han, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea etc. Expoziţia explorează modalităţile prin care aceşti artişti au contribuit la definirea identităţii naţionale, într-o perioadă încărcată de evenimente istorice hotărâtoare pentru formarea statului român.

nicolae grigorescu ciobanas

Nicolae Grigorescu, Ciobănaș

Pornind de la perspectiva propusă de istoricul Lucian Boia în lucrările sale Istorie şi mit în conştiinţa naţională şi Pentru o istorie a imaginarului, demersul expoziţional vizează identificarea în operele artiştilor a câtorva dintre temele dominante ale mitologiei istoriei româneşti: latinitatea, unitatea teritorială, lupta pentru independenţă etc.

Expoziţia evocă, prin opere celebre, principalele etape ale creării statului naţional român: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859, instaurarea lui Carol I ca domnitor în 1866, Războiul de Independenţă 1877–1878, proclamarea regatului României în 1881, Marea Unire din 1918.

Dincolo de succesiunea evenimentelor istorice, expoziţia încearcă în principal să ilustreze traseul evolutiv al artei româneşti moderne, atât stilistic cât şi tematic, punctând recurenţa unor subiecte ori a unor personaje istorice emblematice, destinate susţinerii edificiului politic al României moderne.

Rolul militant al artei pe parcursul secolului al XIX-lea este evident în operele care înfăţişează portrete-efigii ale revoluţionarilor de la 1848, alegorii întruchipând idealurile de unire şi independenţă, peisaje de tip documentar-ilustrativ menite să arate pitorescul patriei, dar mai ales în scenele istorice inspirate atât de evenimente contemporane, cât şi de trecut. Nevoia de legitimare a aspiraţiilor de unire şi independenţă duce la recuperarea unor figuri istorice transformate în mit: Mihai Viteazul devine simbolul unităţii românilor, în timp ce Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş sunt eroi ai luptei pentru independenţă.

theodor aman unirea principatelor

Theodor Aman, Unirea Principatelor

Alături de glorificarea istoriei naţionale, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi până în primele decenii ale secolului al XX-lea, artiştii manifestă o înclinaţie spre subiectele din universul rural, spre tradiţia populară. Specificul naţional se identifică cu lumea satului şi cu imaginea idealizată a ţăranului român, fapt la care a contribuit imensa popularitate de care s-au bucurat operele lui Nicolae Grigorescu, determinante în evoluţia ulterioară a plasticii româneşti.

Lucrările prezente în expoziţie provin din patrimoniul MNAR şi din alte muzee din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul „Gheorghe Tattarescu”, Muzeul de Artă Braşov, Complexul Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi – Muzeul de artă şi Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău – Muzeul de artă.

Expoziţia este însoțită pe tot parcursul ei de evenimente conexe precum conferinţe, programe pentru familii şi ghidaje tematice.

Târg de artă românească la Bruxelles

Situată în plin centrul Bruxelles-ului, unde se desfăşoară Târgul de Crăciun din capitala Europei, Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română (Rue de Flandre, nr. 33, 1000 Bruxelles) organizează pentru a patra oară consecutiv, în perioada 5–9 decembrie 2012, între orele 10.00–18.00, o prezentare de artă românească, unică prin diversitatea artiştilor participanţi şi prin calitatea operelor ce vor fi expuse. Într-un cadru artistic deosebit veţi putea găsi cadoul ideal pentru mult aşteptatele sărbători.

Numeroşi artisti plastici români vă propun creaţiile lor, special concepute pentru acest eveniment: Nicolae Groza, Leontin Tibacov, Alexandra Rusu, Valentina Stoica, Valentina Tolbaru, UNAgrup, dar şi tineri artişti şi profesori de la Facultatea de Artă din Bucureşti, Secţia Textile. Creaţiile copiilor de la atelierele Arthis se vor regăsi în expoziţie.

În acest context inedit, tineri muzicieni români și belgieni vă propun concerte excepționale în spiritul sărbătorilor de iarnă: colinde româneşti şi internaţionale, piese celebre de muzică clasică interpretate de Mariana Iacob – mezzosoprană, Ani Todorova – soprană, Ingrid Shang – vioară şi Ioana Mihai – pian, muzică pop, jazz, muzică populară, dar şi muzică de café-concert.

Anul acesta invitată de onoare este Asociația Heidenroslein din Baia Mare, care va prezenta produse tradiţionale din zona Maramureşului.

Detalii pe www.arthis.org.

Grafica românească 2012

Filiala de Grafică a Uniunii Artiştilor Plastici din România anunţă deschiderea între 6 noiembrie–3 decembrie 2012 a expoziţiei Grafica românească 2012.

Evenimentul, aflat la a II-a ediţie, aduce laolaltă artişti profesionişti din întreaga ţară şi radiografiază starea graficii româneşti contemporane, tendinţele, tematica şi tehnicile folosite.

