„Lumea văzută la 88 de ani”, expoziție de pictură Ecaterina Niță

expozitie-ecaterina-nita-bmb

eveniment liber sa spunÎn perioada 8–25 iulie 2014, la Biblioteca Metropolitană București, Sediul Central (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va putea fi vizitată expoziția de pictură a Ecaterinei Niță, Lumea văzută la 88 de ani. Vernisajul va avea loc marți, 8 iulie 2014, la ora 17.30. Prezintă: Alexandru Ghilduș. Program de vizitare: Luni–miercuri: orele 12.00–19.00; joi, vineri: 9.00–16.00: sâmbătă: 9.00–13.00. Intrarea liberă.

peisaj de ecaterina nita

Începând din 1971, Ecaterina Niță a fost prezentă în numeroase expoziții de grup în București și în alte orașe. A avut până acum șase expoziții personale (în 1973, 1975, 1978, 1987, 1988, 2006). A abordat diverse teme (religioase, istorice, portrete, peisaje compoziții, natură statică, flori), în tehnici diferite: ulei, cuțit, pictură pe sticlă, pânză, carton.

Grafica afișului: Andreea Gheorghiu.

pictura ecaterina nita

Noi doi și atât. Pușa Roth în dialog cu Eugen Cristea și Cristina Deleanu

lansare de carte noi doi si atat pusa roth eugen cristea cristina deleanu

eveniment liber sa spunMiercuri, 4 iunie 2014, la ora 14.00, în Sala „Auditorium” a Bibliotecii Metropolitane București (Sediul Central, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc lansarea volumului Noi doi și atât. Pușa Roth în dialog cu Eugen Cristea și Cristina Deleanu, apărut la Editura Ars Longa din Iași, în colecția „Summa cum laude”. Invitați: Cristina Deleanu, Eugen Cristea. Prezintă: Pușa Roth, Costin Tuchilă, Christian Tămaș.

noi doi si atat pusa roth eugen cristea cristina deleanu volum summa cum laude ars longa

Noi doi și atât. Pușa Roth în dialog cu Eugen Cristea și Cristina Deleanu,sigla-editurii-ars-longa biografie artistică și postfață de Costin Tuchilă, este a șasea apariție din colecția „Summa cum laude” a Editurii Ars Longa. Iniţiată în 2008, această colecție propune interviuri cu personalităţi culturale într-o formulă care se doreşte pe cât de atrăgătoare, pe atât de utilă specialistului dar şi publicului larg. Dacă, mai ales în accepţia contemporană, informaţia rămâne cuvântul de ordine al interviului, indiferent de modul mai mult sau mai puţin personal în care este realizat, există cel puţin o caracteristică menită să-i confere dimensiune literară, să-l elibereze aşadar de trăsăturile formale, schematice ale jurnalisticii: posibilitatea de a se transforma într-un portret viu al persoanei abordate. Fiecare dintre cărţile apărute în această colecţie va putea sta la baza unei monografii, prin datele oferite şi mai ales prin portretul artistic şi psihologic alcătuit.

Intenţia monografică este de altfel evidentă şi prin structura fixă a volumelor: amplului interviu realizat de Puşa Roth i se adaugă biografia profesională a interlocutorului, un text critic publicat ca postfaţă (ambele de Costin Tuchilă) şi fotografii semnificative.

eugen cristea cristina deleanu noi doi si atat pusa roth ars longa

„M-am oprit de această dată la o familie, o încercare sau, mai bine zis, o provocare, pentru că dialogul în trei capătă o altă dimensiune, aproape sentimentală. În privinţa familiei Cristea-Deleanu, lucrurile stau mai simplu, pentru că ei reprezintă un tot, acea familie la care visează mulţi. I-am văzut la teatru, la televiziuni, la radio, pe stradă, ne-am întâlnit şi în particular şi am realizat că sunt diferiţi, în sensul cel mai bun al cuvântului. Sunt soţi, colegi şi prieteni, lucru mai puţin obişnuit în această lume tulburată. La prima vedere, pare că timpul nu a trecut pentru ei, că sunt încă într-o prelungită lună de miere. Micile gesturi, abia perceptibile pentru cei din jur, sunt dovezile că o căsnicie poate dura o viaţă. Cu încredere, dragoste, atenţie şi, surprinzător, cu umor. Asta a fost lecţia pe care am învăţat-o alături de Cristina şi Eugen: ca să rezişti în viaţa de cuplu, trebuie să ai şi umor. Dar, dincolo de umor, cu ajutorul căruia treci «pragul», e nevoie de încredere, de înţelepciune şi răbdare. Răbdare cu tine şi, implicit, cu celălalt. Poate aşa, sau doar aşa, poţi visa la un strop de fericire în această lume care nu te lasă să visezi prea des.” (Pușa Roth).

