Radio România 85 (13)

istoria radioului la radio3net liber sa spun 85 ani 2013 1 noiembrie

ANII 1989–1993

1989

Ianuarie: Emisiuni dedicate lui Nicolae Ceauşescu sub genericul „Opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ample orizonturi deschise teoriei şi practicii revoluţionare”; „Opera teoretică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu temelie a cercetării şi scrierii istoriei unice şi unitare a poporului român” ; „Strălucita contribuţie la dezvoltarea creatoare a teoriei revoluţionare, la îmbogăţirea gândirii social-politice contemporane” ; „Epoca Nicolae Ceauşescu – dezvoltare, unitate, suveranitate, colaborare, pace”; „Festivalul Naţional „Cântarea României” strălucita ctitorie a secretarului general al partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu” ; „România, preşedintele Nicolae Ceauşescu, idei, teze, concepte de inestimabilă valoare în lupta pentru o politică nouă în viaţa internaţională” ; „Socialismul – orânduirea cu care se realizează cele mai înalte aspiraţii ale umanităţii”.

Februarie: Sub genericul „Înalta răspundere, exigenţă maximă pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan, a programelor prioritare” sunt realizate emisiuni de informaţii, reportaje, dezbateri.

Martie: Începe difuzarea emisiunii cu tematica „40 de ani de la trecerea la organizarea pe baze noi, socialiste a agriculturii, la cooperativizare”: „Politica agrară a partidului nostru, aplicare creatoare, consecvent revoluţionară a principiilor socialismului ştiinţific”.

Martie: Emisiuni dedicate zilei de 6 martie sub genericul „Pe temelia revoluţiei din august 1944: 6 martie 1945-6 martie 1989”.

Martie: Emisiuni dedicate zilei de 23 august sub genericul: „România în anul 45 al Revoluţiei şi construcţiei socialiste”.

1 mai muncitoresc

Aprilie–mai: Este marcată ziua de 1 Mai sub genericul „1 Mai 1939–1 Mai 1989” în emisiuni de genul: „Lupta eroică dusă de PCR împotriva exploatării şi asupririi, a războiului şi fascismului, pentru libertatea, independenţa şi suveranitatea patriei”; „PCR continuatorul tradiţiilor de luptă revoluţionară, conducătorul operei de făurire a socialismului în ţara noastră”; „Partidul glorios strateg de era comunistă”.

Iunie: Informaţii, reportaje, cu tema „Amplă activitate într-un înalt spirit de ordine şi disciplină, pentru îndeplinirea exemplară a planului şi programelor economico-sociale”.

Iunie: Genericul emisiunilor este marcat de sintagma „Epoca Nicolae Ceauşescu” şi emisiuni de genul: „Pe temelia revoluţiei din August 1944 – impetuos progres economic şi social România participantă activă la circuitul economic mondial”; „Congresul al IX-lea al PCR – început de noua epocă revoluţionară”.

Iulie: Începe propaganda pentru Congresul al XIV-lea prin emisiuni ca: „În consonanţă cu voinţa întregului popor: realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul al XIV-lea în suprema funcţie de secretar general al PCR” ; „Participarea poporului la conducerea societăţii – esenţa democraţiei noastre muncitoreşti-revoluţionare”; „Măreţe înfăptuiri revoluţionare, ample şi luminoase perspective în edificarea societăţii socialiste şi comuniste”.

August: Emisiuni închinate luni 23 August, precum şi congresului PCR: „Oamenii muncii se angajează plenar să îndeplinească planul în toate domeniile, inclusiv la export: până la 23 august pe opt luni, până la Congresul al XIV-lea pe întregul an”.

casa_radio

Așa-numita Casă Radio de pe str. Știrbei-Vodă, prin fața căreia s-a desfășurat ultima manifestare de 23 August

23 august: Transmisie în direct a manifestaţiei sub genericul „Anul 45 al libertăţii noastre. Sub conducerea PCR, a secretarului său general tovarăşul Nicolae Ceauşescu, măreţe victorii, strălucite perspective în edificarea socialismului şi comunismului în România”. Manifestația de 23 august a avut loc pe strada Știrbei Vodă, prin fața clădirii neterminate care ulterior s-a numit Casa Radio. I se amenajase în grabă o fațadă, să pară terminată, și tribuna oficială, restul clădirii fiind în construcție, trucaj stupid, hilar, ordonat de Ceaușescu, care stârnea astfel un râs amar. Regimul făcea orice pentru a ascunde adevărul și alimenta grandomania cuplului Ceaușescu.

