„Pasărea Bunului Dumnezeu” de James McBride

pasarea bunului dumnezeu

La Editura Pandora M din București, în colecţia „Literary Fiction”, a apărut romanul Pasărea bunului Dumnezeu de James McBride, distins cu National Book Award pentru ficțiune, 2013. Traducere din limba engleză de Ioana Filat. 

O împletire splendidă de istorie şi imaginaţie, Pasărea Bunului Dumnezeu este atât o aventură palpitantă, cât şi o explorare înduioşătoare a ceea ce înseamnă identitatea şi supravieţuirea.

„Un nou roman magnific semnat de unul dintre autorii momentului: James McBride.” – „The New York Times Book Review”.

„Absolut original, pitoresc şi plin de viaţă.” – „Washington Post”.

„Cepşoară, băiatul negru silit să se deghizeze în fată, este fără îndoială urmaşul lui Huckleberry Finn. Purtat de colo-colo prin pustiurile Statelor Unite, alături de armata improvizată a lui James Brown, zis Bătrânul, şi obligat să asculte propovăduielile ameţitoare ale acestuia, Cepşoară rămâne, prin isteţimea, umorul şi inocenţa lui, un învingător.” – Domnica Drumea.

„Cartea lui McBride ne prezintă vremurile barbare premergătoare războiului de secesiune, când negrii, pentru care încă nu se inventase asepticul oameni de culoare, se pregăteau, în zornăit de lanţuri şi în foşnet de Biblie, pentru marea confruntare cu libertatea.” – Marin Mălaicu-Hondrari.

James McBride este scriitor, muzician şi dramaturg. Autobiografia sa, The Color of Water, a fost doi ani pe lista de bestseller-uri „New York Times”. Este considerat un scriitor american de referinţă, fiind studiat în şcoli şi universităţi. Romanul său de debut, Miracle at St. Anna, a fost ecranizat de Spike Lee, o figură emblematică a industriei cinematografice. James McBride semnează editoriale în „The Boston Globe”, „People Magazine” şi „The Washington Post”.

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Carte

Prima expoziție de grafică Rudy Roth

rudy roth expozitie de grafica desene

cronica plastica liber sa spunLa Déesse du temps perdu (Zeița timpului pierdut) se intitulează prima expoziție personală de grafică a lui Rudy Roth, deschisă la Biblioteca Metropolitană București. În prezența unui numeros public, care a înfruntat în ziua vernisajului (1 octombrie 2013) capriciile vremii, expoziția, veritabil eveniment al vieții culturale bucureștene, a fost prezentată de criticul de artă Marina Roman și s-a bucurat de participarea actorului Dorel Vișan, care ne-a încântat cu o parabolă foarte potrivită momentului și a recitat poeme de Rudy Roth. Roxana Moișanu (harpă celtică) a interpretat două piese din epoci și în stiluri diferite, Privighetoarea de Deborah-Henson Conant și Valsul elvețian preferat de Peter K. Moran.

