Caravana teatrului şi folclorului românesc la românii din Sudul Basarabiei

_Cahul_

În perioada 16–22 aprilie 2016, va avea loc cea de-a cincea ediție a Caravanei teatrului şi folclorului românesc la românii din Sudul Basarabiei (Regiunea Odesa, Ucraina), proiect derulat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Granițelor, în parteneriat cu Asociaţia Naţional-Culturală a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia”. Continuă lectura „Caravana teatrului şi folclorului românesc la românii din Sudul Basarabiei”

Congresul Diasporei Unioniste

congresul diasporei unioniste

În perioada 3–5 aprilie 2015, între orele 14.00–18.00, la Palatul Parlamentului din București (strada Izvor, nr. 2-4), va avea loc Congresul Diasporei Unioniste, organizat de Asociația „Basarabia, pământ românesc”. La acest congres sunt invitați reprezentanții asociațiilor de români din străinătate, precum și cei care s-au făcut remarcați prin atitudine sau activități unioniste. Doritorii sunt invitați să se înscrie pe http://romanism.ro/congresul-diasporei-unioniste/ și vor fi contactați de organizatori.

Temele principale ale dezbaterilor vor fi atât comunicarea cu liderii de opinie de pe mapamond, pentru a facilita crearea unei atmosfere favorabile ideii de reunire a României și Republicii Moldova, cât și influențarea factorilor politici din țară. Prin mesaje și apeluri ale românilor din diasporă, politicienii de la Chișinău trebuie să fie îndemnați să renunțe la mesajele lor ambigue în privința chestiunilor de identitate națională și să asculte doleanțele românilor de la est de Prut, care doresc în majoritate reunirea. Politicienii de la București, la rândul lor, trebuie persuadați să își asume un rol mai proactiv în relația cu Republica Moldova și, în special, cu românii care locuiesc acolo. La fel, vor fi analizate posibilitățile pragmatice de apropiere dintre cele două state românești, la care pot contribui și românii din diasporă.

Cu toții știm că pentru legitimarea unirilor anterioare, din 1859 și 1918, a fost nevoie de un efort diplomatic colosal, dar în același timp echilibrat și bine direcționat. Deși decizia de Unire o vor lua românii de pe cele două maluri ale Prutului, este foarte importantă și o atitudine internațională favorabilă în momentul luării acestei decizii. Noi, românii din diasporă, suntem cei care trebuie să ne asumăm rolul de ambasadori ai românismului și ai Unirii oriunde ne aflăm, căci suntem cei care au cel mai înlesnit acces la formatorii de opinie din țările occidentale.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Diaspora

Concert pentru românii din sudul Basarabiei, cu ocazia Zilei Culturii Naționale

concert basarabia

Duminică, 18 ianuarie 2015, de la ora 14.00, la Casa de Cultură Erdek-Burnu (Utkonosovka, raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina), va avea loc un concert susţinut de Tudor Ungureanu și Grupul „Ștefan Vodă” din Căpriana (Republica Moldova). Programul mai cuprinde o reprezentaţie a Ansamblului „Dor Basarabean” din Erdek-Burnu (Utkonosovka, raionul Ismail), unicul ansamblu-promotor al valorilor autohtone ale culturii tradiţionale româneşti din Basarabia Istorică.

Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, în parteneriat cu Asociaţia Naţional-Culturală a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia”. Cu acest prilej se întâlnesc pe aceeași scenă românii de dincolo de Prut și cei din Basarabia Istorică, pentru a-l celebra pe Mihai Eminescu, dar și pentru a afirma, o dată în plus, prin cântec, joc și dans, limba română și apartenența acestor comunități istorice la filonul cultural românesc.

Intrarea la concert este liberă.

După estimările organizaţiilor culturale româneşti, numărul românilor din Ucraina este de peste 500.000 de persoane, reprezentând ca mărime a doua minoritate etnică după cea rusă. Principalele comunități de români sunt în regiunile Cernăuţi (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi ţinutul Herţa), Odesa (sudul Basarabiei şi Transnistria) şi Transcarpatia (Maramureşul de Nord).