Septembrie: Reportaje, documentare, informaţii din ţară sub genericul „Proiectul Programului – Directiva şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului – documente de importanţă fundamentală pentru prezentul şi viitorul naţiunii noastre socialiste”. Exemplu de emisiuni: „Unitatea poporului în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, chezăşia înfloririi multilaterale a României”.

Septembrie: În emisiuni specifice sunt supuse dezbaterii documentele Congresului al XIV-lea al PCR, de exemplu: „În strânsă unitate în jurul partidului, al secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, construim socialismul cu poporul, pentru popor”; „Luminos şi însufleţitor program în activitatea creatorilor de artă, a instituţiilor cultural-educative”; „Comuniştii promotori ai spiritului revoluţionar – angajare fermă în perfecţionarea întregii activităţi”

Octombrie: Relatări de la adunările şi conferinţele de partid sub genericul „Partid şi ţară – o unică voinţă”. Deplina aprobare de către întregul nostru partid şi popor a propunerii privind realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în înalta funcţie de secretar general al PCR şi a documentelor pentru Congresul al XIV-lea.

Noiembrie: Emisiunile sunt realizate în spiritul pregătirii Congresului al XIV-lea al PCR şi a expunerii lui Nicolae Ceauşescu la Plenara CC al PCR considerată „însufleţitor program de muncă şi luptă revoluţionară al întregului popor”.

20 noiembrie: Transmisiuni în direct de la lucrările Congresului al XIV-lea al PCR, care fusese amânat două săptămâni.

cristina anghelescu

Cristina Anghelescu

30 noiembrie: La Sala Radio, violonista Cristina Anghelescu, astăzi solistă a Orchestrelor Radio, interprtează un concert foarte rar cântat atunci în România, Concertul pentru vioară și orchestră de Sibelius. Dirijor: Hugues Reiner. Programul a mai cuprins: Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră de Pascal Bentoiu, solistă: Viorela Ciucur și Simfonia a IV-a, „Romantica” de Anton Bruckner. În 7 și 14 decembrie au loc concertele programate în stagiune.

Decembrie: Emisiuni difuzate „Sub semnul măreţelor perspective trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, amplă mobilizare, spirit revoluţionar, pentru înfăptuirea hotărârilor Congresului al XIV-lea al partidului, pentru triumful socialismului şi comunismului în patria noastră”.

Se realizează emisiuni dedicate zilei de 1 Decembrie, astfel: „Ideea unităţii naţionale în opera teoretică a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu”; „De la făurirea statului naţional unitar român, la statul democraţiei muncitoreşti revoluţionare”.

Decembrie: Evenimentele din decembrie surprind Radioul public într-o atmosferă de sărbătorire a Congresului al IV-lea.

21 decembrie 1989, o zi de cotitură în modul în care Radiodifuziunea Română se adresa ascultătorilor, a început cu programul normal pentru acea perioadă, din care nu lipseau referirile la „măreţele ctitorii ale Epocii de Aur” şi mesajele tovarăşului Nicolae Ceauşescu către popor.

ultimul miting 21 dec 1989

Ultimul miting, 21 decembrie 1989

În urma precipitării evenimentelor în Bucureşti şi în ţară, emisia a început să fie modificată din mers.

La ora 9.40, pe Programul 2, emisiunea „Omagiu anilor socialismului” este înlocuită cu un program de muzică simfonică.

Programul de muzică populară, apreciat de cuplul prezidenţial Nicolae şi Elena Ceauşescu, a fost înlocuit cu un alt program de cântece.

La ora 12.00, emisiile Programelor 1, 2 şi 3 s-au unit pentru a transmite din Piaţa Palatului „mitingul oamenilor muncii”. Transmisia a fost comună cu cea a Televiziunii.

Pe parcursul zilei, emisiunile dedicate „conducătorilor iubiţi” au fost înlocuite cu programe muzicale.

Din cauza cenzurii, realizatorii de pe post nu au putut să spună adevărul despre ce se întâmplă, existând riscul ca regimul Ceauşescu să nu fie răsturnat şi să apară sancţiuni dure sau persecuţii.

Ziua de 22 decembrie a marcat deschiderea Radiodifuziunii Române spre revoluţionari.