Deschisă tuturor genurilor, expoziţia valorizează atât creaţiile unicat, cât şi cele multiplicabile, facilitând astfel accesul la creaţia artistică a unui număr mai mare de iubitori de artă.

Expoziţia reuneşte, în sălile Căminul Artei şi Simeza din Capitală, 159 de lucrări de grafică a 89 de artişti din întreaga ţară.

Vernisajul va avea loc la Galeria de artă Căminul Artei din București, marţi, 6 noiembrie 2012, ora 18.00.

Concursul Internațional de Dirijat „Jeunesses Musicales”

26 de tineri dirijori din 16 țări participă la cea de-a treia ediție a Concursului Internațional de Dirijat „Jeunesses Musicales” București, care va avea loc între 2 și 6 septembrie 2012 la Ateneul Român.

Bucureștiul va fi gazda a 26 dintre cei mai buni tineri dirijori la nivel internațional care vor participa în perioada 2–6 septembrie 2012 la acest concurs. Competiția se bucură anul acesta de prezența a concurenți din 16 țări: Spania, Rusia, Taiwan, Marea Britanie, SUA, Brazilia, Israel, Grecia, Belgia, Cehia, Japonia, Venezuela, Coreea de Sud, Singapore, Austria și România.

Prima etapa eliminatorie, etapa cu pian, va avea loc în data de 2 septembrie, următoarele desfășurandu-se la pupitrul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu”. Juriul, format din personalități marcante ale vieții muzicale naționale și internaționale – Horia Andreescu (președinte), Octav Calleya, Petre Sbârcea, Nicolae Licareț, Gheorghe Costin, Marius Hristescu – îi va desemna pe cei trei finaliști care vor concerta în data de 6 septembrie în cadrul Galei Concursului International de Dirijat „Jeunesses Musicales”.

Carmen Simon Flack, Pasiune, acrilice pe pânză, 2009

Pe lângă premiile în bani – premiul pentru locul I este de 1000 de euro, pentru locul al II-lea de 500 de euro, iar pentru locul al III-lea de 300 de euro – finaliștii vor obține angajamente la pupitrul Orchestrelor Filarmonice din România.

Evenimentul este organizat de ELITE ART Club UNESCO, reprezentată exclusivă în Romania a Jeunesses Musicales International, și este finanțat de Ministerul Culturii și Cultelor și de Administrația Fondului Cultural Național. Parteneri ai evenimentului: Filarmonica „George Enescu”, ELLA Traveland, Medicover, Cocor Chanel.

www.eliteart.org

Optzecismul vizual după 20 de ani

A apărut nr. 4-5, 2012 al revistei trimestriale „Arta”, revistă de arte vizuale editată de Uniunea Artiștilor Plastici din România. Lansarea acestui număr va avea loc vineri, 30 martie a.c., ora 12.00, la Sala Dalles din București. Cu această ocazie va fi lansată ediția a II-a a catalogului „Arte în București” și vor fi decernate Diplomele de excelență ale Uniunii Artiștilor Plastici din România.

În format dublu, cu 220 de pagini de text și numeroase reproduceri color, revista „Arta” se poziționează ca o tribună profesionistă și reprezentativă a mediului vizual românesc.

Tema numărului dublu actual este optzecismul vizual după 20 de ani. Teza numărului este următoarea: deși a ajuns la vârsta consacrării, generația ’80 din artele plastice nu se bucură de aceeași recunoaștere publică precum cea din literatură. Deși a vehiculat concepte precum „neo-expresionismul”, „intermedialismul” sau „postmodernismul” și a produs mulți artiști remarcabili, recunoscuți internațional, optzecismul vizual mai trebuie încă prezentat marelui public. Este ceea ce urmărește acest număr în care, alături de texte teoretice și istorice, sunt publicate interviuri, portrete și cronici de expoziție ale artiștilor optzeciști, din care rezultă un portret de grup impresionant și convingător. Promovând nume precum Dan Perjovschi, Ioana Bătrânu, Iosif Kiraly, Marilena Preda Sânc, Dan Mihălțianu, Mircea Roman, Călin Dan, Petru Lucaci, Romelo Pervolovici, Miklos Onucsan, Marian Zidaru, Gheorghe Rasovszky, Ștefan Râmniceanu, Christian Paraschiv, Vioara Bara, Ion Aurel Mureșan, Alexandru Antik, Adriana Elian, Rudolf Bone, Vlad Aurel, Marcel Lupșe și mulți alții, generația ’80 prezentată în revistă demonstrează că face dată în istoria artelor vizuale românești din ultimii 20-30 de ani.

Abundent ilustrat, pus în pagină elegant și profesionist, scris alert și provocator mai ales de tineri critici și curatori de artă, numărul actual din „Arta” mai conține și alte rubrici interesante precum: expoziții din țară și din străinătate, eseuri de artă, o dezbatere despre banda desenată, recenzii de cărți și albume de artă recente, informații despre expozițiile galeriilor UAP din țară, ale galeriștilor privați români și ale ICR-urilor din străinătate.