pusa roth costin tuchila volum eugen cristea cristina deleanu

Fotografii din volum, oferite de Eugen Cristea și Cristina Deleanu

„Consultându-le biografia artistică [a lui Eugen Cristea și a Cristinei Deleeanu, n. n.], observ de îndată o complexitate nu uşor de întâlnit astăzi, pentru unii, poate, ţinând chiar de alte vremuri. Artei propriu-zise a actorului, slujită cu pasiune în mai multe teatre, în filme (amândoi au o bogată filmografie, cu roluri diverse în zone stilistice la rândul lor diferite) i se adaugă activitatea regizorală, în general cam tot ce implică montarea unui spectacol de teatru, mai ales în ultimul timp, când un actor trebuie să facă de toate (eventual să-și procure singur și recuzita) și să-și fie, dacă se poate, și propriul manager; muzica, în cazul lui Eugen Cristea ea nefiind doar «violon d’Ingres», ci chiar o profesiune pe care o practică cu dăruire; activitate literară, pasiunea de o viață a lui Eugen Cristea pentru SF materializându-se într-o serie amplă de traduceri. Eugen Cristea și Cristina Deleanu sunt creatorii unor emisiuni radio și tv de notorietate, care au ținut multă vreme atenția, iar aparițiile lor în emisiuni de actualitate, pe diverse teme, creează reale momente de încântare, cu vervă și umor. Lui Eugen Cristea îi place să spună mereu: «Întotdeauna am atacat cu umorul».” (Costin Tuchilă, postfață: Câtă sinceritate, atât adevăr).

Fantezii camerale

stagiunea luni la ora 5 dupa amiaza unui interpret

eveniment liber sa spunFantezii camerale se intitulează concertul programat luni, 26 mai 2014, la ora 17.00, în cadrul Stagiunii Camerale a Bibliotecii Metropolitane București, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret” – Sediul central al BMB, Sala „Auditorium” (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Concertul este susținut de tineri muzicieni, studenţi ai Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti: Iuliana Alecu (pian), Radu Barabancea (vioară), Valentin Codescu (pian), Mădălina Dănilă (pian), Raul Guţu (chitară), Adrian Hărăbaru (violoncel), Mihaela Neacşu (pian), Linda Nica (pian), Adrian Precup (violoncel), Sorin Spasinovici (violă), Oana Sterie (flaut), Ştefana Zaharia (vioară). Prezintă: Costin Tuchilă. Intrarea este liberă.

fantezii camerale bmb

În program: Luigi Boccherini, Introducere şi Fandango pentru chitară şi pian – interpretează: Raul Guţu (chitară), Valentin Codescu (pian); Gustav Mahler, Quartettsatz în la minor – Radu Barabancea (vioară), Iuliana Alecu (pian), Sorin Spasinovici (violă), Adrian Precup (violoncel); Reinhold Glière, Romanţa în Re major pentru vioară şi pian, op. 3; Johannes Brahms, Dans ungar nr. 1 în sol minor; Jenö Hubay, „Hejre Kati” – Ştefana Zaharia (vioară), Mihaela Neacşu (pian); J. S. Bach, Sonata nr. 2 în Mi bemol major pentru flaut și pian – Mădălina Danilă (pian), Oana Sterie (flaut); Claude Debussy, Sonata în sol minor pentru vioară şi pian – Ştefana Zaharia (vioară), Mihaela Neacşu (pian); Robert Schumann, Fantasiestücke, op. 73 – Adrian Hărăbaru (violoncel), Linda Nica (pian).

