Fiziologia gustului: Cafeaua

fiziologia gustului cafeaua de pusa roth liber sa spun

Doamnelor şi domnilor, astăzi m-am gândit să vă invit la o ceașcă de… istorie a cafelei, că tot ne oferim unii altora cafele virtuale, căci am cam pătruns în lumea virtuală, cu toate obiceiurile noastre, de mâncăruri ce să mai vorbim, așa că vom încerca şi astăzi să definim gusturi, să intrăm în tainele gastronomiei, cuvânt ce se aude ca un clinchet uşor de clopoţel. Foarte mulţi oameni de pe această planetă îşi încep ziua cu o cafea care, de cele mai multe ori, este socotită drept mic dejun. Ceilalţi, care consumă cafea după masă, o socotesc o băutură  de refacere, de înviorare. Acum se pune întrebarea cum o consideră cei care beau mai multe cafele pe zi, dar asta trebuie să fie pasiune, aș spune eu. Aproape toți oamenii de pe planetă beau cafea, dar, oare, se mai întreabă cineva când şi unde a apărut cafeaua? Originile cafelei s-ar afla într-o regiune a Etiopiei numită Kaffa și apoi introdusă în lumea arabă prin Egipt și Yemen, unde începe să se cultive în scopuri comerciale. În trecut cafeaua era considerată aliment și nu băutură. Triburile est-africane măcinau boabele crude de cafea și prin amestecarea cu grăsime animală obțineau o pastă pe care războinicii o consumau pentru a avea mai multă energie în timpul luptelor. Continuă lectura „Fiziologia gustului: Cafeaua”

Cea mai originală creație a Evului Mediu arab

ibn tufayl havy bin yaqzan

eveniment liber sa spunLa sfârșitul anului 2013, Editura Polirom a publicat în colecția „Biblioteca Medievală”, coordonată de Alexander Baumgarten, opera filosofică Hayy bin Yaqzan a lui Ibn Tufayl (d. 1185), lucrare considerată ca fiind cea mai originală creație a Evului Mediu arab.

Pe lângă textul arab al tratatului şi traducerea sa în română, realizată de prof. dr. George Grigore, cadru didactic al Secţiei de arabă din cadrul Universității din Bucureşti, cartea cuprinde şi un amplu studiu introductiv (semnat tot de G. Grigore) ce vine să sublinieze filiaţia aristotelică a filosofiei lui Ibn Tufayl, conexiunile acesteia cu scrierile unor mari filosofi arabi precum Avicenna, al-Farabi, al-Ghazali, transmiterea acestei scrieri către Occidentul european şi influenţa pe care a avut-o. Criticii subliniază, pe de o parte, influența acestei opere asupra scrierilor filosofilor europeni Albert cel Mare (1207–1280), Toma d’Aquino (1225–1274), René Descartes (1596–1650), Benedictus Spinoza (1632–1677), Gottfried Wilhelm Leibniz (1646–1716), iar pe de altă parte, asupra literaturii beletristice, exemplul cel mai evident fiind romanul de aventuri a lui Daniel Defoe, Robinson Crusoe (1719).

hayy-ibn-yaqzan

Hayy bin Yaqzan, eroul acestei narațiuni filosofice inedite, crește singur pe o insulă și, treptat, treptat, descoperă adevărul acestei lumi, nici ajutat, dar nici îngrădit, de vreun limbaj uman, de vreo matrice culturală, de vreo învățătură oarecare. După ce reușește să descifreze legăturile dintre lucrurile existente, Hayy intuiește existența unui Creator – Necesarul cu existență necesară, cum îl numește – care guvernează întreaga existență, de care va încerca să se apropie cât mai mult.

În ciuda trecerii timpului, provocările ridicate de cartea filosofului andaluz Ibn Tufayl – cunoscut în latina medievală sub numele de Abentofal sau Abubacer – cu privire la înțelegerea arhitecturii lumii sunt la fel de actuale așa cum au fost de-a lungul atâtor secole.