 

„Matirik – continent”, docu-reportaj despre ultimul supraviețuitor al lagărelor din Siberia și expoziția de fotografie „Copiii Soarelui“ la ICR

Matirik foto

eveniment liber sa spunMiercuri, 5 noiembrie 2014, începând cu ora 18.00, la Institutul Cultural Român din București  (Aleea Alexandru 38, București) va avea loc un dublu eveniment: proiecția documentarului Matirik – continent (matirik = continent [lb. rusă]), regia: Manuela Morar, și vernisajul expoziției de fotografie Copiii Soarelui, semnată de Veaceslav Cebotari, Ionuţ Piţurescu, Augustin Bucur, Andrei Rădulescu, Mihai Ţucă, Cătălin Dobre şi Manuela Morar. Curator: Nona Șerbănescu.

bilet de lup matirik documentar

Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor și Limba Română, în parteneriat cu Umbra Studio și Asociaţia pentru Promovarea Artelor Contemporane. Docu-reportajul prezentat în premieră și fotografiile expuse fac parte din proiectul mai amplu „Bilet de lup”, ce a presupus prospecții și filmări în perioada 2010–2014 în Siberia şi Republica Moldova, și prezintă etape în parcursul artistic derulat cu sprijinul partenerilor: Asociaţia Stindard, Ministerul Afacerilor Externe, Televiziunea Română, Casa de Producție Mandragora și Institutul Cultural Român.

La sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, numeroşi români basarabeni au fost arestaţi de NKVD, condamnaţi la ani de lagăr în condiţii severe şi trimişi dincolo de Cercul Polar, la minele de aur din Kolyma. La eliberare, majoritatea deţinuților nu s-au mai putut întoarce acasă. „Biletul de lup” – viza din paşaportul fiecăruia – le interzicea să revină în ţara de origine sau să trăiască la mai puţin de 100 km de marile oraşe. Kolyma contemporană ne apare astăzi ca o lume puțin explorată și înghețată, la capătul Pământului, o lume în care toți acești ruși, ucraineni, tătari, germani, polonezi, letoni, basarabeni au fost nevoiți să își creeze o nouă (a)casă într-un tărâm agresiv, stăpânit de frig, de gol, de nimic. Amintirile supraviețuitorilor-martori îi relevă pe foștii deținuți din Basarabia, sub o nouă identitate, marcă a originii lor natale: „copiii soarelui”. Docu-reportajul Matirik – continent (20 min), parte a filmului documentar Bilet de lup (1h 10min), îl prezintă pe Vasile Kovaliov, ultimul supraviețuitor cu origini basarabene al lagărelor cu regim sever din Kolyma, în timpul vacanţei petrecute acasă, „pe continent”, alături de rudele sale. Bătrânul numără 64 de ani petrecuți în Kolyma și 5 tentative de evadare. Niciuna reușită. Trăiește singur, în garsoniera sa din Magadan, orașul-port construit de deținuți pe malul Mării Okhotsk și în fiecare vară călătorește 12.000 de kilometri până în regiunea Odesa, pentru a-și vizita locurile natale. Pe lângă importanța mărturisirii unui destin unic, covârșitor, filmul devine cronica unei întregi generații, victime a represiunii sovietice.

copiii soarelui

Expoziția Copiii Soarelui reunește o selecție de fotografii realizate de-a lungul a patru ani de prospecţii şi filmări în Siberia şi Republica Moldova (2010–2014). Lucrările, semnate de Veaceslav Cebotari, Ionuţ Piţurescu, Augustin Bucur, Andrei Rădulescu, Mihai Ţucă, Cătălin Dobre şi Manuela Morar, documentează în „portrete de familie” destinele foştilor deţinuţi politici care trăiesc în regiunea Kolyma – o „zonă închisă” înainte de 1991, situată în Estul Extrem al Rusiei. Demersul reprezintă atât o incursiune prin istoria intimă a Kolymezilor, cât şi pretextul pentru a descoperi „geografia” unei societăţi arestate pe locul fostelor lagăre sovietice din Siberia.

Accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile.

Expoziția poate fi vizitată la ICR până la data de 7 noiembrie 2014.

Detalii suplimentare:

Web: http://wolfticket.ro/

FB: http://www.facebook.com/pages/Bilet-de-Lup/680634931960875

 

Din Bucureștiul de altădată: Ziarul „Universul”

Ziarul_Universul istoric pusa roth

Doamnelor şi domnilor, revin pe strada Ion Brezoianu 23-25 din Bucureşti, dar nu pentru a continua discuţia despre Palatul Universul, ci despre cel mai popular cotidian central, „Universul”, care  îşi avea sediul în Palatul Universul.