31 de ani de la zborul unicului român în Cosmos, sărbătoriți la Biblioteca Metropolitană din București

annie musca volum dumitru dorin prunariu lansare biografi romani
În ziua de 21 mai a anului 1981, al 103-lea pământean se pregătea să revină din Cosmos

inedit rubrica restituiri liber sa spun31 de ani de la zborul unicului român în Cosmos au fost sărbătoriți la Biblioteca Metropolitană din București, chiar pe 21 mai 2012, prin lansarea volumului Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut, apărut la Editura Adevărul Holding.

„Într-o Românie în care oamenii încetaseră să mai viseze, iar regimul își arăta semnele agoniei, Dumitru-Dorin Prunariu a întruchipat visul de aur al generației sale, sfidând gravitația și barierele ideologice. La 14 mai 1981 devenea primul român care ajungea în spațiul cosmic.

Recunoscut în lume ca unul dintre cei mai activi astronauți, invitat permanent la cele mai importante întâlniri ale oamenilor de știință legate de Cosmos, Dumitru Prunariu ocupă poziții importante pe plan internațional. Autoritatea celui care a reușit să-și transforme numele într-un brand al performanței absolute s-a impus în țară și peste hotare prin muncăannie musca liber sa spun și perseverență, prin sacrificii personale și devotament.

De la copilăria petrecută în Brașovul negustorilor de altădată și mirajul Sputnik-ului, la anii de pregătire în Orășelul Stelar, de la activitatea internațională de după 1989 și întâlnirile memorabile, până la misiunea de ambasador în Federația Rusă și președinte al astronauților din întreaga lume, cartea de față cuprinde viața și activitatea acestui personaj intrat deja în legendă.” (Annie Muscă, Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut, București, Editura Adevărul Holding, 2012).

Dacă vreți să citiți povești incitante despre spațiul extraterestru, dar și povești de viață, sau dacă vreți să parcurgeți într-un ritm alert o carieră de peste 30 de ani în domeniul cosmic și diplomatic, dacă vreți să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă consecvență, procurați-vă unica biografie autorizată lansată acum doi ani.

annie musca biografie cosmonaut dumitru prunariu 2012

Mâine, 22 mai 2014, vă ofer pe acest site informații și imagini inedite despre revenirea pe Pământ a românului Dumitru-Dorin Prunariu, după un zbor cosmic reușit care a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde.

Annie Muscă

(va urma)

Contact: facebook.annie musca

Vezi și: „Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut” de Annie Muscă – interviu cu Dumitru-Dorin Prunariu, realizat de Virgiliu Hodorogea

Imagini de la lansările volumului Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut de Annie Muscă

21 mai 2012, Biblioteca Metropolitană București

lansare volum dumitru prunariu annie musca biblioteca metropolitana bucuresti 21 mai 2014

Foto 1: Annie Muscă, Dumitru-Dorin Prunariu; foto 2: Alexandru Mironov despre biografia Dumitru-Dorin Prunariu de Annie Musca; foto 3: Peter Imre. Fotografii: © Alexandra Pașca

alexandru mironov despre biografia dumitru prunariu de annie musca

annie musca singura biografie dumitru prunariu zbor cosmos

Alexandru Mironov. Foto: © Alexandra Pașca

foto annie musca dumitru prunariu lansare carte prunariu singura biografie

dumitru prunariu dinu patriciu lansare catre prunariu 2012

Dumitru- Dorin Prunariu, Dinu Patriciu. Foto: © Alexandra Pașca

teodor melescanu si alex mironov dumitru prunariu volum de annie musca adeitura adevarul

Teodor Meleșcanu, Alex Mironov. Foto: © Alexandra Pașca

Teodor Meleșcanu, Marius-Ioan Piso,  Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA, Dinu Patriciu și Peter Imre