Primul buletin informativ al zilei, cel de la ora 6.00, a prezentat pe larg reuniunea din 21 decembrie a Comitetului Politic Executiv al PCR, şedinţă în care Nicolae Ceauşescu a anunţat mărirea salariului minim, a alocaţiei lunare pentru copii, majorarea pensiei minime şi a celei de urmaş, creşterea ajutorului social şi introducerea indemnizaţiilor de naştere pentru toate femeile.

balcon_radio  22 dec 1989

În balconul Radio, 22 decembrie 1989

22 decembrie: Ora 10.00. Pe Programul 1 figurează emisiunea „Un univers într-un ghiozdan”. De fapt s-au transmis pe toate programele cântece revoluţionare şi se dă citire Decretului prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul ţării „ca urmare a încălcării grave a ordinii publice prin acte de vandalism şi distrugerea unor bunuri obșteşti”. La orele prânzului se transmite în direct pe TV şi Radio intervenţia unor cetăţeni ce anunţă plecarea lui Nicolae Ceauşescu. Emisiunile difuzate sunt legate de evenimentele la zi. Pe 22 decembrie revoluţionarii au pătruns în studioul de emisie, de unde au vorbit plini de speranţă şi entuziasm. Se transmite mitingul din Piaţa Palatului atât la Radio cât şi la Televiziune.

decembrie-1989-radio-romania

Data de 22 decembrie 1989 a însemnat pentru Radio România și pentru societatea românească, un moment de răscruce și un examen. Din acel moment, Radio România își redeschide stațiile regionale, iar evoluția instituției este una ascendentă.

Decembrie: Eugen Preda este numit director general al Radioului Public.

1990

Instituţia se numeşte, din ulrimele zile ale lui decembrie 1989, Radioteleviziunea Română Liberă.

8 ianuarie: O nouă emisiune de actualitate politică internă şi internaţională, de luni până vineri, „24 de ore” între orele 22.15–23.00.

18 ianuarie: Se reia, aproape normal (cu o săptămână doar de întârziere) stagiunea Orchestrei Radio, dar cu un program special: Recviemul de Verdi, dirijor Paul Popescu, soliști: Eugenia Moldoveanu, Lucia Krișca, Florin Diaconescu, Pompei Hărășteanu. Sediu radioului ți strada G-ral Berthelot erau încă păzite de patrule militare și mașini blindate.

27 ianuarie: Prima ediţie a emisiunii „Tele-Top”, care îşi propune să prezinte săptămânal ultimele noutăţi din muzica românească şi internaţională pe baza sugestiilor ascultătorilor.

1 februarie: Emisiunea „Dicţionar de literatură” este dedicată scriitorului George Orwell.

12 februarie: Programul 3 Radio pentru tineret îşi reia transmisia.

Martie: Poşta Radio revine în unde într-un nou format.

Martie: Săptămânal o nouă emisiune de o oră, „Gaudeamus”.

17 martie: O nouă emisiune de ştiri, informaţii, revista presei, buletin meteo-rutier şi muzică în fiecare sâmbătă între orele 7.00–8.00 pe Programul 1, „Actualitatea în 60 de minute”.

20 martie: „Radiomagazinul familiei”, o nouă emisiune realizată cu participarea ascultătorilor, care cuprinde reportaje, dezbateri, opinii, pagini din literatură.

30 martie: „Clubul pensionarilor” o nouă emisiune adresată în special pensionarilor, difuzată în fiecare vineri pe Programul 1, ora 17.05 şi sâmbătă pe Programul 2, ora 18.00, realizată în colaborare cu Uniunea Generală a Pensionarilor.

30 martie: Intră în vigoare o nouă grilă de programe:

Programul 1 se deschide la ora 5.00 şi va fi un program non-stop.

Programul 2 se difuzează între orele 8.00–24.00.

Programul 3 emite între orele 9.00 – 24.00.

2 aprilie: Sub genericul „Radio – electorale” sunt difuzate emisiuni de educaţie civică în vederea alegerilor, astfel: „Actualitatea electorală”; „Tribuna electorală”, rubrică permanentă în emisiunile zilnice între orele 17.00 –18.00 ; „Alegeri 1990”, difuzată luni şi joi, ora 11.05 ; „Întrebări şi răspunsuri privind legea electorală” ; „Cetăţean – drepturi – libertăţi –îndatoriri” (bisăptămânal în emisiunea „Caleidoscop social-cetăţenesc”).

23 mai: O nouă emisiune muzicală pe Programul 2, ora 17.25 „Un compozitor şi creaţia sa”.

valentin uritescu

Valentin Uritescu

31 iulie: Teatrul radiofonic difuzează premiera piesei Regele Ubu de Alfred Jarry, cu Valentin Uritescu în rolul titular, regia: Titel Constantinescu.