Se cuvine totuşi să reamintim faptul că acestă clădire a fost inaugurată pe 2 noiembrie 1930. Construcţia a început pe 17 octombrie 1926, din inițiativa lui Stelian Popescu, cu scopul de a găzdui sediul ziarului pe care îl conducea, cel mai mare din România, la momentul respectiv, după planurile unui celebru arhitect al timpului, Paul Smărăndescu, cel care proiectase, în 1911, și reședința lui Stelian Popescu din strada Dionisie Lupu nr. 10 (astăzi Tudor Arghezi). Paul Smărăndescu a lucrat în colaborare cu ing. Emil Prager pentru a finaliza acest monument reprezentativ pentru perioada de tranziție dintre tradiționalismul și masivitatea specifice stilului neoromânesc și detaliile geometrice tipice modernismului. Clădirea de pe strada Ion Brezoianu 23-25 a constituit odinioară nucleul presei bucureştene, fiind celebră agitaţia din jurul ei, când vânzătorii de ziare strigau în gura mare titlurile ediţiilor. Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Ziarul „Universul””

Școală de Vară cu tema „Istorie și Cinema în Basarabia“ în cadrul Festivalului de Film Istoric de la Râşnov

scoala de vara rasnov

Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Granițelor și Limba Română, va organiza, în calitate de partener, Școala de Vară din cadrul celei de-a cincea ediţii a Festivalului de Film Istoric de la Râşnov, desfășurat în perioada 1–10 august 2014.

Aflată anul acesta la prima ediție, Şcoala de Vară ICR se adresează în special studenţilor şi masteranzilor din spațiul Basarabiei istorice (Republica Moldova și Ucraina) pasionaţi de istorie și de cinema. Participanţii vor avea ocazia să discute cu numeroase personalităţi ale lumii culturale româneşti şi vor avea acces gratuit la toate evenimentele Festivalului de Film Istoric şi în Cetatea Râşnov. Timp de zece zile, cei selectaţi vor lua parte la dezbateri, conferinţe, proiecţii de film, workshop-uri, excursii tematice ș.a. în prezenţa unor reputaţi specialişti (istorici, politologi, sociologi, cineaști, artiști vizuali etc). Tinerii își vor putea prezenta ideile cu privire la istoria și cultura spațiului din care provin.

Data limită pentru înscrieri este 30 iunie 2014.

cetatea-rasnov

Râșnov

Condiţii de participare – studenţi/ masteranzi

Aplicanţii trebuie:

• să aibă vârsta minimă de 18 ani (împliniţi la data de 1 august 2014) şi maximum 26 de ani;

• să trimită un CV şi o scrisoare de intenţie (specificând titlul/tema comunicării care va fi pregătită ulterior) până la data de 30 iunie 2014 pe adresa bogdan.jitea @icr.ro;

• să pregătească o comunicare de max. 30 de minute care va fi prezentată în perioada taberei. Organizatorii nu doresc să limiteze aria tematică a subiectelor abordate de candidaţi. Orice propunere care se încadrează în tema anunţată, Istorie și Cinema în Basarabia, este eligibilă. De asemenea, sunt încurajate propunerile care permit o deschidere interdiscipinară.

Organizatorii îşi rezervă dreptul de a face o selecţie a aplicanţilor înscrişi, în limita celor 20 de locuri disponibile.

Candidaţii admişi vor primi informaţii suplimentare despre desfăşurarea Şcolii de Vară după anunţarea rezultatelor selecţiei. Pentru orice întrebări sau detalii, ne puteţi contacta la adresa bogdan.jitea@ icr.ro sau la numărul de telefon 031 71 00 648;

Candidând pentru Şcoala de Vară ICR, candidaţii consimt ca lucrările lor să poată fi publicate/utilizate de ICR cu condiţia menţionării numelui autorului. Toate aplicaţiile primite vor intra în arhiva ICR.

Cheltuieli

Costurile de transport, masă şi cazare pentru aplicanţii selectati vor fi acoperite de către organizatori. Candidaţii selectaţi vor avea acces la toate evenimentele Festivalului de Film Istoric şi în Cetatea Râşnov.