banner expozitie rudy roth

Deși desenează de multă vreme, Rudy Roth a amânat ieșirea în public, pe simeze – formulez astfel pentru că desene ale sale au apărut în volumele de poezie: Lucian Blaga, Pașii profetului, ediție trilingvă (franceză, engleză, germană), Iași, Editura Ars Longa, 2008; Lucian Blaga, Lauda somnului, ediție multilingvă (franceză, spaniolă, engleză, germană), Iași, Editura Ars Longa, 2010; Mircea Albulescu, Ultimele noduri, Iași, Editura Ars Longa, 2010. Într-o tehnică doar în aparență simplă, desenul în creion, pe care mulți o evită astăzi, artistul exprimă convingător un univers imaginar distinct, original, care, în selecția din această primă expoziție, are ca puncte de plecare ciclul de romane ale lui Marel Proust, În căutarea timpului pierdut. Într-o prezentare din catalogul expoziției, Rudy Roth explică: „De ce Zeiţa timpului pierdut? În primul rând pentru că multe dintre lucrările prezentate în cadrul expoziției își trag seva din scrierile lui Marcel Proust, fiind ele însele rezultatul unei deșteptări a conștiinței, a unei mutații structurale a spiritului și minții, a unei renașteri. În al doilea rând – în viziunea mea – intuiția, percepțiile sau emoțiile individuale, impulsurile și energiile creative și nu raționalismul mecanicist relevă de cele mai multe ori forma completă a adevărului. Iar în toate acestea percep, regăsesc, simt un sacru feminin, tangibil și atemporal, dar caligrafic ascuns în premisa că, intrinsec, natura esenței vieții transcende conceptul de gen. Ca atare, zeița timpului pierdut guvernează clipele netrăite sau insuficient trăite, speranțele abandonate. Ea însăși există în femeia care nu și-a pierdut aderența la visele ei și care poartă încă tatuată pe tâmple nostalgia Edenului.”

rudy roth in cautarea timpului pierdut

Rudy Roth, În căutarea timpului pierdut

Rudy Roth surprinde prin combinarea neașteptată de forme, obiecte, volume, spații devenite metafore plastice. Așa sunt ceasul, care devine aici fie suport al figurii mitologice (Eva, Bucurându-te de viață), fie simbol tutelar ca în multe desene; clepsidra, din care care poate deriva trupul primei femei (Timpul primei femei); globul (Imn către zeița Nikkal, Antechronos, Trinitate, Profetul), instrumentele muzicale, unele trimițând la vârsta mitologică a omenirii (Lira, Visul Euridicei, Pan); cheia (Nașterea lui Ianus) ș.a.

eva rudy roth femeie biblie figuri mitologice

1 – Eva; 2 – Bucurându-te de viață

Ca într-un poem, ideile se ascund și se revelează, parcurg un metabolism uneori la limita oniricului, dar păstrând întotdeauna coerență imagistică și un echilibru compozițional încântătoare. Fiecare dintre aceste desene ar putea avea, la rigoare, o cheie de descifrare, pornind de la titlu, de la posibila „poveste” pe care el o ascunde sau urmând doar „punerea în pagină”, felul în care se combină liniile, contururile, volumele, luminile și umbrele. „Timpul și lumina împart o singură umbră”, spune Rudy Roth, elocvent pentru universul său imaginar.

grafica de rudy roth ishtar bendis mitologie viziune originala desen

1 – Timpul primei femei; 2 – Imn către zeița Nikkal; 3 – Antechronos;  4 – Trinitate; 5 – Profetul; 6Lira; 7 – Visul Euridicei; 8 – Pan; 9 – Nașterea lui Ianus; 10 – Adam și Eva; 11 – Metamorfoza lui Ishtar; 12 – Bendis

Întâlnim în aceste desene multe figuri mitologice din spații și culturi diferite, din aceeași dorință de a redescoperi cu mijloacele proprii ale artistului simboluri pe care uneori, grăbiți, le uităm sau le tratăm cu superficialitate, când de fapt ele sunt mereu de redescoperit, sunt tot atâtea invitații la meditație: Adam și Eva, cuplul primordial în Biblie; Pandora, prima femeie de pe pământ în mitologia greacă; Ishtar, zeița fertiltății, a dragostei și a războiului în mitologia akkadiană, asiriană și babiloniană; Bendis, zeița Lunii, a pădurilor, a farmecelor și a nopții în mitologia dacică; Nikkal, zeiță-simbol al fertilității în Canaan și Fenicia. Dar, se poate observa, nimic nu este convențional, desprins pe cale livrescă, adică doar o ilustrație care să sugereze figura mitologică, pentru că modul de a trata un subiect, o temă are în desenele lui Rudy Roth amprenta puternică a viziunii personale și mijloace de exprimare pe măsură în tehnica aleasă.

pandora mit semnificatie rudy roth desen creion

1 – Pandora; 2 – Nașterea Evei; 3 – Un înger damnat

Vă invit să vedeți expoziția La Déesse du temps perdu, deschisă la Biblioteca Metropolitană București, Sediul Central (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) până vineri 18 octombrie 2013. Program de vizitare: Luni–miercuri: orele 12.00–19.00; joi, vineri: 9.00–16.00: sâmbătă: 9.00–13.00. Intrarea liberă.