21 august: Pe Programul 3, „România Tineret”, o nouă emisiune difuzată în fiecare marţi la ora 18.30: „Un leu, o sută, un milion”.

1 octombrie: „Una pentru toţi, a doua pentru fiecare” – o nouă emisiune a Programului România Tineret, emisiune săptămânală ce-şi propune să înveţe limba esperanto în 16 lecţii.

29 octombrie : Pe Programul Cultural prima emisiune din noul ciclul „Podul de flori”.

22 decembrie: Transmisie în direct de la New York, Teatrul Metropolitan cu spectacolul „Andrea Chénier” de Giordano.

În 1990 se înființează studioul regional Constanța. În 1990 apare şi postul public de radio bucureştean, Antena Bucureştilor, pe banda est [70.4]; acum se cheamă Radio Bucureşti [98.3].Ulterior mai apare un alt canal, destinat populației rurale și intitulat Antena Satelor. Ia fiinţă Centrul de Informare şi Sinteză, devenit ulterior Agenţia de presă RADOR. În 1992 începe să emită Antena Satelor, singurul post exclusiv pentru mediul rural din Europa.

Posturile Radioului public se numesc Radio România Actualități (fostul Program 1), Radio România Cultural (Programul 2), Radio România Tineret. În această perioadă, secția de teatru radiofonic din cadrul fostei Redacții Culturale devine Redacția Teatru. Prmul redactor-șef: Cristian Munteanu, urmat de Monica Patriciu, de la 1 noiembrie 1996, Dan Oprina (2002–2005), Attiia Vizauer din 2005.

1991

Ianuarie: Se reiau emisiunile sub genericul „Radioenciclopedia pentru tineret”, transmise după următorul program: luni – filosofie, logică, morală; marţi – arte, jocuri, meserii; miercuri – psihologie, sociologie, pedagogie; joi – ştiinţele naturii, economie; vineri – istoria culturii.

4 aprilie: Pe Programul România Tineret, în fiecare joi, ora 14.00, începând cu 4 aprilie, se difuzează o suită de emisiuni sub genericul: Radioinformatica pentru tineret”.

10–14 aprilie: Radiodifuziunea Română participă pentru prima dată la târgul internaţional al organismelor de radio – „Musicora ’91”.

22 aprilie: Prima transmisiune de la Tokyo a concertului de muzică electronică „Salvaţi pământul”.

Aprilie: Noi emisiuni pe Programul România Actualităţi dedicate sătenilor: „Jurnalul sătenilor”, miercuri, ora 20.30; „Buna dimineaţa, gospodari !”, sâmbătă, ora 6.05.

Iunie: Noi emisiuni pe Programul Radio România Cultural: „Istoria lumii în capodopere”, „Valori de patrimoniu”, „Structurile umanului”, „Economie şi politică”, „Rotonda personalităţilor”, difuzate de luni până vineri între orele 15.30 – 16.00.

Iunie : Emisiunea „Radioenciclopedie”, luni, marţi, joi între orele 18.30–19.00.

3–7 iulie : Radioteleviziunea Română organizează „Festivalul Internaţional de Muzică Uşoară – Bucureşti ’91”.

Iulie: Radio România Tineret iniţiază un ciclu de emisiuni „Tânăr, liber, şomer” în sprijinul tinerilor şomeri.

Iulie: Pe programul România Actualităţi se lansează emisiunea „Spaţiul european”.

Iulie–octombrie : Radio România Tineret împreună cu Redacţia Teatru iniţiază un ciclu de emisiuni pe durata verii: „În lumea capodoperelor”, „Procese, enigme, descoperiri”, „Când comedia era rege”.

panait istrati

Panait Istrati

Octombrie: Radio România Tineret împreună cu Radio France International realizează un ciclu de emisiuni dedicate lui Panait Istrati.

Octombrie: Radio România Tineret iniţiază noi cicluri de emisiuni: „Viaţa la ţară” – marţi, ora 14.00; „La şcoala elitelor” – miercuri, ora 14.00; „Contra cronometru” – miercuri, ora 14.00; „Detectiv T” – joi, ora 17.00; „Prietena mea Eva” – sâmbătă, ora 14.00; „Clubul vedetelor” – sâmbătă, ora 19.00; „Vorbeşte-mi despre tine” – duminică, ora 14.00; „Una pentru toţi, a doua pentru fiecare” – vineri, ora 16.00.