Drepturi şi obligaţii

Participanţii au următoarele drepturi:

• să participe la evenimentul „Şcoala de vară ICR” fără a li se percepe taxe;

• să promoveze pe orice canal de comunicare participarea la eveniment;

• să primească diplome de participare la finalul școlii de vară.

Participanţii au următoarele obligaţii:

• să respecte indicaţiile şi deciziile organizatorilor;

• să nu angajeze numele „Şcolii de Vară ICR” în acţiuni defăimătoare care pot aduce prejudicii imaginii evenimentului şi/sau organizatorului, co-organizatorului şi sponsorului.

Cetatea-Rasnov interior

Despre Festivalul de Film Istoric de la Râşnov

Sub auspiciile Festivalului de Film Istoric desfășurat anual în orașul Râșnov sunt reunite activități culturale care au ca numitor comun pasiunea participanților pentru cinema, deopotrivă cu aceea pentru Istorie. Filme și documentare inedite, dezbateri cu istorici și martori ai evenimentelor istorice, discuții cu actori și regizori, școli de vară tematice, prezentări de carte, concerte de muzică medievală și clasică, expoziții de pictură și fotografie – toate beneficiază de atmsofera cetății țărănești de la Râșnov. Anul acesta, proiecțiile de filme și dezbaterile de idei vor gravita în jurul a două teme majore: primul război mondial și revoluția anticomunistă din 1989. Mai multe detalii, la adresa oficială a festivalului:  http://www.ffir.ro/

Istoricul Florin Rotaru va primi Medalia de Stat „Puşkin”

florin rotaru medalia puskin

eveniment liber sa spunAmbasada Federaţiei Ruse la Bucureşti marchează în data de 10 februarie 2013 Ziua Diplomaţiei Ruse, sărbătoarea profesională a oamenilor care îşi dedică viaţa susţinerii şi promovării intereselor internaţionale ale Federaţiei Ruse.

Cu acest prilej, luni, 11 februarie 2013, ora 17.30, în Sala de marmură a Cinematografului Studio din București va fi oferit un cocktail.

Având în vedere faptul că o parte importantă a activităţii diplomatice este reprezentată de colaborarea culturală, în cadrul evenimentului va avea loc ceremonia de înmânare a Medaliei de Stat „Puşkin” istoricului dr. Florin Rotaru, director general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.

medalia pușkin

Medalia de Stat „Pușkin”

În continuarea acestei seri festive, publicul român este invitat la deschiderea Serilor de film rusesc cu genericul Medalion de familie – Aleksei Gherman, care va avea loc în prezenţa autorului, domnul Aleksei Gherman-junior.

Intrarea la cocktail şi la spectacolul de deschidere Medalion de familie – Aleksei Gherman se va face în urma confirmării de intenţie, pe adresa de email a Ambasadei: ambasadarusiei@mail.ru

Programul serilor Medalion de familie – Aleksei Gherman, Cinema Studio:

• 11 februarie 2013, ora 19.00: Soldatul de hârtie, 118 min, 2008 – gala de deschidere

• 12 februarie 2013, ora 18.00: Punctul de control, 96 min, 1971

ora 20.00: Garpastum, 116 min, 2005

garpastum

• 13 februarie 2013, ora 18.00: Ultimul tren, 82 min, 2004

ora 20.00: 20 de zile fără război, 101 min, 1976

• 14 februarie 2013, ora 18.00: Prietenul meu Lapşin, 100 min, 1984

ora 20.00: Din Tokio, 11 min, 2011; Scurtcircuitul, 95 min, 2009

florin rotaru

Florin Rotaru

Născut în 11 noiembrie 1952, Florin Rotaru a absolvit Facultatea de istorie–filozofie, specialitatea ştiinţe auxiliare ale istoriei, a Universității din Bucureşti, în 1978. Este doctor în istorie, cu o teză despre Istoria cărţii bucureştene de la 1582 până la 1859. Este expert în bunuri arheologice şi istorico-documentare: carte veche românească şi străină, bibliofilie, manuscrise româneşti şi documente istorice (Ministerul Culturii şi Cultelor, 2003); evaluator în informare-documentare acreditat de Consorţiul CERTIDoc, European Council of Information Associations (2007); expert în informare-documentare, Consorţiul CERTIDoc, European Council of Information Associations (2007).

