Lumea basmelor

lumea basmelor

Centrul Cultural German din Timișoara vă invită vineri, 4 octombrie 2013, la ora 18.30, la vernisajul expoziției Lumea basmelor, care va avea loc la Café Text (Bastion Maria-Theresia). Expoziția va putea fi vizitată în perioada 5–27 octombrie 2013, de marți până vineri între orele 10.00–18.00, iar la sfârșit de săptămână între orele 10.00–13.00.

Expoziția Lumea basmelor a fost concepută de Goethe-Institut cu prilejul aniversării a 200 de ani de la apariția primei cărți de povești a fraților Grimm, iar în octombrie aceasta poate fi admirată în Timișoara. Prin tururi ghidate, lecturi de povești, ecranizări ale poveștilor Fraților Grimm și prin activități didactice se pătrunde în lumea basmelor și se ajunge la o cunoaștere a acestora dintr-o altă perspectivă. În plus va avea loc un „raliu” prin expoziție și o reprezentaţie a Teatrului pentru copii şi tineret „Merlin”.

Parteneri ai evenimentului sunt Biblioteca Județeană Timiș și Consiliul Județean Timiș, Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Teatrul pentru copii și tineret „Merlin”, Radio Timișoara, Funkforum și 24FUN. Susținători: Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei și Goethe-Institut. Sponsori: Clubul Economic German Banat, RoHost și Buchhandlung am Dom.

În cadrul expoziției veți avea ocazia să descoperiți lumea basmelor înconjurată de magie și vrajă și să însoțiți eroii din basme în aventurile lor fantastice.

Cervantes și tentația teatrului

Clasicii dramaturgiei universale

 

Aşezat în balanţă cu romanul Don Quijote, ce nu conteneşte să uimească de patru veacuri, teatrul lui Cervantes trece pe locul secund. Dar tocmai datorită acestui fapt, abordarea lui devine incitantă, în măsura în care Cervantes se poate număra printre clasicii dramaturgiei universale. Tratându-l strict din unghiul cercetării sale, Vito Pandolfi îşi începe astfel capitolul dedicat lui Cervantes în Istoria teatrului universal: „Întors în patrie după numeroase aventuri şi tribulaţii, Cervantes a sperat că va putea obţine o afirmare sigură şi răsunătoare cu tragediile sale (a compus vreo zece). Orice scriitor simte mai curând sau mai târziu, tentaţia teatrului. Dar nu se lasă întotdeauna dominat de ea. În orice caz, încercările sale conţin multe scăpărări ale imaginaţiei, care adesea redobândesc, cu timpul, viaţă şi culoare.”

În epocă, succesul teatrului lui Lope de Vega, cel mai prolific scriitor din toate timpurile, l-a aşezat în umbră pe Cervantes. Nici astăzi, poate, dramaturgia sa, eliberată de experienţa teatrală a clasicismului antic prin forme, soluţii, personaje, prin negarea implicită a vechilor precepte, nu se află pe locul privilegiat. Impresia e însă repede demontată de orice reîntoarcere serioasă, dornică să alunge prejudecăţile şi capabilă să remarce drumul propriu, acel „ferment al imaginaţiei” din paginile destinate scenei de don Miguel de Cervantes Saavedra. După tragedii şi drame ambiţioase, în 1615 apăreau la Madrid Opt comedii şi opt entremeses – interludii comice, niciodată puse în scenă. Eliberându-se de modele, aceste piese scurte, „minunate acvaforte”, cum au fost denumite, ar fi suficiente pentru a consfinţi originalitatea unui autor cu loc sigur în istoria dramaturgiei universale. În ele dimensiunea existenţei are savoare şi putere de caracterizare, un pitoresc dublat de înţelesuri adânci, a căror dezvăluire seamănă cu bucuria de a ţine în mână preţioasa bijuterie. Ai sentimentul că o cunoşti prea bine, îţi este familiară, dar mereu îi descoperi câte un reflex surprinzător.

Amănunte despre viața aventuroasă a lui Cervantes, despre dramaturgia sa, cu referire îndeosebi la tragedia Asediul Numanciei, comediile Viața în Alger, Pedro de Urdemalas și ele opt entremeses, în noua emisiune din seria Clasicii dramaturgiei universale, Cervantes și tentația teatrului, pe care vă invităm să o ascultați duminică 27 noiembrie 2011, la ora 19.00, la Radio România Cultural. Veți asculta în această emisiune și un amplu fragment din Numancia (înregistrare din 1982) și, integral, Peștera din Salamanca, cu Nicolae Gărdescu, Valeria Gagealov, Coca Andronescu, Dumitru Rucăreanu, Dem Savu, George Trestian în regia lui Ion Vova (1966). Realizatori: Pușa Roth și Costin Tuchilă.