„Stații” de Corina Bernic

corina bernic statii editura trei

La Editura Pandora M din București, în colecția „Cercul poeților apăruți”, a apărut volumul Stații de Corina Bernic. 

„Există o stare inerentă şi perpetuă de plecare în acest nou volum al Corinei Bernic. Există o parte care stă mereu să plece şi chiar pleacă şi una care se întoarce, fie şi numai pentru ca să privească în urmă. Există, veţi vedea, mereu trei bilete, nu două, nu un dus-întors, ci un dus-întors-dus. Mai există un laconism stilistic, ferm, băieţesc, care face din Corina Bernic o voce unică în poezia românească din aceşti ani. Un laconism impregnat în acelaşi timp de căldură şi intimitate. Staţiile prin definiţie sunt scurte şi adesea intense. Printre ele, există în volumul de faţă şi una care revine întruna, staţia căreia i se zice patrie. Când vine vorba despre asta, Corina Bernic scrie o poezie a unei dezrădăcinări latente, cea care începe să se facă simţită când încă mai ai rădăcinile bine înfipte în pământul de plecare. Nu poţi şti niciodată în Stații care dintre cele trei bilete e mai preţios. Dus, întors sau din nou dus?” – Svetlana Cârstean.

bogdan-mihai-radu-scara-infinitului-spatiu-pictura-cosmos

Bogdan Mihai Radu, Scara infinitului

„Poezia, nu-i aşa, trebuie să fie ruşinoasă şi discretă, aş spune ca o fată mare, dacă nu ar fi considerată în acelaşi timp demodată şi neseducătoare. Poezia trebuie să stea la locul ei, să aştepte să-i vină rândul, poate în alt secol, în alte vremuri, cu alţi oameni şi alte obiceiuri. «Nu, nu se poate, înălţimea ta, că e prea rufoasă! Nu se cuvine să se arate în lume în halul în care e!…», îi spunea prinţului însuşi tatăl Cenuşăresei. Iar continuarea era: fata se aşeză pe un scăunel, scoase «din picior papucul de lemn ce trăgea câteva ocale, şi încălţă condurul, care-i veni ca turnat».” – Corina Bernic.

Colecția „Cercul poeţilor apăruţi” îşi propune să le ofere poeziei şi poeţilor condurul vizibilităţii, fără a-i deposeda de dragii lor saboţi grei din lemn cu care se strecoară lent şi obligatoriu discret prin meandrele contemporaneităţii.

Bernic-Corina foto  Gabriel Balanescu

Corina Bernic. Fotografie de Gabriel Bălănescu

Născută la Iaşi în 1981, Corina Bernic este scriitor, traducător, jurnalist, manager cultural. A studiat germanistica şi anglistica la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi şi la Universitatea din Konstanz. A fost jurnalist TVR, şef de departament în cadrul Centrului Naţional al Cărţii aparţinând de Institutul Cultural Român şi manager cultural al Fundaţiei Robert Bosch. A publicat articole în diverse ziare şi reviste din România („Observator cultural”, „Dilemateca”, „Dilema veche”, „Timpul” etc.) şi din străinătate („Neue Zürcher Zeitung, Pescanik” – Serbia, „Svet” – Cehia), proză în diverse antologii, a editat antologia de proză scurtă Primii mei blugi (Art, 2009) şi antologia bilingvă a Festivalului Internaţional de poezie „Oskar Pastior”, Sibiu, 2007 (Art, ed. I, 2008; ed. a II-a, 2009). A tradus volume  de Jean Amèry, Herta Müller, Daniel Kehlmann, Peter Handke, Oskar Pastior, Peter Sloterdijk. În 2011 a publicat volumul de poezii Casa scărilor la Casa de pariuri literare din Bucureşti. În prezent face parte din echipa Agentur Literatur Antas, Bindermann, Listau, agenţie literară recent lansată la Berlin.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Poezie

Noaptea Lungă a Filmelor Scurte

noaptea lungă a filmelor scurte

Ajunsă la a 6-a ediție, Noaptea Lungă a Filmelor Scurte, evenimentul-maraton al iubitorilor de cinema în doze mici, va avea loc anul acesta pe 28 iunie 2014, ora 20.00, la Grădina Botanică din București. O noapte întreagă în care scurtmetrajele premiate ale anului vor anima un colț liniștit al Capitalei, locul perfect pentru evadare urbană.