carti vechi

În perioada 1978–1979, a lucrat ca expert la Muzeul judeţean Argeş, Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional, apoi, între 1979–1987, la Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional, ca expert în carte veche românească şi străină, la Centrul de librării Bucureşti (1987–1990), Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bucureşti (1990-1996), consilier al Ministrului Culturii şi Cultelor (1996), director general al Bibliotecii Metropolitane București (1996–2001; din 2004 până în prezent). În perioada 2001–2003 a fost secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor, cu responsabilități pentru cultura scrisă, lectura publică, educaţia permanentă şi instituţiile de spectacol. A elaborat și redactat Legea bibliotecilor no. 334/31.05.2002, prima lege a României moderne privind sistemul naţional de biblioteci; Legea pentru promovarea culturiicarte veche legatura scrise no. 186/9.05.2003; Legea pentru organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cultură no. 292/2003. În perioada aprilie 2003–decembrie 2004, a fost senator, membru al Comisiei pentru Cultură, artă şi mijloace de informare în masă.

A publicat Bibliografia cărţii bucureştene de la origini până în prezent (4 volume, București, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2006–2007), Repertoriul editurilor și tipografiilor bucureştene de la origini până în prezent (vol. I, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2007), Istoria cărţii bucureştene de la origini până în prezent (vol. I, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2007).

Este autor a numeroase studii și articole științifice, printre care: „Tragodia lui Sapor” de Alexandru Beldiman, „Convorbiri literare”, nr. 99, 1981; Îndreptarea legii din 1652 – exemplare cunoscute în judeţ Argeş. Însemnări manuscrise şi analiza lor codicologică, în volumul Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional, Arad, 1981; Un manuscris inedit din sec. al XIX-lea de la biserica Olari. Descriere codicologică, revista „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 9-10, 1982; Anticarii – scurt istoric, „Contemporanul”, nr.14, 1 aprilie 1988; nr.15, 8 aprilie 1988; Anticariatele şi valorile bibliofile, „Contemporanul”, nr. 16, 15 aprilie 1988; Prospects and paradigms – Intamel expansion in Central and East Europe, revista „Metropolitan” (Marea Britanie), nr. 15, decembrie 1998; Lernen wir einander kennen, revista „Buch und Bibliothek”, (Germania), nr. 2, februarie 1999; Presa despre demontarea statuilor din Arad, „Magazin istoric”, martie 2005; Importanţa bibliografiei cărţii bucureştene de la origini până în prezent, în volumul de comunicări ştiinţifice Valori bibliofile ale patrimoniului cultural naţional, Ministerul Culturii şi Cultelor, Slatina, 2006; Mihail Cristidis, un editor uitat, „HISTORIA”, nr. 72, decembrie 2007; Coup d’oeil sur l’histoire des bibliothèques de Bucarest, revista „Bulletin des Bibliothèeques de France”, nr. 1/2008; A quick look at the reading access in Romania, „Naple Newsletter”, 2008.

carte-veche-gutenberg

A îngrijit și a scris prefețe la volumele: Geneza şi destinul unei ediţii. Mihai Eminescu, Versuri şi proză, Iaşi, 1890 (București, Editura Eminescu, 1990); Radu Florescu, Povestiri despre Dracula, text Petre Ispirescu îngrijit (București, Fundaţiei Culturale România, 1992); Nicolae Iorga, Istoria relaţiilor române, ediţie bilingvă franceză şi română, text îngrijit şi note, (București, Editura Semne, 1995); Gh. I. Brătianu, Basarabia. Drepturi naţionale şi istorice, ediţie bilingvă franceză şi română, text îngrijit şi note (București, Editura Semne, 1995); Gh. I. Brătianu, Moldova şi frontierele sale istorice, ediţie în limbile franceză, engleză, germană, italiană şi română, text îngrijit şi note, (București, Editura Semne, 1995); Românitatea Transnistriană, antologie, note şi text îngrijit (București, Editura Semne, Bucureşti, 1996); Basarabia română, antologie, note şi text îngrijit (București, Editura Semne, 1996); Suferinţele Basarabiei şi răpirile ruseşti, antologie, note şi text îngrijit (București, Editura Semne, Bucureşti, 1996); Selma Lagerlöf, Ierusalim, ediţie îngrijită (București, Editura Biblioteca Bucureştilor, 1998); Serghei Esenin, Moscova cîrciumărească, ediţie îngrijită şi addenda, București, Editura Biblioteca Bucureştilor, 1999); In memoriam – PRO PATRIA (sub coordonare, București Editura Biblioteca Bucureştilor, 2001).

