Ștefan Mihăilescu-Brăila la rubrica „Remember” de Annie Muscă

stefan mihailescu braila

annie musca eterne reveniri in luna septembrie portrete actoriAstăzi ne amintim de actorul Ștefan Mihăilescu-Brăila (3 februarie 1925–19 septembrie 1996).

Cadâr din Take, Ianke și Cadâr de V. I. PopaArturo Ui din Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită de Bertolt Brecht, Béranger din Regele moare de Eugen Ionescu,Iorgu Langada din …Escu de Tudor MușatescuDude înMilionarul sărac de Tudor Popescu, Constantin Cantemir din Descăpățânarea de Al. Sever…doar câteva dintre rolurile pe scenele teatrelor, care au purtat semnătura actorului care iubea dramele pentru profunzimea lor, dar devenise genial în comedie. Urmărea tipologii umane în stradă, iar pe scenă intra în personajul negativ renunțând la sine. Învăța rolul cu o repeziciune debordantă și era extrem de exigent, trudind pentru fiecare personaj în parte. Marii regizori l-au ales să joace în peste 60 de pelicule cinematografice, iar regizorii artistici l-au distribuit în peste 250 de piese de teatru radiofonic. Realizatorii de televiziune au pus ochii pe el de la venirea în București, înrolându-l în revelioanele-maraton ale Televiziunii Române.

În cosmopolita Brăilă, visând la Drumul Făgăduinței…

Ştefan Mihăilescu-Brăila s-a născut la 3 februarie 1925 la Brăila, iar copilăria a fost diferită de a celor fericiți de soartă. Crescut fără tată și privat de dragostea mamei, Ștefan va fi marcat pe viață de lipsa afecțiunii materne. A primit, în schimb, toată grija bunicii Ioana. Citește integral Revista Teatrală Radio. în Portret monografic, cariera în teatru și film a actorului Ștefan Mihăilescu-Brăila, roluri la teatrul radiofonic și la televiziune, filme și fragmente audio-video cu Ștefan Mihăilescu-Brăila.

Annie Muscă

„Din teatrul lumii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Constantinescu

recital mircea constantinescu teatrul national radiofonic

Duminică, 28 aprilie 2011, la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă spectacolul „Din teatrul lumii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Constantinescu. Regia artistică: Vasile Manta. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth. Veţi asculta fragmente din Tamerlan cel Mare de Christopher Marlowe, Avarul de Molière, Faust de Goethe, Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului de Vasile Alecsandri,  Ubu încornorat de Alfred Jarry. Mircea Constantinescu interpretează rolurile Tamerlan, Harpagon, Faust, Iorgu, Ubu şi Conştiinţa lui Ubu. În celelalte roluri: Dan Aştilean, Delia Nartea, Silviu Biriş, Ştefan Velniciuc, Ionuţ Kivu, George Grigore, Mihai Popescu. Regia de montaj: Florina Istodor şi Mirela Anton. Regia de studio: Janina Dicu. Producător: Costin Tuchilă. Înregistrare din anul 2011.

Spectacolul face parte din seria de recitaluri inaugurată de Teatrul Naţional Radiofonic în septembrie 2004. Fiecare dintre aceste spectacole au individualitatea lor, conferită de tema aleasă şi de personalitatea actorului supus probei de foc presupuse de un asemenea recital, în care interpretează cinci roluri şi trebuie să fie el însuşi dar totodată diferit, cu un singur mijloc de expresie: vocea. Într-un reportaj la TVRM, Marina Roman caracteriza aceste emisiuni cu o sintagmă potrivită: eseuri teatrale. În „Cronica Română’’, Eugen Comarnescu le califica drept exerciţii de virtuozitate. Cât despre alegerea textelor, intenţia realizatorilor a fost ca, oprindu-se la o temă sau la o tipologie, să ofere titluri semnificative din istoria dramaturgiei universale, urmând metabolismul secret al temei sau evoluţia personajului, dar şi potrivite personalităţii artistice a actorului, capacităţii sale proteice.

mircea constantinescu actori romani

Doctor în teatru, profesor asociat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București, Mircea Constantinescu şi-a început cariera artistică la Teatrul de Stat din Oradea (1975–1981). Din 1981 este actor al Teatrului Odeon din Bucureşti. Excelent actor de compoziţie, Mircea Constantinescu s-a remarcat în roluri diferite din punct vedere stilistic, dovedind o largă paletă de mijloace interpretative. Amintim, între multe altele: Gaev şi Leonid Andreevici în Livada de vişini de A. P. Cehov, Bufonul în Cymbeline de William Shakespeare, Doctorul şi Domnul în Cinci piese scurte de Eugène Ionesco, Hangiul în Ultima femeie a señorului Juan de Leonid Juhovitki, Lou şi Domnul De Witt în Camera de hotel, o trilogie de Barry Gifford, Charlotte von Mahlsdorf în Sunt propria mea soţie de de Dough Wright, Theseus în Pyramus & Thisbe 4 you după William Shakespeare, Flake din Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită de Bertolt Brecht.

În recitalul Din teatrul lumii, Mircea Constantinescu, vechi şi statornic colaborator al domnul ubu alfred jarryTeatrului Naţional Radiofonic, reuşeşte performanţa rară de a da identitate expresivă, prin câteva fragmente, unor personaje complexe, din epoci şi arii stilistice complet diferite, care presupun schimbarea rapidă şi convingătoare a registrelor interpretative, de la personajul titanic al lui Marlowe, scitul Tamerlan, „biciul lui Dumnezeu”, la avarul lui Molière, care, sub aparenţa de bufon „smintit”, are „un caracter particular de măreţie dramatică” şi la ridicolul bonjurist Iorgu, educat într-un centru imaginar de cultură (Sadagura) sau de la Faust din scena pactului cu diavolul la nebunia suprarealistă, cu date atât de particulare, în ton de fabulă absurdă, a lui Ubu, inventatorul patafizicii, care nu mai doreşte „să descreierisească”. În mod special se cuvine remarcată interpretarea personajului lui Jarry din acest montaj pe baza unor fragmente din Ubu încornorat, probă de virtuozitate actoricească, Mircea Constantinescu reuşind un portret radiofonic plin de plasticitate al „nebuniei ubueşti”. Interpretând de fapt două personaje, Ubu şi Conştiinţa lui Ubu, de la o replică la alta, actorul îşi schimbă complet registrul, de la timbrul vocii la intonaţie, cu un efect teatral extraordinar.

Costin Tuchilă