Teodor Meleșcanu, Marius-Ioan Piso, Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Dinu Patriciu și Peter Imre. Foto: © Alexandra Pașca

annie musca biografie dumitru prunariu

 Foto: © Alexandra Pașca

annie musca biografii

dumitru prunariu autograf

annie musca  Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut

annie musca despre dorin prunariu

Autografe de la dumitru dorin prunariu eveniment biografie

biblioteca metropolitana bucuresti

primul roman in cosmos

Dumitru-Dorin Prunariu biografia unui cosmonaut singura biografie autorizata

zborul in cosmos al unui roman 1981

Dinu Patriciu Annie Musca  Dumitru Prunariu

Dinu Patriciu, Annie Muscă, Dumitru-Dorin Prunariu

2 iunie 2012, Târgul de Carte BOOKFEST, București

annie musca dumitru dorin prunariu alexandru mironov 2012 lansare biografie d prunariu

bookfest 2012 eveniment dumitru prunariu annie musca

dumitru prunariu biografia unui cosmonaut

despre biografia lui dumitru prunariu

Annie Muscă, Dumitru-Dorin Prunariu, Alexandru Mironov

annie musca dumitru dorin prunariu autografe

2 iunie 2012. Targul de carte BOOKFEST. Lansare carte Annie Musca, Dumitru-Dorin Prunariu - biografia unui cosmonaut, Ed. Adevărul Holding,

Annie Muscă, Dumitru-Dorin Prunariu. Fotografii inedite din arhiva personală Dumitru-Dorin Prunariu

Vezi episoadele precedente: 

Dumitru-Dorin Prunariu. Militar și civil, astronaut și diplomat

Aventura spațială a lui Dumitru-Dorin Prunariu continuă…

Zborul românului Dumitru-Dorin Prunariu în Spațiu continuă…

14 mai 1981: O zi predestinată pentru unul dintre Personajele mele: Dumitru-Dorin Prunariu

„Înainte de zborul cosmic” de Annie Muscă, Liber să spun, 13 mai 2014

Recital de pian la patru mâini: Maria Indricău, Anamaria Biaciu-Popa

luni la ora 5 dupa amiaza unui interpret pian la patru maini

eveniment liber sa spunLuni, 7 aprilie 2014, la ora 17.00, în Sala Auditorium (fostă „Mircea Eliade”) a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui intepret” (fondator: Mirela Zafiri) va avea loc Recitalul de pian la patru mâini susținut de Maria Indricău și Anamaria Biaciu-Popa. Intrarea liberă.

Cele două muziciene propun un program pe cât de amplu și dificil, pe atât de biblioteca metropolitana bucuresti siglafrumos. Vom asculta Petite suite (Mica suită) de Claude Debussy, Jeux d’enfants (Jocuri de copii), op. 22 de Georges Bizet și suita Le carnaval des animaux (Carnavalul animalelor) de Camille Saint-Saëns, transcripție pentru pian la patru mâini de Lucien Garban.

Cele două pianiste, Maria Indricău și Anamaria Biaciu-Popa, au absolvit Universitatea Națională de Muzică din București (studii Licență și Masterat). În prezent sunt profesoare de pian principal la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” din București.

Din anul 2012 formează un duo pianistic și susțin recitaluri la Ateneul Român, Palatul Șuțu, Biblioteca Metropolitană București, Școala Gimnazială de Arte nr. 5, Centrul Cultural „Aurel Stroe” din Bușteni. În luna februarie 2013 au înregistrat 60 minute de muzică la televiziunea TvTrinitas.

Repertoriul clasic abordat este foarte divers și antrenant. Acesta cuprinde lucrări ale compozitorilor: Maurice Ravel, Gabriel Fauré, Cécile Chaminade, George Gershwin, Serghei Rahmaninov, Claude Debussy, Jacques Ibert, Piotr Ilici Ceaicovski, Anton Rubinstein, Camille Saint-Saëns, George Bizet și lista rămâne deschisă, pianistele fiind în continuă acumulare de lucrări.

maria indricau anamaria biaciu popa recital pian la patru maini

Maria Indricău, Anamaria Biaciu-Popa

Maria Indricău, născută în 1976, a absolvit Liceul de muzică „Dinu Lipatti” din București și a urmat apoi studiile la Universitatea Națională de Muzică din București (secția Pedagogie muzicală și secția Instrumentală – pian principal, și studii de Masterat).