Florin Rotaru a susținut cursuri de istoria cărții românești și străine, comunicări științifice și conferințe, a organizat expoziții de carte. A inițiat și organizat, la Biblioteca Metropolitană București, DACOROMANICA, cea mai importantă bibliotecă digitală românească accesibilă gratuit în Internet. Dezvoltarea ei prin îmbogăţirea continuă cu documente arbore genealogicdigitalizate se face permanent, în fiecare săptămână, pentru a fi un veritabil instrument în serviciul reţelelor de cooperare naţională şi internaţională, precum şi pentru a deveni partener în Biblioteca Virtuală Europeană. DACOROMANICA este singura bibliotecă digitală profesionistă din România, concepută pentru a răspunde provocărilor mileniului III.

DACOROMANICA oferă acces la documente tipărite (cărți din toate domeniile, monografii, periodice, cărţi poştale, hărţi) în mod imagine şi text, la documente sonore şi vizuale, în mod audio şi video încadrate în următoarele categorii:

documente cu acces liber (nu se află sub incidenţa dreptului de autor sau drepturile au fost negociate cu moştenitorii de drept);

documente aflate sub incidenţa dreptului de autor, disponibile exclusiv in situ şi fără drepturi de copiere, pe site fiind afişate doar metadatele, pictograma şi, selectiv, primele 5 pagini din document, pornind de la pagina de titlu.

Majoritatea documentelor sunt în limba română, dar se regăsesc documente cu texte integral sau parţial în limbile : slavonă, latină, greacă (veche, bizantină, neogreacă), armeană, română cu alfabet chirilic, română cu alfabet de tranziţie, maghiară, rusă, germană, franceză, italiană, arabă, poloneză, suedeză.

Documentele în mod imagine sunt documentele digitizate în format TIFF şi publicate în format JPEG, JP200 sau PDF care prezintă, pagină cu pagină, în facsimil, imaginile fotografice ale originalului reproducându-l fidel.

Documentele în mod text sunt documentele digitizate în format TIFF şi prezentate în format PDF oferind posibilitatea efectuării căutărilor în text şi copierea unor citate.

Doina Aldea Teodorovici – zbor pe-o aripă de eternitate…

„În Basarabia, Eminescu era în exil, era interzis, dar Vieru nu; prin Vieru, l-am cunoscut pe Eminescu.”

Ion Aldea Teodorovici

Trecem în viaţă unii pe lângă alţii, fiecare pe culoarul destinului său, intrând în timp şi ieşind din el cu aceeaşi chinuitoare dorinţă de tălmăcire profundă a verbului „a fi”. Pentru unii, tălmăcirea aceasta are o importanţă minoră. Alţii, în schimb, o transformă în crezul fundamental al propriei lor fiinţări terestre. Este şi cazul Doinei Aldea Teodorovici, un destin extrem de scurt, aproape egal ca întindere temporală cu cel al Mântuitorului christic, care a strâns însă înlăuntrul său o bogăţie covârşitoare de semnificaţii majore ale neamului său. Chip delicat, de un magnetism misterios, slobozind prin cântec şi o forţă interioară aparte, din pagina albă a cărţii, versul poeţilor români în sufletul văzutului şi nevăzutului ei auditoriu de oriunde, Doina Aldea Teodorovici a reprezentat cea mai bună definiţie a tipului de artist liric sortit de divinitate să imprime, prin alcătuirea complexă a discursului muzical propriu, o dâră extrem de puternică în conştiinţa cultural-istorică a poporului din care a făcut, cu tristeţe şi bucurie, parte. Până la ea, Basarabia nu avusese niciodată o voce cu adevărat distinctă pe tărâm interpretativ, în stare să susţină cu o tenacitate ieşită din comun idealurile naţionale continuu maltratate de-a lungul vremii de acele raţiuni dictatoriale meschine, care, printr-o semnătură adânc înfiptă în fibra unui tratat politic mârşav, au retrasat graniţe statale diverse şi au cârmit către Siberii îngheţate mase întregi de destine umane încolonate la tragedia propriei lor vieţi. Alături de Grigore Vieru, Dumitru Matcovski, Leonida Lari, Ion Hadârcă şi atâţia alţii, Doina Aldea Teodorovici împreună cu compozitorul Ion Aldea Teodorovici au devenit cu repeziciune reperele funciare ale luptei românilor de pe partea stângă a apei Prutului împotriva stingerii filonului curat al Limbii Române şi al anulării forţate a întregii simbolistici identitare aparţinătoare neamului românesc, pentru că „În Basarabia, Eminescu era în exil, era interzis, dar Vieru nu; prin Vieru, l-am cunoscut pe Eminescu”, glăsuia la început de an 1991 Ion Aldea Teodorovici, poetul Grigore Vieru fiind pentru poporul Basarabiei „[…] ceva mult mai mare decât un poet care scrie.” (Doina Aldea Teodorovici).