La Noaptea Lungă a Filmelor Scurte 2014, Grădina Botanică se transformă în sală de cinema outdoor iar cerul liber şi iarba verde vor fi decorul pentru cel mai mare picnic nocturn din București: două ecrane gonflabile, șase ore de filme scurte, muzică și jocuri.

Programul evenimentului din 28 iunie aduce la un loc premiatele din marile festivaluri de film europene și americane: Oscar, Sundance, Berlin, Rotterdam International Film Festival, Aspen ShortFest sau Raindance Film Festival.

Spectacolul „Songurile lui Afrim”, la Festivalul Internațional de Teatru Muzical de la Berlin

radu-afrim

eveniment liber sa spunSpectacolul Songurile lui Afrim va fi prezentat în deschiderea Festivalului Internațional de Teatru Muzical „Move Op!” de la Berlin, cu sprijinul Institutului Cultural Român din capitala Germaniei.

ICR Berlin continuă astfel seria de evenimente de teatru, dans și muzică și în a doua jumătate a anului 2013, serie din care au făcut parte Festivalul de dans contemporan românesc, „Moving Romania”, de la Fabrik Potsdam și Festivalul de teatru românesc, „Many years after…”, organizat la renumitul Teatru Hebbel am Ufer din capitala berlineză.

Festivalul Internațional de Teatru Muzical „Move Op!” are loc în perioada 16–25 august 2013, reunind producții, artiști și trupe renumite din întreaga lume. „Move Op!” creează o platformă de schimb profesional și este o reuniune pentru profesioniștii din domeniul teatrului muzical. De asemenea, festivalul prezintă cele mai recente producții europene și este organizat de Neuköllner Oper din Berlin, instituție înființată în 1972, care prin programul său oferă o alternativă la opera tradițională.

songurile lui afrim

Songurile lui Afrim

Songurile lui Afrim reprezintă un format inedit de momente muzicale din spectacolele unuia dintre cei mai importanți regizori de teatru români ai momentului, reunind spectacole precum E doar sfârșitul lumii (Teatrul Odeon), Kinky ZoOne (Green Hours), Piața Roosevelt și Boala familiei M (Teatrul Național din Timișoara), Mesajul cosmonautului către femeia pe care a iubit-o cândva în Uniunea Sovietică, joi.megaJoy etc. Momentele muzicale sunt susţinute de Cristina Pădurariu, Călin Stanciu Jr., Ion Rizea, Andrea Tokai, Luiza Zan, Liana Mărgineanu, Mihai Smărăndache, pe muzica live susținută de compozitorul Vlaicu Golcea împreună cu muzicianul Ioan Pascu.

Stilul original de a face teatru l-a propulsat pe Radu Afrim între cei mai buni regizori din țară în urmă cu aproape un deceniu. Refuzând convențiile și abordând aproape întotdeauna texte contemporane, despre care spune că „vorbesc extraordinar de profund despre noi”, Afrim a fost răsfățat din plin cu laudele criticilor de specialitate, dar și cu aplauzele publicului. S-a bucurat, ca atare, şi de numeroase colaborări atât în țară cât și peste hotare. Doi ani consecutiv (în 2006 și în 2007) a primit Premiul UNITER pentru cel mai bun regizor, iar în 2009 a fost distins cu Premiul „Coup de Coeur de la Presse” la Festivalul de la Avignon (Franţa), una dintre cele mai prestigioase competiții de gen din Europa. Publicului german îi este cunoscut datorită montării spectacolului Sfârșitul ploii la celebrul Residenztheater din München, spectacol realizat în anul 2011. Acesta a avut parte de o excelentă receptare la public și în presă, aducându-i regizorului Radu Afrim recunoaștere în spațiul german.

Roman de Gabriela Adameşteanu tradus în germană

gabriela adamesteanu germana

eveniment liber sa spunÎn perioada 12–15 martie 2013, Gabriela Adameşteanu participă la Berlin şi Leipzig la patru evenimente dedicate apariţiei în limba germană a romanului Drumul egal al fiecărei zile / Der gleiche Weg an jedem Tag, la Editura Schöffling din Frankfurt, în traducerea lui Georg Aescht. Evenimentele sunt organizate şi susţinute de Editura Schöffling, Literaturhaus din Berlin, Forumul Româno-German şi Institutul Cultural Român din Berlin. Drumul egal al fiecărei zile este primul volum al Gabrielei Adameşteanu tradus în Germania.