1992

Ianuarie: Emisiuni dedicate Campaniei electorale pentru alegerile locale: „Studio deschis” de luni până vineri la ora 9.00; „Agenda electorală”; „Azi în ţară şi în lume” de luni până vineri ora 17.00; „Tribuna electorală”.

Ianuarie: Emisiuni aniversare dedicate lui Mihai Eminescu: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris”, România Cultural, luni, ora 22.30; „Poezie românească”, România Cultural, miercuri, ora 8.45; „Universitatea Radio: Eminescu şi idealul istoric al României”, România Actualităţi, ora 21.00.

Martie: Nou ciclu de emisiuni intitulat „Universul Braille” la România  Actualităţi şi „Ochiul interior”, luni, ora 10.45 şi miercuri, ora 0.25.

4 martie: Nou ciclu de emisiuni bilunar intitulat „Secrete ale partiturilor de operă” la România Cultural, ora 13.45.

11 martie: Un nou ciclu de emisiuni intitulat „Muzicieni despre … muzicieni” la România Cultural, miercuri orele 12.05–12.30.

constantin dinischiotu

Constantin Dinischiotu

25–30 mai: Teatrul radiofonic difuzează serialul Țiganiada, dramatizare de Natalia Stancu după Ion Budai-Deleanu, în regia lui Constantin Dinischiotu, cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Florian Pittiș, Maia Morgenstern, Mrcea Albulescu, Ion Haiduc, Gh. Cozorici, Silviu Stănculescu, Mitică Popescu, Adriana Trandafir ș.a.

Iunie: La centenarul Memorandumului românilor din Transilvania, Radio România marchează evenimentul prin transmisiuni directe de la Academia Română, filiala Cluj Napoca şi intervenţii de la diverse emisiuni.

Iunie: Emisiuni dedicate lui Mihai Eminescu precum: „Revista Literară Radio”; „Carte frumoasă cinste cui te-a scris”, România Cultural; „Blue-jeans”, România Tineret.

Iunie : După 20 de ani de întreupere, se organizează Festivalul Internaţional de Muzică Uşoară Cerbul de Aur de la Brașov”.

Iunie: Sondaj ISOP în care postul România Actualităţi apare că este ascultat de peste 65% dintre repondenţi.

Iunie: Pe postul România Cultural se transmite o nouă emisiune sub genericul „Compozitorul săptămânii”, iar pe România Tineret „Un cântec al acestui pământ”.

9–12 iunie: Se desfăşoară la Sinaia o reuniune EBU.

21 iunie: Pe programul România Tineret, o nouă emisiune pentru copii, „Duminica în pantaloni scurţi”.

13 iulie: Pe postul România Cultural se difuzează o emisiune dedicată basului Nicolae Secăreanu la împlinirea vârstei de 91 ani.

14 iulie: Emisiune dedicată creaţiei instrumentale a compozitorului Theodor Drăgulescu cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani.

Septembrie: Candidaţii pentru funcţia de preşedinte al României sunt prezentaţi publicului pe durata a şase emisiuni.

Septembrie : O nouă emisiune pe România Cultural, „Opera Omnia”, difuzată sâmbăta, ora 13.20.

Septembrie: Prima ediţie a „Seminarului Internaţional – Limba română – Mijloc de comunicare şi informare radiofonică” reuniune organizată prin participarea posturilor de radio ce transmit programe în limba română.

Octombrie: Emisiuni noi de educaţie muzicală precum: „Universul operei româneşti”, difuzată luni, ora 14.00; „Muzica omului”, difuzată luni, ora 23.00; „Coordonate stilistice în muzica secolului XX” difuzată joi, ora 23.00.

14 octombrie: La a XXVI-a ediţie a Concursului Internaţional de creaţie radiofonică „Prix Musical de Radio Brno”, Radio România prin redactorul Liliana Ursu primeşte premiul al II-lea pentru emisiunea „Sacrul – o nouă tentaţie a muzicii contemporane româneşti”.

1993

Ianuarie: Apare „Radio Observator” noua sursă de informare şi documentare, buletin cotidian de informaţii interne şi externe editat de Centrul de informare şi sinteză.

Ianuarie: Emisiuni dedicate zilei de 24 ianuarie1859: Figura domnitorului Alexandru Ioan Cuza în creaţia populară în emisiunea „Mioriţa”, România Cultural; Cancelariile europene despre Unirea Principatelor în emisiunea „Planeta Radio”, România Cultural;

24 ianuarie 1859 : reportaje şi transmisiuni directe la România Actualităţi;

Emisiunea „Unirea – 134” la România Tineret.