A susținut recitaluri în țară (București, Sinaia, Constanța, Ploiești, Cluj, Piatra-Neamț) și în străinătate, la Stuttgart, Ljubliana în cadrul conferinței D.A.A.D. (2010) și la Bad Wildbad în cadrul Festivalului „Clara Schumann”(2011).

Începând din anul 2002 este profesoară de pian principal la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” din București, iar în perioada 2007–2008 a colaborat în cadrul Centrului Cultural M.A.I.

le carnaval des animaux saint saens

Anamaria Biaciu-Popa, născută în 1985, a absolvit Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” din București. La Universitatea Națională de Muzică din București a studiat la clasa profesoarei Veronica Gașpar, urmând și cursurile de Masterat până în 2011. În prezent este profesoară de pian principal la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” din București.

Participă la numeroase cursuri de măiestrie atât în țară (București – Festivalul Internațional „Micul Paris”), cât și în străinătate (Italia, Austria, Germania, Luxemburg).

A susținut recitaluri solo și camerale în București (Ateneul Român, Muzeul Național „Cotroceni”, Aula Palatului Cantacuzino, Biblioteca Metropolitană București, Sala ArCub, Muzeul „C. I. Nottara”, Sala „Dalles”, Universitatea Națională de Muzică din București, Palatul Șuțu, Centrul Cultural Maghiar, Teatrul Act), în Focșani, Bușteni, Pitești, Comune di Tuscania – Italia, la Conservatorul din Luxemburg, Kulturzentrum Aixheim – Germania.

Din anul 2010 patricipă la înregistrări TV Trinitas și susține recitaluri alături de violoncelistul Eugen-Bogdan Popa. Anul 2012 concretizează formarea duo-ului pianistic împreună cu Maria Indricău.

A interpretat fragmente muzicale în filmul Efectul Genovese, Casa de producție TVR (2013).

În cadrul Colocviului Național de Muzicologie (Iași, 2014) a publicat o lucrare în volumul 9 al Studiilor de Muzicologie.

Muzica spiritului

muzica spiritului

Biblioteca Metropolitană Bucureşti în parteneriat cu „Sahaja Yoga” Romania organizează marţi, 1 aprilie 2014, ora 18.30, în Sala Auditorium (Sediul Central, str. Tache Ionescu, Piaţa Amzei) un concert de muzică clasică însoţit de meditaţie intitulat Muzica spiritului. Concertul va fi susţinut de Sangit Chamber Ensemble şi face parte dintr-o serie de evenimente cu tema „Paralele culturale: Europa – India”. În program: lucrări de J. Ph. Rameau, A. Vivaldi, J. S Bach, W. A. Mozart.

Interpretează: Anne Marie Ene – vioară; Cleopatra David – soprană; Avadhut Kasinadhuni – vioară; Miron Vasilescu – pian. Intrarea este liberă.

„Din vise dragi, poeme…”, concert de muzică românească

stagiunea luni la ora 5 bmb

eveniment liber sa spunLuni, 24 februarie 2014, la Biblioteca Metropolitană București, în Sala Auditorium (fostă Mircea Eliade”, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc concertul de muzică vocală românească Din vise dragi, poeme… Interpretează: Cătălina Antal, Martiniana Antonie, Iuliana Dima, Oana Neagoe, Amelia Stoicescu, Andrei Lucian Ionescu. La pian: Inna Oncescu. Concert realizat de lect. univ. dr. Claudia Codreanu. Prezintă: Costin Tuchilă. Concertul este programat în cadrul Stagiunea Camerale a BMB, Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret. Fondator: Mirela Zafiri. Intrarea liberă.