Doina Aldea Teodorovici (15 noiembrie 1958, Chișinău–30 octombrie 1992, București)

Denigratorii au considerat lupta şi creaţia Doinei şi a lui Ion Aldea Teodorovici o propagandă lăutărească ieftină cu iz naţionalist desuet. Alţii, dimpotrivă, au văzut în ele acea strălucire a vibraţiei singulare, ce ţine de fibra unei arte interpretativ-componistice novatoare în creaţia muzicală de gen. Poporul, în schimb, şi-a regăsit toate dorinţele ascunse cu multă grijă în spatele inimii sale umilite de ameninţarea continuă a unei istorii brutale, neapuse definitiv nici până azi, ca o descătuşare a unui suflet încarcerat pe viaţă în penitenciarul sordid al întunericului spiritual cu grijă întreţinut de forţe oculte perverse. Ceea ce nu au suportat să audă însă oponenţii declaraţi şi cei din umbră ai cântecului acestor doi mari creatori români de cultură autentică – uniți în dragoste la fel de profund ca şi în artă – a fost rostirea cu demnitate a celui mai curat şi mai profund grai strămoşesc. „M-au zguduit versurile lui Grigore Vieru atât de mult încât n-am mai putut să le rup din ochi, din respiraţie, din măduva oaselor, dacă vreţi”, mărturisea la 8 ianuarie 1991 compozitorul Ion Aldea Teodorovici. Cu o chitară în mână şi trupurile îngemănate prin cântec, şuvoiul de cântece sacre ale soţilor Teodorovici, cântece rupte din la fel de sfânta fiinţă a Limbii Româneşti, a făcut să tacă pentru puţină vreme focul nedrept al armelor cu foc continuu din tranşeele pretinsului de autorităţi front transnistrean, unind pentru câteva clipe destine care nu aveau, de altfel, nimic de împărţit…

Mihai Olteanu, Margine

Despre Doina Aldea Teodorovici am avut întotdeauna presentimentul sumbru că nu voi putea vorbi prea mult la timpul prezent al existenţei sale telurice. Cu o grabă uluitoare, acest timp inexact ca definiţie şi alcătuire asimetrică avea să facă loc cu o bruscheţe covârşitoare morţii. Refrenul ucigaş controlat nu mai permitea artei militante înecate în suferinţă şi dispreţ să îşi expună public mesajul şi nici creatorilor lui să ardă pe rugul istoriei contemporane a ţării basarabe. După valuri de ameninţări repetate asupra celor doi artişti, monologul destinului avea să sune nepermis de dur pentru Doina şi Ion Aldea Teodorovici într-o malefică noapte cu chip de demon întunecat din finalul lui octombrie 1992, ca un plesnet profund dizarmonic de palmă dată de prigonitor peste obrazul unor martiri creştini ai altui veac. Din păcate însă, veacul cu pricina nu aparţinea unui timp de mult amurgit şi cu ideile arse cu toptanul pe „altarele” de lemn ale Inchiziţiei decadente, dimpotrivă. Era un secol cu aere de modernitate şi zgomot de arme de tot soiul, ce se îndrepta cu paşi repezi către ultima suflare a sorocului său calendaristic, un secol unde progresele felurite se înghesuiau unele după altele în circul concurenţial al ordinii planetare de moment, dar care nu a exclus nicio clipă din fibra lui rece şi aprigă moartea… O moarte cu faţa vânătă şi gust de sânge închegat, căreia Doina şi Ion Aldea Teodorovici i-au simţit dimpreună râsul sarcastic şi colţii nefiinţei…