Martie: O nouă emisiune „Radio România Actualităţi în direct cu dvs.” în fiecare vineri la ora 17.05 pe teme de interes general în direct cu ascultătorii.

3 mai: Emisiunile programului România Actualităţi se difuzează şi pe unde scurte.

18 mai: „Telefonul de seară”, o nouă emisiune difuzată pe programul România Tineret, seara în fiecare marţi între orele 18.05–19.45.

31 mai–6 iunie: Serie de emisiuni pe programul România Cultural, intitulat „Săptămâna România Cultural”.

28 iunie: Debutează o nouă serie de emisiuni realizate din înregistrările păstrate în Fonoteca de aur, intitulate „Nopţile României Actualităţi” de luni până vineri între orele 0.00–2.00.

Iulie: Pe programul România Cultural se inaugurează „Colocviile de vară” – miercuri, ora 17.00.

Iulie: Pe programul România Cultural, de la ora 9.30, zilnic „Meditator ’93”, emisiuni în sprijinul candidaţilor la admiterea în învăţământul superior.

Iulie: Pe România Actualităţi o nouă emisiune, „Noaptea ca un sfetnic bun” la ora 1.45.

1 iulie: La România Actualităţi în fiecare vineri la ora 21.00 se difuzează emisiunile sub genericul „Valori spirituale româneşti, istorie şi perspectivă contemporană” : „Dimensiunea naţionala a filosofiei lui Lucian Blaga”; Momente ale schimbării modului de gândire”; „Dimitrie Cantemir – prima conştiinţă critică românească”.

August: Programe muzicale dedicate lui George Enescu, emisiuni zilnice pe postul România Cultural.

Octombrie: Secţia de Istorie Orală iniţiază un nou ciclu de emisiuni, „Atelier Clio” pe România Actualităţi, rubrici ce aduc în prim plan noutăţile din cercetarea istorică românească.

Octombrie: O nouă emisiune pe programul România Actualităţi denumită „Fondurile proprietăţii se prezintă”.

Octombrie: Pe programul România Cultural noi emisiuni: „Stagiune internaţională de operă”; „Clasa de la miezul nopţii”, emisiune difuzată marţi şi vineri, realizată în direct cu ascultătorii.

Octombrie: Postul România Tineret poate fi recepţionat în Bucureşti, bandă vest, pe lungimea de undă 98,3 mHz.

4 octombrie: Emisiunea „Universitatea Radio” revine în schema de programe la România Actualităţi, ora 21.00, după următorul program: marţi – prelegeri privind „originea şi evoluţia vieţii”; miercuri – prelegeri pe teme literare; joi – conferinţe pe teme de management; vineri – prelegeri legate de vechi centre culturale româneşti realizate prin exploatarea fondului arhivistic al Radio-ului.

5 octombrie: Debutează emisiunea „Clasa de la miezul nopţii” singura emisiune în direct a Postului România Cultural şi unica în mass-media românească.

15 octombrie: Radiodifuziunea Română este aleasă membru al grupului de lucru numit „Actualităţi Radio” la Reuniunea Plenară de la Budapesta a experţilor în domeniul actualităţilor radiofonice din ţările membre ale Uniunii Europene de Radio.

22 octombrie : Debutează o emisiune pe programul România Actualităţi, difuzată vineri între orele 11.05-11.45, dedicată pensionarilor şi intitulată „Nostalgie”.

24 octombrie: Pe programul România-Actualităţi, duminică la ora 13.50 se difuzează emisiunea „Cabaret politic”.

1 decembrie : Se difuzează emisiuni dedicate sărbătoririi a „75 de ani de la Marea Unire”:

Pe programul România Tineret, emisiunea „Arcul timpului istoric 1 Decembrie 1918–1 Decembrie 1993;

Pe programul România Cultural – „Armonii pentru pământul ţării” şi Teatru Radiofonic: Avram Iancu de Lucian Blaga.

În 1993 Societatea Română de Radiodifuziune obţine licenţa de emisie din partea CNA. În acelaşi an, Radio România devine membru cu drepturi depline al EBU (European Broadcasting Union).

Documentar realizat de Pușa Roth și Costin Tuchilă

 

Eveniment cultural: Târgul de Carte „Alba Transilvania”, 2012 (1)

A cincea ediție a Târgului de Carte „Alba Transilvania” (Alba Iulia, 4–6 mai 2012) a confirmat o dată în plus că această manifestare aflată sub patronajul spiritual al lui Lucian Blaga a devenit una dintre cele mai importante sărbători ale cărții românești.