din vise dragi poeme concert claudia codreanu

În program: 1. Tiberiu Brediceanu, Cine m-aude cântând, versuri populare (Amelia Stoicescu): 2. Tiberiu Brediceanu, Vai, bădiţă, dragi ne-avem, versuri populare (Amelia Stoicescu); 3. Emil Monţia, Foaie verde de secară / Lele, mor, Mărie, mor, versuri populare (Martiniana Antonie); 4. George Cavadia, Umbra, versuri de col. Theodor Șerbănescu (Iuliana Dima); 5. Simion Nicolescu, S-ar găti badea de nuntă, versuri populare (Andrei Lucian Ionescu); 6. Dumitru G. Kiriac, Foaie verde lămâiţă, versuri populare (Andrei Lucian Ionescu); 7. Gheorghe Dima, De ce nu-mi vii?, versuri de Mihai Eminescu (Amelia Stoicescu); 8. Mihail Jora, Chiot, versuri de Mariana Dumitrescu (Oana Neagoe); 9. Sabin Drăgoi, Flori albe, versuri de Liviu Coman (Cătălina Antal); 10. Felicia Donceanu, Vreau să fiu cireş înflorit din ciclul Cântece de fată frumoasă, versuri populare (Martiniana Antonie); 11. Tudor Ciortea, Joc în soare, versuri de Dimitrie Ciurezu (Iuliana Dima); 12. Carmen Petra Basacopol, Primăvara din ciclul de Imne, op. 65, versuri de Ioan Alexandru (Cătălina Antal); 13. Carmen Petra Basacopol, Zorile-şi mână cerbii de foc, versuri de Mariana Dumitrescu (Oana Neagoe); 14. Nicolae Bretan, Stelele-n cer, versuri de Mihai Eminescu (Cătălina Antal); 15. Carmen Petra-Basacopol, Uuruah!, versuri de Alexandru Bidianu (Iuliana Dima); 16. Sabin Păutza, Din vise dragi, poeme, versuri de Constantin Paiu (Martiniana Antonie); 17. Felicia Donceanu, Balet din ciclul Odinioară, versuri de George Bacovia (Oana Neagoe); 18. Dumitru G. Kiriac, Pe cărare sub un brad, versuri populare (Andrei Lucian Ionescu).

petre chirea schita pe carton

Petre Chirea, Din ciclul Schițe pe carton

Soprana Cătălina Antal s-a născut la Onești, județul Bacău și a început să studieze muzica la vârsta de 17 ani, în cadrul Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași. La sfârșitul studiilor liceale a făcut parte din grupul de absolvenți care au avut ocazia să cânte alături de orchestra Filarmonicii de Stat „Moldova”. Și-a continuat studiile la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, timp în care a colaborat cu Teatrul Național „Vasile Alecsandri” făcând parte din distribuția spectacolului Visul unei nopți de vară, în regia lui Radu Afrim. Din anul 2012, studiază la Universitatea Națională de Muzică din București sub îndrumarea lector univ. dr. Claudia Codreanu. Aici a luat parte la diferite proiecte, printre ele numărându-se spectacolele Povestea micului Pan, regizat de Daniel Prallea-Blaga și În principiu femeile mor, în regia Amaliei Olaru. În același timp, a susținut diverse recitaluri în București (UNMB, Casa Universitarilor, Muzeul „George Enescu”) și în țară (Târgoviște, Râmnicu Vâlcea, Onești, Iași, Botoșani, Galați). De asemenea a obținut premii la diferite concursuri (Olimpiada Națională de Muzică, Concursul Național „Achim Stoia” Iași, Concursul Național de Lied Românesc, Brașov).

Mezzosoprana Martiniana Antonie (19 ani) a absolvit Colegiul Național de Artă „Octav Băncila” din Iași, secția Canto clasic. În prezent este studentă în anul I la Universitatea Națională de Muzică din București. Premii obținute: Locul al II-lea – Concursul „Primăvara Artelor” Bacău, 2009; Locul al II-lea – Concursul „Emanuel Elenescu” Piatra Neamț, 2010; Locul al II-lea – Concursul „Emanuel Elenescu” Piatra Neamț, 2011; Locul I – Concursul „Emanuel Elenescu” Piatra Neamț, 2012; Locul al II-lea – Concursul „Achim Stoia” Iași, 2013; Locul al III-lea – Olimpiada Națională de Muzică 2013. În 2013 a participat la spectacolul În principiu femeile mor, în regia Amaliei Olaru și a susținut recitaluri camerale în cadrul stagiunii UNMB, Muzeului „George Enescu” și Casei Universitarilor.

