Expoziţia „Tristan Tzara, Victor Brauner și avangarda românească”

afis tristan tzara

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române din București, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” din Piatra Neamț și Primăria Municipiului Chișinău, organizează luni, 28 martie 2016, ora 11.00, la Galeria „La Rond”, situată în preajma statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, vernisarea expoziției Tristan Tzara, Victor Brauner și avangarda românească. Continuă lectura „Expoziţia „Tristan Tzara, Victor Brauner și avangarda românească””

Bogdan Ghiu despre „Dada-democraţia”

Dada democratia vizual

Miercuri, 24 februarie 2016, ora 18.30, la The Gallery (str. Leonida nr. 9-11, București), va avea loc o nouă ediție a Galeriei Întâlnirilor, eveniment coordonat de Daniel Sur. Tema întâlnirii este Dada-democraţia, iar invitatul serii este Bogdan Ghiu. Evenimentul va avea loc sub egida Asociaţiei Naţionale pentru Arte Vizuale Contemporane. Continuă lectura „Bogdan Ghiu despre „Dada-democraţia””

Conferința internațională „Cabaret Voltaire și avangardele europene”

centenar-dada

eveniment liber sa spunÎn luna februarie a anului 1916, un grup de tineri artiști provenind din Germania, Franța și România puneau bazele, în strada Spiegelgasse, nr. 1 din Zürich, unui cabaret unde muzica și poezia, teatrul și dansul, arta primitivă și arta abstractă luau forma unor performances contestatare care anunțau însăși moartea artei. Hugo Ball, Emmy Hennings, Hans (Jean) Harp, Tristan Tzara și Marcel Iancu fondau astfel Cabaret Voltaire și în curând un nou cuvânt, dada, avea să se propage în grupurile artistice din New York, Berlin, Paris, Köln ori București suscitând interesul unor artiști precum Marcel Duchamp, Francis Picabia, Man Ray, Kurt Schwitters, Sophie Taeuber-Arp, André Breton sau Victor Brauner. Marcel Iancu, Arthur Segal și Tristan Tzara soseau din România, unde experimentaseră deja cu diverse mișcări de avangardă precum contructivismul, cubismul și futurismul. Continuă lectura „Conferința internațională „Cabaret Voltaire și avangardele europene””

Gherasim Luca, „Sfântul” Avangardei, sărbătorit la ICR New York

gherasim luca new york

eveniment liber sa spunEvenimentul din 28 februarie 2014, ora 19.00, de la ICR New York, din seria Romanian Avantgard/ American Avantgard/ World Avantgard va fi dedicat lui Gherasim Luca. Evenimentul a fost organizat de ICR New York împreună cu poetul suprarealist Valeriu Oișteanu de la New York și cu Allan Graubard, redactorul revistei Hyperion de la New York.

gherasim luca

Gherasim Luca

Seara dedicată lui Gherasim Luca se va desfășura ca un happening literar și muzical, fiind însoțită de un recital la pian, avându-l ca interpret pe David Cieri, muzician şi compozitor redutabil în lumea muzicală newyorkeză.Va fi proiectat un slideshow cu manuscrise, coperți, corespondența purtată de avangardiști, reviste și proiecții video de arhivă. La eveniment sunt invitate peste o mie de persoane din lumea literară și a artelor plastice de la New York. Proiectul Gherasim Luca, face parte din seria evenimentelor dedicate francofoniei în anul 2014, serie care mai include şi marea expoziție Isidore Isou și Lettrismul, o premieră în mediul cultural și academic american care va avea loc în aprilie, la Pratt Institute, cea mai importantă facultate de arhitectură și design din statul New York, aflată în Brooklyn, New York. O parte din portretul dedicat poetului Gherasim Luca a fost prezentată de Valeriu Oișteanu în România, de-a lungul mai multor evenimente care au avut în anul 2013, la Muzeul Țăranului Român și în numeroase alte locații consacrate dezbaterilor literare. A fost editat între timp și Caietul avangardei consacrat lui Gherasim Luca îngrijit de prof. dr. Ion Pop de la Cluj, cel mai documentat cercetător al Avangardei românești în spațiul european. Revista „Viața Românească” a publicat în numerele 9-10/2013 un amplu eseu scris de Valeriu Oișteanu, intitulat Gherasim Luca, zen al morții și nemuririi, la rubrica „Meridian”. Spectacolul Gherasim Luca susţinut de Valeriu Oişteanu a cucerit audienţa mai întâi la Bucureşti, la centenarul de la Muzeul Ţăranului Român.