La Berlin, romanul a fost prezentat marţi, 12 martie 2013, ora 20.00, la sediul Literaturhaus (director Ernest Wichner), în prezenţa redactorului de carte, Sabine Baumann, şi a autoarei. Moderatorul întâlnirii a fost Georg Aescht.

Miercuri, 13 martie, la ora 18.30, la sediul Ambasadei României din Berlin, Gabriela Adameşteanu şi Doina Ruşti vor susţine o lectură publică din cărţile recent apărute în limba germană, alături de traducătorii acestora.

gabriela adamesteanu

Gabriela Adameșteanu

La Leipzig, Drumul egal al fiecărei zile / Der gleiche Weg an jedem Tag va fi prezentat publicului joi, 14 martie, la ora 18.00, la sediul naTo. International literature, şi vineri, 15 martie, începînd cu ora 11.00, la Café Europa, în prezenţa autoarei. Moderatoarea discuţiei va fi Sabine Baumann, iar traducătoarea – Eva Ruth Wemme. Cu prilejul ambelor prezentări, vor avea loc şi lecturi publice din ediţia germană a romanului.

Drumul egal al fiecărei zile a apărut la Cartea Românească în 1975 si a primit Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România şi premiul Academiei Române.

Reeditat în România de cinci ori (1979, 1992, 2004 şi 2008 – la Editura Polirom), a mai fost publicat în franceză (Gallimard), italiană (Cavallo di Ferro) şi bulgară (Balkani). Versiunea franceză, apărută în 2009 sub titlul Vienne le jour, în traducerea lui Marily Le Nir, a fost nominalizată la premiul „Jean Monnet” pentru Literatură Europeană.

gabriela adamesteanu drumul egal al fiecarei zile

„Gabriela Adameşteanu excelează în descrierea intruziunii politicului în viaţa intimă. Vienne le jour amestecă cu abilitate cronica istorică şi povestea unei educaţii sentimentale şi politice. Adameşteanu reuşeşte să ne facă să simţim aproape fizic promiscuitatea sufocantă, nevoia vitală de singurătate, cu accente care o amintesc pe Virginia Woolf. Un frumos portret de femeie în pragul maturităţii, asupra căreia planează umbra maşinăriei totalitare.” („Le Monde”).

„Magistral compus, romanul ni se înfătişează ca un fel de tablou monocrom, cenuşiu. Subtilitatea privirii autoarei, capacitatea ei de a face simtiţă o apăsare intima îl cruţă pe cititor de plictiseala pe care monotonia descrisă ar putea-o genera. Dimpotrivă, prin forţa evocatoare pe care o atinge, Gabriela Adameşteanu face din Letiţia mai mult decît un personaj – un mit. Cel al opresiunii care nu-şi rosteşte numele, oriunde s-ar instala.” („Le Matricule des Anges”, iulie–august 2009).

bucuresti strada lanariei tus petre chirea

Petre Chirea, București, strada Lânăriei, tuș

„Cu o luciditate pe alocuri feroce, însă mereu temperată de sensibilitatea sa participativă, autoarea disecă impulsurile, temerile, ambiţiile, sentimentele, acţiunile unei femei autentice, pentru a schiţa, cu o precizie chirugicală a gîndirii şi delicateţe a exprimării, portretul coerent, sincer şi literar al unui suflet pe care ar fi reductiv să-l numim doar „feminin” – pentru că Letiţia Branea suntem noi toţi, orice om care îşi caută propriul drum şi îşi doreşte cu încăpăţânare să trăiască şi să iubească, în ciuda durerii şi fricii.” („La Stampa”),

„Principala notă a romanului Gabrielei Adameşteanu, Drumul egal al fiecărei zile, este aceea de revoltă a unei adolescente împotriva unei lumi provinciale, cu ritualuri ce nu pot fi schimbate, absolut previzibilă, în care nu-şi poate găsi locul. Studiile universitare par să-i împlinească visul de a trăi în metropolă (Bucureşti), unde posibilităţile de aventură sunt multe. Totuşi, oraşul vrăjit ascunde multe pericole, iar perspectivele libertăţii par destul de restrînse: protagonista este controlată, ţinută la distanţă din cauza situaţiei familiale, care o face suspectă în ochii multora…” („Alias”, supliment cultural al ziarului „Il Manifesto”).