petru-udrea-toamna-tarzie-suprarealism-pictura-contemporana

Petru Udrea, Toamnă târzie

Soprana Iuliana Dima, originară din Adjud, a urmat cursurile de canto ale Liceului de Artă „Dinu Lipatti” din București la recomandarea distinsei soprane Angela Gheor-ghiu, iar în prezent este studentă în anul I Master la UNMB, clasa lect. univ. dr. Claudia Codreanu. Din 2004 şi până în prezent a fost prezentă pe scene bucureştene, precum Studioul de Operă UNMB, Ateneul Român, Muzeul „George Enescu”, Casa Universitarilor, în numeroase recitaluri şi spectacole de operă (Crocodilul în Povestea micului Pan, O femeie – În principiu femeile mor, Susanna – Nunta lui Figaro, Zerlina – Don Giovanni de Mozart), iar în cadrul concursurilor naţionale de specialitate, datorită vocii sale calde şi elegant conduse, a fost răsplătită cu numeroase premii.

Soprana Oana Neagoe a absolvit Liceul de Artă „Marin Sorescu” din Craiova, Secţia Canto clasic (2009) şi apoi a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, la clasa lector univ. dr. Claudia Codreanu, unde studiază şi în prezent. A susţinut numeroase recitaluri şi concerte la Muzeul Naţional „George Enescu”, Palatul Şuţu, Sala Dalles, Casa Universitarilor, Centrul Cultural Ungar, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, Ambasada României din Armenia. Timbrul său special şi expresivitatea interpretării au convins juriul să îi ofere Premiul „Mihaela Agachi” la Festivalul şi Concursul Naţional de Interpretare a Liedului „Ionel Perlea”, Slobozia (mai 2012). În 2012–2013 a interpretat rolul Wendy în opera pentru copii Povestea micului Pan de Laurențiu Profeta și unul dintre rolurile feminine din spectacolul În principiu femeile mor.

mihai potcoava irisi

Mihai Potcoavă, Iriși

Soprana Amelia Stoicescu este studentă în anul I la Universitatea Națională de Muzică din București, Facultatea de Interpretare Muzicală – Departamentul Canto și Artele Spectacolului Muzical. În anul 2012 a absolvit Facultatea de Informatică Managerială din cadrul Universității Româno-Americane. În august 2013 și-a făcut debutul în opera comică pentru copii Povestea micului Pan de Laurențiu Profeta, cu rolul mamei „D-na Darling”. Acesta a fost momentul în care și-a dat seama că locul ei este pe scenă. Astfel Amelia și-a început drumul spre o lume mai frumoasă, plină de sens și de artă. Printre pasiunile ei numără literatura, teatrul și dansul, însă pasiunea cea mai arzătoare este muzica.

Născut în București, bas-baritonul Andrei Lucian Ionescu este elev la Colegiul Național „Iulia Hasdeu” din București. A urmat cursuri de pian și teorie muzicală, iar în prezent urmează cursuri de canto și chitară clasică. A susținut spectacole alături de ansamblul coral al CNIH la Catedrala Sfântul Ștefan din Budapesta și la Biserica Românească din Viena. A obținut premii la concursuri de pian (premiul I și premiul al II-lea) și la Festivalul de colinde organizat la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București (de două ori premiul I).

De dor – Recital Doina Lavric

Doina lavric

eveniment liber sa spunLuni, 17 februarie 2014, la ora 18.00, în Sala Auditorium (fostă „Mircea Eliade”) a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc recitalul interpretei de muzică populară Doina Lavric, intitulat De dor. În program: muzică tradițională românească. Prezintă: Costin Tuchilă. Recitalul este programat în cadrul Stagiunii Camerale a Bibliotecii Metropolitane București, „După-amiaza unui interpret”. Fondator: Mirela Zafiri. Intrarea este liberă.