Gherasim Luca Vierge à la Colonne colaj

Gherasim Luca, Vierge à la Colonne, colaj

La New York, poetul suprarealist Valeriu Oişteanu i-a ales pe cei doi artişti pe baza notorietăţii lor: Allan Graubard, scriitor, profesor, editor important al revistei „Hyperion” şi David Cieri, pianist şi compozitor american, a realizat coloana sonoră a multor filme, inculusiv pentru televiziunea PBS.

Seria dedicată de ICR New York Avangardei și avangardelor românești a debutat cu expoziția „Muzele” lui Brâncuși și filmul Brâncuși, realizat de Muzeul de Artă Modernă și echipa de cercetători de la Beaubourg Centre Georges Pompidou, Paris, cu prilejul expoziției „Images sans fin Brancusi”, film et photographie avându-i drept comisari pe Quentin Bajac, Clement Cheroux și pe Philippe Alain Michaud.

La 9 februarie 1994, Gherasim Luca, în vârstă de 80 de ani, a lăsat un mesaj de adio, pe mesageria telefonică a iubitei sale, înainte să-și curme zilele, aruncându-se în apele Senei, în dreptul Podului Mirabeau. A lăsat în urma lui o importantă operă poetică, marcând poezia franceză și poezia românească de avangardă, de la Gellu Naum, Dolfi Trost până la Virgil Teodorescu și poeții anilor ‘60, ‘70 și ‘80.

Personalitatea lui creatoare originală se vădește atât în lumea cuvintelor, cât și aceea a imaginilor, poetul fiind dublat de un original artist visual, cum descoperim citind cartea sa Iubită cantitativ / Quantitativement aimée, publicată la București în 1944, apoi în albumul Les Orgies des Quanta din 1946, cât şi în Vampirul Pasiv / Le Vampire passif din 1945. În România, Franța și Israel, Gherasim Luca este privit ca un sfânt al avangardelor, timp de mai multe decenii, fiind invitat la Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York.

Comment s’en sortir sans sortir – un film de excepţie realizat, în 1998, de Raoul Sangla. Gherasim Luca recită opt dintre poemele sale:

http://www.youtube.com/watch?v=jIX0xqFxvcw

 

„Dinamica orientărilor estetice în pictura contemporană” de Dorel Topan

Consiliul Judeţean Maramureş, Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” vă invită miercuri, 17 octombrie 2012, ora 14.00 la lansarea volumului Dinamica orientărilor estetice în pictura contemporană de Dorel Topan. Volumul este editat cu sprijinul financiar al muzeului şi al Consiliului Judeţean Maramureş la Editura „Dacia XXI”. Evenimentul va avea loc în cadrul expoziţiei Feţe, Lucruri, Interfeţe la Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”.

Dorel Topan

Dinamica orientărilor estetice în pictura contemporană este o lucrare de doctorat „care argumentează teoretic creaţia personală şi justifică efortul de înnoire a direcţiilor în pictura contemporană la Baia Mare, dar cuprinde un areal de investigare care merge până la ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în pictura contemporană pe plan internaţional”, a declarat Dorel Topan. Coordonatorul lucrării este prof. univ. dr. Constantin Ionescu Prut, iar referenţi au fost prof. univ. dr. Dorel Găină, conf. univ. dr. Ioan Pop Augustin şi prof. univ. dr. Zamfira Bârzu. Lucrarea conţine aproape 200 de pagini, cu ilustraţii şi argumentări pe patru capitole distincte: Avangardă şi postmodernism, Citatul cultural, Ecouri din pop art şi hiperrealism şi Creaţia personală.