Costin Tuchilă

„Sihastrul”/„The Hermit” de Doris Plantus

petru udrea divinatie

Petru Udrea, Divinație

doris plantus the hermit

eveniment liber sa spun

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Republicii Irlanda anunță publicarea volumului Sihastrul/The Hermit de Doris Plantus, ediție bilingvă. Editor: Lidia Vianu.

Doris Plantus s-a născut la Detroit dintr-un tată bucovinean şi o mamă din Banat. În anul 2013, când autoarea împlineşte 56 de ani, Contemporary Literature Press îi publică, într-o primă ediție, o carte scrisă într-o limbă română splendidă, cu care foarte puţini români, născuţi şi crescuţi în România, se pot cu adevărat mândri.

doris plantusÎn Statele Unite, Doris Plantus este profesoară universitară de literatură. Ea însăşi se descrie ca „traducătoare şi scriitoare bilingvă, publicată în măsură modestă.” Îndreptăm această stare de lucruri, publicând în limbile română şi engleză, chiar în traducerea autoarei, o povestire despre Facerea Lumii sau, mai bine zis, o sumă de povestiri despre facerea lumilor, legate la un loc într-un text care aduce cu Luceafărul şi cu Meşterul Manole în acelaşi timp.

Sihastrul parcurge aventurile limbii române de la Biblie la The Big Bang. În egală măsură, volumul îmbină tonul grav al căderii şi înălţării cu zâmbetul zeflemitor al lui Anton Pann. În plus, Doris Plantus răstoarnă mitul lui Satan, care, în The Hermit, este Lucifer în persoană, mesagerul luminii, respectat de Divinitatea însăşi.

Povestirile se întrepătrund, căderile anticipează ridicările repetate spre lumină, îngerul intră în trupul omenesc al eroilor, şi toate întâmplările curg cât se poate de spontan. Peştera Sihastrului este cosmosul, iar naraţiunea nu are nici început, nici sfârşit.

doris-plantus-sihastrul

Meditaţia cosmogonică nu este un subiect nou: ea revine tot mereu, de la Biblie la contemporanul nostru, Julian Barnes, în cartea lui intitulată Lumea în 10 capitole şi ½. Acest mic volum despre o obsesie fără limite a minţii omeneşti are meritul de a face din nesfârşire povestea spiritualităţii româneşti. Este o poveste scrisă într-o limbă română de mare forţă expresivă, într-un stil cum nu se poate mai elegant, şi cu reale valenţe filosofice. Să nu uităm că autoarea s-a ocupat îndelung nu numai de Lucian Blaga, ci şi de Ionel Teodoreanu.

C. George Sandulescu & Lidia Vianu

Doris Plantus, Sihastrul/The Hermit s-a lansat oficial marţi, 23 aprilie 2013. Cartea poate fi consultată şi descărcată la adresa de internet: http://editura.mttlc.ro/doris-plantus-sihastrul.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul http://www.editura.mttlc.ro/. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

„Salomeea” de Oscar Wilde, în ediție electronică, la împlinirea a 120 de ani

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român, anunță publicarea volumului Wilde’s Salomé – 120 years old! de C. George Sandulescu.

Piesa Salomeea, scrisă de Oscar Wilde în limba franceză, împlinește 120 de ani.

Marţi, 16 octombrie 2012, cu ocazia aniversării zilei de naștere a lui Oscar Wilde, Contemporary Literature Press publică piesa Salomé, scrisă în limba franceză și terminată la Torquay în ianuarie 1892.