Fraţii Grimm – 200

statuie fratii grimm

Germania aniversează 200 de ani de publicarea primului volum de poveşti al Fraţilor Grimm. Cei care au conturat personajele din Hänsel şi Gretel, Cenuşăreasa şi Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici au adus timp de două secole bucurie copiilor din întreaga lume.

La casa Fraţilor Grimm din Steinhau, transformată acum în muzeu, este deschisă, din 16 decembrie 2012 până la data de 24 martie 2013, o expoziţie a lucrărilor artistului Klaus Häring, inspirate din poveştile celor doi autori.

Evenimente speciale au fost programate şi în Steinau, oraşul în care Jacob Ludwig Carl Grimm şi Wilhelm Carl Grimm şi-au petrecut o mare parte a vieţii. „Jacob şi Wilhem Grimm reprezintă o parte pozitivă a istoriei Germaniei. Ei sunt ambasadori ai culturii germane în lume”, a declarat Bernhard Lauer, director al Muzeului Fraţilor Grimm din oraşul Kassel. „Laolaltă, numărul total al copiilor lucrărilor şi operelor complete publicate depăşeşte 1 miliard”, a adăugat acesta.

 Hansel-si-Gretel

La Berlin, o adaptare modernă a poveştii Hänsel şi Gretel a fost pusă în scenă de regizorul Jan Zimmermann.

Concert in memoriam George Georgescu la Sala Radio

În 1918 dirija Filarmonica din Berlin, iar în 1926 pe cea din New York, fiind unul dintre cei mai importanţi şi mai longevivi directori pe care i-a avut vreodată Filarmonica din Bucureşti: dirijorul George Georgescu.

Vineri, 26 octombrie 2012, de la ora 19.00, pe scena Sălii Radio, un mare dirijor român al vremurilor noastre, Cristian Mandeal, alături de violonista Mihaela Martin, aplaudată în numeroase săli prestigioase din întreaga lume, acompaniați de Orchestra Naţională Radio, îl vor omagia pe George Georgescu, unul dintre cei mai mari muzicieni pe care i-a dat vreodată România.

În programul serii: Johannes Brahms, Variaţiuni pe o temă de Haydn, op. 56a, o apreciată lucrare ce îmbină clasicismul lui Haydn cu pasiunea romantismului specific epocii lui Brahms, Wolfgang Amadeus Mozart, Concertul nr. 5 pentru vioară şi orchestră, în La major şi Max Reger, Variaţiuni şi Fugă pe o temă de Mozart.

Pentru alte informaţii legate de stagiunea 2012–2013 a Orchestrelor şi Corurilor Radio vă rugăm să consultaţi site-ul orchestre.srr.ro.

Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro şi la Casa de bilete a Sălii Radio. Preț bilete: 26 lei, 21 lei și 16 lei.

Concertul se înscrie în seria de manifestări realizate în Bucureşti la împlinirea a 125 de ani de la naşterea dirijorului și, cu această ocazie, în pauza evenimentului, Editura Casa Radio va lansa cea mai nouă apariţie din seria discografică Arta lui George Georgescu, dedicată de această dată muzicii româneşti a secolului XX. Albumul cuprinde o selecţie de înregistrări istorice din Arhivele Radio România, realizată de compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu, şi restituie publicului momente interpretative de referinţă din creaţia celor mai reprezentativi muzicieni români: Mihail Jora, Theodor Rogalski, Paul Constantinescu, Constantin Silvestri şi George Enescu. Personalitatea marelui dirijor, interesul său constant pentru muzica românească şi valoarea inegalabilă a înregistrărilor oferite melomanilor pe noul CD al Editurii Casa Radio vor fi evocate de profesorii Viorel Cosma şi Valentina Sandu-Dediu.