Magdalena Albu

15 noiembrie 2012

Doina și Ion Aldea Teodorovici

 Ascultă

„Răsai”, muzica: Ion Aldea Teodorovici, versuri: Grigore Vieru. Interpretează: Doina Aldea Teodorovici

 „Eminescu”, muzica: Ion Aldea Teodorovici, versuri: Grigore Vieru. Interpetează: Doina și Ion Aldea Teodorovici

 „Floare dulce de tei” – Doina și Ion Aldea Teodorovici

 „O serenadă” – Doina și Ion Aldea Teodorovici

„Bucurați-vă” – Doina și Ion Aldea Teodorovici

Transnistria 1989–1992. Cronica unui război „nedeclarat” de Ion Costaş

Joi, 8 noiembrie 2012, la ora 16.00, Editura RAO vă invită la un eveniment de excepţie: lansarea cărţii Transnistria 1989–1992. Cronica unui război „nedeclarat”, semnată de generalul Ion Costaş. Lansarea va avea loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, în prezenţa autorului şi a unor invitaţi speciali: acad. Dinu C. Giurescu, general-locotenent prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, istoricul Larry Watts, şeful catedrei de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău dr. Anatol Petrenco şi prof. univ. dr. Ion Coja.

Ion Costaş provine dintr-o familie de români din Basarabia şi este considerat părintele fondator al poliţiei şi armatei moldoveneşti, îndeplinind în noul stat funcţiile de ministru de interne, respectiv ministru al apărării. În această remarcabilă carte de investigaţie, autorul îşi pune talentul de povestitor avizat în slujba recuperării istoriei nefalsificate a naşterii şi devenirii Republicii Moldova.

Cartea abundă în detalii inedite, despre ce s-a întâmplat în Basarabia după destrămarea URSS, dar şi despre cauzele prăbuşirii imperiului comunist. Autorul, suprapunând peste experienţa sa directă înţelesurile ulterioare ale evenimentelor, informaţiile colaterale, dezvăluirile incendiare bazate pe mii de documente adunate şi păstrate cu grijă, atacă şi portretizează elita politico-administrativă a Moldovei, disecă mecanismele complicate care au dus la obţinerea independenţei acesteia, descrie războiul ciudat din Transnistria şi evenimentele care au condus la formarea autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene.

General Ion Costaș

Un episod relevant istorisit în volum este capturarea separatistului transnistrean Igor Smirnov: „Aveam impresia că nimeni de la vârf nu dorea să fie în conflict cu separatistul numărul unu, pentru a apăra statalitatea Moldovei. Nu o dată, am fost martor la cât de umil vorbea [Mircea] Snegur cu Smirnov la telefon. […] În conversaţia cu uzurpatorul, cel care a ocupat fără jenă o parte din ţară, rostea de câteva ori, pe un ton rugător, fraze de genul: «Igor Nikolaevici, hai să ne împăcăm, hai să rezolvăm problema în bună înţelegere».”

Românii, Basarabia şi Transnistria

Fundaţia Europeană Titulescu vă invită la lansarea volumului Românii, Basarabia şi Transnistria, apărut sub egida Fundaţiei Europene Titulescu şi a Centrului de Studii Strategice. Autori: Ioan Popa, Luiza Popa. Evenimentul va avea loc joi, 25 octombrie 2012, ora 11.00, la Casa Titulescu din București (Şos. Kiseleff nr. 47).

„La marginea estică a Europei, Transnistria a rămas un teritoriu în care experimentul iniţiat de bolşevici, în 1924, nu a încetat nici astăzi, iar tezele concepute atunci sunt reactivate cu o înverşunare demnă de o cauză mai bună. Un loc în care stereotipurile şi ficţiunile identitare prelungesc mitologia sovietică, un loc în care istoria continuă să fie falsificată sub ochii noștri”. (Autorii)