Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic: „Henric al V-lea” de William Shakespeare, în regia lui Attila Vizauer

premiul uniter pe anul 2014 henric al V lea regia attila vizauer

Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic pe anul 2014, la cea de-a XXIII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, care s-a desfășurat luni, 25 mai 2015, a fost acordat producţiei Societăţii Române de Radiodifuziune, Henric al V-lea de William Shakespeare, în regia artistică a lui Attila Vizauer. Traducere de Ion Vinea, adaptare radiofonică de Domnica Ţundrea. În distribuţie: Marius Stănescu (în rolul titular), Ion Caramitru, Marian Râlea, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mihai Constantin, George Ivaşcu, Constantin Dinulescu, Mihai Dinvale, Ionel Mihăilescu, Oana Ştefănescu, Gelu Niţu, Pavel Bartoş, Rodica Mandache, Dorina Chiriac, Valeria Ogăşanu, Mircea Constantinescu, Mihai Bisericanu, Ioan Gyuri Pascu, Florin Anton, Petre Nicolae, Ionuţ Kivu, Ion Haiduc, Petre Lupu, Ioan Brancu, Gabriel Apostol, Ionuţ Ciocia, Marius Rizea, Attila Vizauer, Orodel Olaru, Viorel Păunescu, Daniel Tudorică, Marin Fagu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea. Producţie a Teatrului Naţional Radiofonic. Data difuzării în premieră absolută: 29 noiembrie 2014 (partea I) şi duminică, 30 noiembrie 2014 (partea a II-a), la ora 14.00, la Radio România Cultural.

Spectacolul va putea fi ascultat sâmbătă, 30 mai 2015, ora 14.00 (partea I) și duminică, 31 mai, ora 14.00 (partea a II-a) la Radio România Cultural. Continuă lectura „Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic: „Henric al V-lea” de William Shakespeare, în regia lui Attila Vizauer”

Principesa Margareta a înmânat premiile Festivalului Grand Prix Nova

premii grand prix nova festival

Festivitatea oficială de premiere a laureaţilor primei ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România în parteneriat cu Uniunea Internaţională de Radio şi Televiziune (URTI), sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României şi sub patronajul Ministerului Culturii, a avut loc vineri, 4 octombrie 2013, la Palatul Elisabeta din București.

Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi a domnului Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România, cărora li s-a alăturat domnul Nils Heyerdahl, Preşedintele Juriului, domnul Alain Masse, Directorul General al URTI, participanţii la festival şi reprezentanţi ai presei.

„Sunt foarte fericită că Radio România a avut iniţiativa organizării acestui festival internaţional de teatru radiofonic, este foarte important şi vă doresc un viitor cât mai lung şi constructiv şi multe alte ţări să se alăture festivalului în anii următori. Felicit toţi participanţii, iar pe câştigători în mod special, şi mă bucur că organizarea acestui eveniment în domeniul artei şi creativităţii arată o parte din adevărata faţă a României”, a declarat Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta a României.

Domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România, a ţinut, la rândul său, să remarce că „este o onoare să ne aflăm aici, astăzi, cu această ocazie specială şi, încă o dată, îmi exprim gratitudinea pentru înaltul patronaj al Alteţei Sale Regale oferit acestui eveniment. Au existat multe pietre de hotar în existenţa de 85 de ani a Radio România, voci extraordinare şi momente remarcabile care au dat consistenţă şi continuitate împlinirilor noastre”. După ce a felicitat laureaţii de anul acesta, domnul Ovidiu Miculescu şi-a manifestat încrederea în viitoarele ediţii ale festivalului, care vor susţine şi impulsiona teatrul radiofonic la nivel internaţional.

Nils Heyerdahl, Preşedintele Academiei Norvegiene pentru Limbă şi Literatură, preşedintele juriului, a mulţumit Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta pentru găzduirea evenimentului şi înmânarea premiilor, dar şi organizatorilor de la Radio România pentru profesionalismul lor în munca de structurare a primei ediţii a Grand Prix Nova. A anunţat apoi laureaţii primei ediţii a festivalului:

SECŢIUNEA TEATRU SCURT

Locul I – Glagoljon / HRT, Radio Croaţia

Locul II – Vai, sărmanul tată! / Radio România

Locul III – iota mikro / Aurélie Lierman, Belgia

SECŢIUNEA RADIO DRAMA

Locul I – Faust Song of the Sun / Werner Fritsch, Germania

Locul II – The Startling Truths of Old World Sparrows / BBC Radio Drama

Locul III – Peccata Mortalis / Petschinka, Austria

Închiderea oficială a festivalului se va desfăşura pe scena Teatrului de Comedie sâmbătă, 5 octombrie, de la ora 19.00, cu spectacolul Ce ştie oraşul, scenariu și regia: Mihai Lungeanu, după textul Ce ştia satul de Ion Valjan, un eveniment teatral şi muzical, coproducţie Radio România Cultural şi Teatrul de Comedie. În distribuție: George Mihăiţă, Virginia Mirea, Delia Nartea și George Grigore. Conducerea muzicală: Ioan Dobrinescu.

Festivalul-International-Grand-Prix-Nova

Între 30 septembrie şi 5 octombrie 2013, în sălile de conferinţe ale Hotelului Continental, s-au desfăşurat audiţiile şi dezbaterile juriului şi creatorilor programelor înscrise în concurs, prilej pentru toţi cei prezenţi de a cântări noile tendinţe stilistice, precum şi viitorul teatrului radiofonic în peisajul mediatic actual, aflat într-o continuă şi alertă schimbare.