La această sărbătorire a unui text scris de Wilde de la bun început în limba franceză, nu putem să nu ne gândim nostalgic la meticulozitatea altui scriitor irlandez, Samuel Beckett, ale cărui texte circulă toate în mod curent atât în varianta franceză, cât și în cea cea engleză, în traducerea făcută de autorul însuși. Inegalabilul Oscar Wilde scrie o singură carte în limba franceză – dar o dă altcuiva la tradus în limba engleză. O face oare din mărinimie sau din neglijență? Poate și una și alta, poate nici una, nici alta. Intențiile autorului rămân enigmatice. O dă deci la tradus. Rezultatul inevitabil este o catastrofă de mari proporții: ne aflăm astăzi în fața piesei Salomé, scrisă în limba franceză de un maestru al limbii engleze – și nu există un original englez. Prin aceasta, autorul însuși scoate în evidență importanța limbilor atât pentru Joyce, cât și pentru Beckett și pentru Oscar Wilde, dar într-un mod cu totul diferit pentru fiecare dintre ei. Oscar Wilde dovedește cu prisosință că obstacolul creat de o limbă sau alta rămâne o piedică de netrecut.

Oscar Wilde (16 octombrie 1854, Dublin–30 noiembrie 1900,  Paris)

Compunându-și opera, Richard Strauss rămâne întotdeauna cât se poate de aproape de originalul francez al piesei. Avem de-a face cu o întâmplare reală, descrisă în Biblie, care, de-a lungul veacurilor, a devenit un mit și o legendă în toată Europa. Evoluția literară, purtându-ne în timp din țară în țară, face ca această fabulă să se apropie atât de mult de statutul lingvistic internațional al cărții Finnegans Wake de James Joyce.

Costum de Bakst (Rozenberg) pentru drama Salomeea de Oscar Wilde, 1908

Eu, unul, tind să cred că literatura pan-europeană, atunci când va începe să existe ca entitate indivizibilă, va porni de la acești doi sau trei scriitori irlandezi care, mult prea talentați ca să stea acasă, și-au ales voluntar exilul pentru tot restul vieții. Erau toți foarte culți, în sensul vechi al cuvântului, cu multă latină, cu multă greacă și cu multă germană.

Dansul limbilor în Europa pieței comune și a jocurilor olimpice devine la fel de dramatic, în secolul XXI, ca și Dansul celor șapte văluri pentru bietul Ioan Botezătorul. Trăim într-o vreme când musulmanii obligă pe politicienii de azi să pomenească tot mai des de Iisus Christos. Așa că și noi, atunci când vorbim de Irod și de tăierea capului Sfântului Ioan, ne aflăm clar pe terenul evenimentelor zilei.

Franz von Stuck, Salomeea, 1906

Această carte de izvoare literare publicată de editura noastră pune patru probleme esențiale criticii literare: cum a fost creat mitul și cine l-a continuat, fie numai în cuvinte, fie numai în imagini… dar, mai presus de toate, cine a fost cel care a aproximat capodopera.

Léon Herbo, pictor belgian (1850–1907), Salomeea

În consecință, volumul de față încearcă să definească întreaga operă a scriitorului Oscar Wilde, în totalitatea ei, prin prisma unei singure piese. Găsiți în el textele cu izvoarele lor în engleză, franceză și română, mai ales Mallarmé și Flaubert. Volumul se încheie cu Actele primului Congres Internațional Oscar Wilde (Monaco, 1993).

În iunie 2014, va avea loc la Paris o sărbătorire de mari proporții —The Oscar Wilde Festival (pentru detalii, adresați-vă la THE OSCHOLARS [oscholars@gmail.com] ).

C. George Sandulescu

Wilde’s Salomé – 120 years old! de C. George Sandulescu se lansează oficial marți, 16 octombrie 2012, dar volumul poate fi consultat și descărcat din acest moment la adresa de internet: http://editura.mttlc.ro/sandulescu-oscar-wilde-salome.html .

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.