Ca și anul trecut, Radio 3 Net „Florian Pittiș” și site-ul „Liber să spun” au fost parteneri media ai Târgului de Carte „Alba Transilvania”, organizat de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, având ca parteneri: Primăria Municipiului Alba Iulia, Alba Mall, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba, Inspectoratul Școlar al Județului Alba, Fundația Inter-Art Aiud, Asociația Agora Alba Iulia, Asociația Prietenii Muzeului.

În transmisii directe la Radio 3Net ați putut asculta relatări despre evenimentele programate în această ediție a Târgului, care a fost organizat pentru prima dată la Alba Mall. La edițiile precedente Târgul de Carte era găzduit de Pavilionul expozițional din Cetate. Acum însă, în acest loc, au început lucrările de restaurare a formei inițiale a castrului roman, care se întindea de pe amplasamentul actual al cetății Alba Carolina până în apropiere de actualul Hotel Cetate. Spațiul mult mai generos, circular din Alba Mall a permis organizatorilor o amplă desfășurare, standurile destinate fiecărei edituri având la rîndul lor un spațiu mult mai confortabil. Participarea la această ediție a Tîrgului „Alba Transilvana”, care a avut ca motto: „Cartea care te cucerește!”, a fost impresionantă: circa 60 de edituri, distribuitori, tipografi, bibliotecari, agenți literari. Pe lângă cele peste 100 de lansări de cărți, colecții și serii editoriale, Târgul de Carte de la Alba Iulia a cuprins și o serie de evenimente destinate tuturor vârstelor: activități interactive, dezbateri, momente artistice, expoziții de artă, activități interactive pentru elevi, totul într-un program riguros alcătuit și pus în practică exemplar.

După deschiderea oficială, Editura Fundaţia pentru Literatură şi Artă, reprezentată de acad. Eugen Simion a prezentat colecţia „Opere fundamentale”, lansată în ianuarie 2000, sub egida Academiei Române. Coordonată de acad. Eugen, colecția publică lucrările cele mai reprezentative ale literaturii române clasice şi contemporane, în ediţii de înalt nivel ştiinţific realizate de cei mai buni specialişti în domeniu. Fiecare ediţie din opera unui autor cuprinde, în afara textelor publicate integral, o prefaţă sau un studiu introductiv, tabel cronologic privind viaţa şi opera scriitorului, repere critice, note, comentarii şi, dacă e cazul, indici. Volumele, prezentate într-o casetă elegantă, sunt imprimate pe hârtie bibliofilă, fiind legate în imitaţie de piele şi imprimate pe cotor cu folie de aur; supracoperta este tipărită în două culori şi celofanată.

Vineri 4 mai, la prânz a fost prezentat Proiectul multianual derulat de Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba şi a unor edituri partenere – Ars Longa, Ardealul şi Princeps Edit. Proiectul îşi propune: introducerea în circuitul naţional şi internaţional a valorilor culturale locale şi comunicarea lor publică, element esenţial în promovarea identităţii şi dezvoltării spirituale a comunităţii locale în cadrul lansărilor de carte, sesiunilor de comunicări, meselor rotunde organizate sub egida Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”; publicarea operei blagiene în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi promovarea acesteia în ţară şi străinătate prin varii mijloace (târguri de carte, seminarii, sesiuni de comunicări, donaţii de carte, schimburi culturale ş.a.); publicarea unor ediţii anastatice ale operei lui Lucian Blaga, reeditarea unor scrieri importante ale acestuia. Cu această ocazie, Editura Ars Longa a lansat volumul multilingv Lucian Blaga, La cumpăna apelor, prezentat de Mioara Pop și Brânduşa Tămaş. Invitat special al târgului, actorul Dorel Vişan a recitat din poemele lui Lucian Blaga. Volumul cuprinde versiunile inedite în limbile franceză, spaniolă, engleză şi germană a douăsprezece poeme din ciclul La cumpăna apelor de Paul Villard, Christian Tămaş, Rodica Albu, Anneliese Poruciuc și Andrea Bargan. Amănunte despre această strălucită inițiativă editorială:  Lucian Blaga în ediții multilingve, la Editura Ars Longa.

Editura Ardealul a prezentat edițiile anastatice Lucian Blaga, Pietre pentru templul meu (1920) și Lucian Blaga, Avram Iancu, dramă (1942). La aceeași editură au mai apărut Lumea ca teatru – teatrul ca lume de Ironim Muntean, Ion Brad în interviuri, antologie de Maria Cordoneanu, In magistri honorem Vasile Frățilă. 50 de ani de carieră universitară, volum coordonat de Ana-Maria Pop, volume prezentate de Eugeniu Nistor, Constantin Cubleșan, Mioara Pop.