De la tradiţie la modernitate în teatrul radiofonic şi ce perspective oferă viitorul acestui gen artistic atât de îndrăgit, care este riscul de a depăşi formulele de expresie consacrate şi de a oferi publicului o experienţă sonoră inovatoare? Sunt provocările la care au încercat să răspundă participanţii la Grand Prix Nova – Voicing The Future, festival care a adus la Bucureşti cele mai revoluţionare producţii radiofonice din lume.

Festivalul Internaţional Grand Prix Nova s-a adresat deopotrivă creatorilor, specialiştilor, dar şi iubitorilor de teatru radiofonic, obiectivul său fiind acela de a promova inovaţia în domeniul spectacolelor radiofonice, prin valorificarea posibilităţilor de expresie oferite de mijloacele tehnice moderne, ce au determinat în ultimii ani o schimbare în abordarea acestui gen artistic. Festivalul a oferit profesioniştilor de radio din întreaga lume un cadru competiţional în care şi-au prezentat producţiile teatrale. În urma preselecţiilor au intrat în concursul de anul acesta spectacole radiofonice de la 27 de companii, din 22 de ţări din întreaga lume.

Juriul acestei prime ediţii a Festivalului Grand Prix Nova a fost format din personalităţi şi profesionişti de renume: Nils Heyerdahl, Preşedintele Academiei Norvegiene pentru Limbă şi Literatură, preşedintele juriului; Alison Hindell, redactor-şef al Departamentului Teatru al BBC; Ljubo Pauzin, directorul Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic şi Documentar de la Hvar, Croaţia; Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra; Ilinca Stihi, regizor al Departamentului Teatru (Teatrului Naţional Radiofonic) din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

Premieră la Teatrul Naţional Radiofonic: Patru povestiri de Petre Barbu

petre barbu teatru radiofonic

Marţi, 12 martie 2013, la ora 23.03, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră Patru povestiri de Petre Barbu: „Gerul iubirii”, „Rolul vieţii mele”, „La o crâşmă din Fundeni”, „Vai, sărmanul tată!”. Regia artistică: Attila Vizauer. În distribuţie: Vlad Ivanov, Dan Condurache, Dan Tudor, Andreea Vasile, Marioara Sterian, Ana Maria Ţoghină. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Regia de montaj: Bogdan Golovei şi Radu Verdeş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Mădălin Cristescu. Redactor: Domnica Ţundrea. Spectacolul va putea fi audiat în avanpremieră luni, 11 martie 2013, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Spectacolul radiofonic aduce în atenţia publicului patru poveşti de viaţă, impecabil alcătuite, patru întâmplări aşezate într-un crescendo dramatic răscolitor, patru crâmpeie ale unui univers interior neliniştitor şi lucid, îmbinând firescul cotidianului cu fiorul tragic, de sorginte aproape metafizică… pentru că fiecărei experienţe de viaţă îi corespunde o anumită filosofie şi fiecare fapt relatat aduce cu sine o viziune despre lume.

Albert Camus spunea că „totul începe prin conştiinţă şi nimic nu are valoare decât prin ea”. Petre Barbu reuşeşte să capteze datele esenţiale din cotidian şi, filtrându-le prin propria luciditate, să recompună, cu forţă de expresie, un univers tulburător. Se creează astfel o sinteză între lume şi spirit, iar spectacolul ne prilejuieşte apropierea de o problematică umană de maximă însemnătate, de la lucruri fireşti, de fiecare zi (atât de importante, în fond!) până la fiorul tragic al iminenţei morţii şi, finalmente, chiar până la contactul cu moartea, relatat însă cu un fel de îngheţare a emotivităţii, ceea ce sporeşte evident tensiunea dramatică şi conferă montării radiofonice profunzime şi forţă filosofică.

petre_barbu

Petre Barbu

Opera lui Petre Barbu reprezintă o constantă a carierei regizorale a lui Attila Vizauer, astfel încât se poate vorbi, fără îndoială, de acum, despre o relaţie dramaturg-regizor bine sudată în timp şi exersată în multiple ocazii, scenice sau radiofonice. Faptul nu putea fi decât benefic pentru intuirea exactă, de către regizor, a intenţiilor autorului, pentru valorificarea tuturor meandrelor, nuanţelor psihologice ale personajelor, pentru acea condensare a timpului dramatic, care ne determină să ne transpunem cu totul în atmosfera spectacolului şi, ascultându-l cu atenţie, să ne lăsăm copleşiţi de emoţie.

luminita gliga compozitie 27

Luminita Gliga, Compoziție 27

Montarea radiofonică se distinge prin calitatea compoziţiei auditive, prin tonul şi ritmul secvenţelor dramatice, printr-o atentă distribuire a planurilor sonore, prin crearea de imagini, de la cele ale unui cotidian aparent banal şi până la construcţii stranii, dedublări ale acţiunii şi dialogului, evocări pe calea memoriei, proiecţii în imaginar… Sunetul devine un adevărat personaj în spectacol, un partener al eroului principal (acelaşi în cele patru povestiri), sonorităţi speciale creează o realitate paralelă, ambianţa ne copleşeşte şi ne potenţează reacţiile afective.

Vlad Ivanov, în rolul personajului principal, se dovedeşte remarcabil prin firescul interpretării, prin emoţie reţinută şi interiorizare, prin măsura dozei exacte, prin uşurinţa de a trece de la tonul unei discuţii obişnuite la trăiri profunde, marcate de tragism şi frământare lăuntrică, iar ceilalţi actori îşi susţin partiturile cu talent şi profesionalism, contribuind la crearea unei lumi extrem de percutante de realităţi concrete şi imagini. La tot pasul, descoperim adevărul vieţii, adevărul despre noi înşine şi ne recunoaştem în aceste trăiri, în aceste întâmplări, în aceste emoţii.

Domnica Ţundrea