Seria de manifestări dedicate dirijorului George Georgescu a fost deschisă la începutul lunii octombrie cu două concerte susținute de Filarmonica „George Enescu“ la Ateneul Român, evenimente promovate în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

George Georgescu

Dirijor, academician, director al Filarmonicii din București, George Georgescu (1887–1964) a fost unul dintre cei mai mari reprezentați ai stilului dirijoral clasic caracteristic școlii germane, desăvârşindu-şi studiile muzicale la Școala superioară de Muzică din Berlin, ca elev al lui Hugo Becker, eminent profesor de violoncel. În 1916, în urma unui accident, a abandonat cariera de violoncelist şi a început să studieze arta dirijorală. În 1918 a înregistrat un succes remarcabil la pupitrul prestigioasei orchestre filarmonice din Berlin, pentru ca, revenit în România, să preia conducerea tinerei orchestre omoloage din București. Cariera sa a continuat însă atât în ţară, cât şi în străinătate, ca invitat la pupitrul unor renumite orchestre simfonice, precum cea din Berlin, Viena, Paris ş.a. Începând din anul 1926 a întreprins şi turnee în Statele Unite, în fruntea orchestrei filarmonice din New York.

După cel de-al doilea război mondial, George Georgescu este pe nedrept îndepărtat de la conducerea Filarmonicii din București din cauza unor concerte susţinute anterior în ţări ca Germania sau Austria. În anul 1947, la intervenția lui George Enescu, își reia activitatea muzicală, la pupitrul Orchestrei Radiodifuziunii Române. În 1954, George Georgescu revine la conducerea Filarmonicii şi până la încetarea din viață, în 1964, întreprinde turnee în străinătate, lucrând neobosit la perfecționarea interpretativă a orchestrei sub conducerea sa.

Cristian Mandeal

Asemenea lui George Georgescu, Cristian Mandeal şi-a început studiile muzicale în România, dar le-a continuat în Germania cu nume extraordinare ca Herbert von Karajan şi Sergiu Celibidache. Ca dirijor principal şi director general al Filarmonicii „George Enescu” (1991–2009) a ridicat nivelul acesteia la cote deosebit de înalte, lăsând în urmă o instituţie-etalon pentru România. A fost director artistic al Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu”, ediţiile 2001 şi 2003. În străinătate, Cristian Mandeal a dirijat sute de concerte ca invitat a zeci de orchestre, pe patru continente. A fost director artistic al Northern Israelian Orchestra – Haifa (1999-2002) şi la Orchestra Naţionala Bască – San Sebastian (2001–2008), dirijor oaspete principal al Orchestrei „Halle” Manchester (2003–2008), al Filarmonicii din Belgrad (stagiunea 2006–2007) şi al Filarmonicii din Copenhaga (2006– prezent). Cristian Mandeal a dirijat peste 60 de prime audiţii absolute, în special ale compozitorilor români, dar şi străini, o parte dintre acestea fiindu-i dedicate. Este un promotor neobosit al lui George Enescu, programându-i muzica pe toate meridianele. Printre altele, a realizat opera Oedipe în primă audiţie britanică (Festivalul de la Edinburgh 2002) şi italiană (Teatro Lirico di Cagliari 2005). Din 2008 este preşedintele „Societăţii George Enescu” din Londra. Un punct de mare interes în ultima perioadă de activitate a lui Cristian Mandeal o reprezintă colaborarea cu Orchestra Română de Tineret pe care o cultivă, educă şi dirijează constant începând din 2008.

Mihaela Martin

Violonistă de excepţie al cărei talent a fost recunoscut şi aplaudat pe toate meridianele, Mihaela Martin a susţinut concerte alături de BBC Symphony, The Royal Philharmonic, The Montréal Symphony, Mozarteum Salzburg, Gewandhaus Leipzig. Mihaela Martin a câştigat Premiul al II-lea la Concursul Ceaikovski (Moscova), repurtând succese la concursurile din Sion (Elveţia), Montreal, Bruxelles, Indianapolis. Colaborarea cu nume sonore precum Kurt Masur, Nikolaus Harnoncourt, Charles Dutoit, Neeme Jarvi, Marta Argerich, Yuri Bashmet, Elisabeth Leonskaja, Nobuko Imai, Leon Fleischer, Menahem Pressle relevă aprecierea de care se bucură distinsa violonistă.

Ca membru fondator al Cvartetului „Michelangelo”, prezintă recitaluri în toată lumea. Mihaela Martin este invitată să susţină cursuri de măiestrie interpretativă, totodată făcând parte din juriile prestigioaselor concursuri: Indianapolis (SUA), Queen Elisabeth (Belgia), Ceaikovski (Rusia) şi George Enescu (România).