Dorel Vișan a lansat în cadrul Târgului „Alba Transilvana” un volum de publicistică, intitulat elocvent Cine-i păzește pe paznici?, apărut cu puține zile în urmă la Editura Princeps din Iași. „Uneori, și astăzi mai ales – spunea Dorel Vișan în intervenția sa de la Radio 3 Net – paznicii trebuie și ei păziți. Ba chiar se impune să fie păziți.” Desigur, ca să fiu în ton cu domnia sa, însă – astăzi mai ales – depinde cine și cum îi păzește…

Criticul literar Daniel Cristea-Enache a lansat în cadrul acestei ediții a Târgului volumul Cinematograful gol (Editura Polirom, 2011), selecție de articole apărute în presă, pe care autorul le numește „reportaje sentimentale”. Au fost prezentate volume recente de Nora Iuga: Blogstory (Editura Casa de pariuri literare, 2011), Petrecere la Montrouge (Cartea Românească, 2012), Sexagenara și tânărul (Editura Polirom, 2012). Ultimul este ediția revăzută și adăugită a romanului publicat la aceeași editură în 2004 și tradus în Bulgaria, Slovenia, Germania, Spania, Italia.

Un amplu și variat program a fost cel susținut de Editura Ars Longa în seara zilei de vineri 4 mai, în care au fost lansate atât volume recent apărute, cât și colecții editoriale. Poetul Ion Miloș, invitat de onoare al Târgului, a lansat cel mai recent volum al său, Printre nămeţii Nordului, apărut la Editura Ars Longa, cu o prefață de Christian Tămaș. Colecția de literatură arabă „Alif” a fost prezentată de prof univ. dr. George Grigore (Universitatea din București) și de Gabriel Bițună (masterand la aceeași universitate). Aşa cum îi arată şi numele (alif este denumirea primei litere din alfabetul arab, colecţia a fost fondată pentru a găzdui traducerile în limba română ale unor opere contemporane de prim rang, produse în spaţiul cultural tributar, într-un fel sau altul, limbii arabe. Gabriel Bițună a citit versuri din volumul său, Tributarii, poeme scrise în română și arabă, în care se amestecă armonios elemente din ambele culturi. Cu această ocazie a fost lansată noua carte a filosofului și scriitorului Christian Tămaș, ’(E)l: avatarurile unui articol hotărât (Ars Longa, 2012), prezentat de Costin Tuchilă. Acest volum al lui Christian Tămaș este un studiu foarte aplicat și incitant chiar și pentru nespecialist, dedicat „pe de o parte unui zeu, pe de alta, unui articol hotărât. O alăturare aparent paradoxală, care prinde contur pe măsura înaintării pe calea unei hermeneutici subtile și pline de neprevăzut căreia i s-au dedicat un mare număr de cercetători în încercarea de a descifra un palimpsest marcat de profunzimea și de bogăția unor mari culturi adăugate, de-a lungul istoriei, în straturi succesive, a căror parcimonie documentară care ni s-a transmis lasă larg deschise porțile unui ipotetic dificil de argumentat și încă și mai dificil de preschimbat în certitudine.” În cadrul Serii de poezie care a urmat, au fost prezentate volumele Trupul lunii de Flavia Cosma (Canada), Duh peste ape, Drum spre Eleusis, Pelerin la Tusculum de Traian Diaconescu. Despre aceste volume de versuri au vorbit Costin Tuchilă, Felicia Colda, George Grigore, Christian Tămaș.

Editura Ars Longa a conferit la această ediție a Târgului de carte „Alba Transilvana” Premii pentru excelență și continuitate: domnului Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, pentru merite deosebite în susținerea valorilor culturii române; doamnei Mioara Pop, director al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, pentru merite deosebite în promovarea culturii naționale; domnului Dorel Vișan, pentru o viață dedicată artei; domnului George Grigore, prof. univ. dr., Universitatea București și Ambasador al Alianţei Civilizaţiilor pentru România, pentru merite deosebite în promovarea culturii arabe în România; domnului Ion Miloș, Premiul „Multum in parvo”, pentru o viață dedicată căutării esențelor.

Despre alte evenimente din cadrul recentei ediții a Târgului, într-un articol viitor.

Costin Tuchilă

Foto: Monica Avram, Brândușa Tămaș