afis recital doina lavric dupa amiaza unui interpret

„Repertoriul de cântat al femeii de la țară este, cu precădere, de necaz și de dragoste; iar cântecul de dragoste tot din necaz se trage, când dragostea e «cu păcat», ori neîmpărtășită, ori înșelată, ori neîngrijită, ori, brusc, ceva dinafară vine și desparte… Pricina nu este formulată explicit, ea este, în majoritatea cazurilor, doar sugerată. Iar sentimentul – stăpânit, strunit, potolit, însoţit uneori şi de un strop de umor, nu este nici el lăsat să se reverse ne-rușinat, năvalnic…

«Amară-i frunza de nuc,/ Mai amar doru’ ce-l duc…»

«Dui-dui-dui, doină de jele,/ Focu’ de păcate grele,/ Că nu pot dormi de ele! »

«Mult am plâns și-am tras năpaste/ Pentru om cu ochi albaştri! »

«Neagră-i inima-cărbune/ După cel ce nu mai vine…»

«Spune, bade, mâne-ta/ Să-ngrădească uliţa/ Nici cu pari, nici cu nuiele,/ Numa’ cu cuvinte grele! »

«Dragostile de an-vară/ Le-am uitat pe prispă-afară./ Nu știu, vântu’ le-o luat,/ Ori porcii mi le-o mâncat… »

Cântecul este leac de dor, de durere, de «stâmpărare la omu’ cu supărare»:

«De n-ar fi doine pe lume,/ Ai vedea fete nebune/ şi neveste duse-n lume…» – Doina Lavric.

colaj portrete doina lavric

Doina Lavric, fiica învăţătorilor Maria şi Vasile Fodor, s-a născut la Lişna, în ţinutul Botoşanilor, la 14 mai 1955. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava în anul 1979, apoi, timp de 23 de ani, a fost profesoară de limba română în Suceava. În toată această perioadă culege folclor, cântă şi obţine distincţii care îi confirmă preocuparea pentru păstrarea purităţii formelor pe care le valorifică în repertoriul propriu, înregistrează albume colective şi individuale şi discuri cu colinde de Crăciun şi de Paşte.

Între anii 2005–2010 Doina Lavric cântă alături de Grigore Leşe, în spectacolele acestuia, în săli de teatru, filarmonici, catedrale, biserici, pe scene din ţară ori din străinătate, la Bucureşti, Timişoara, Cluj, Suceava, Berlin, Frankfurt, Varşovia, Cernăuţi, Chişinău, Basel, Paris, Santiago de Compostela, Morelia, Shanghai.

În anul 2012 apare albumul Poveste din Bucovina, semnat Doina Fodor Lavric şi dedicat „părinţilor mei, învăţătorii Maria şi Vasile Fodor din Lişna”. Nu este un CD cu poveşti, ci un CD conceput ca o poveste în care Doina, fără acompaniament sau însoţindu-se doar de cobză, uneori şi de o vioară (o singură dată o acompaniază formaţia „Trei Parale”), cântă despre război, despre dragoste, despre necaz, despre viaţă, spune poveşti şi rosteşte descântece… Albumul este însoţit de un booklet scris de mâna autoarei şi ilustrat cu desenele pictorului Virgiliu Parghel.

Conţinutul albumului Poveste din Bucovina a inspirat-o pe Doina Lavric în realizarea a două spectacole. În primul dintre ele, intitulat tot Poveste din Bucovina, Doina şi actorii Ana Pepine şi Paul Cimpoieru „povestesc’’ folosind fiecare mijloacele scenice care le sunt proprii şi dau naştere unui spectacol complex de teatru-concert. În cel de-al doilea, Rânduieli, Doina Lavric, însoţindu-se de voce şi cobză, cântă şi rosteşte rânduieli vechi, respectate odată cu mare stricteţe, povesteşte despre zmeu şi ursitoare, despre îngerul păzitor, despre Ştima apei, despre Soartă, ori despre Joimăriţe.

Cântând, povestind, în spectacole sau recitaluri, Doina Lavric reînvie o lume străveche. Ascultând-o, descoperim că de lumea asta, a noastră, ne era tare dor…

doina lavric poveste din bucovina

Doina Lavric în spectacolul Poveste din Bucovina. Foto: Irina Stănescu

„Doina este făcută pentru cântec, nu născută. Înainte de a cânta, Doina săvârşeşte, evocă şi înţelege. Are loc o contopire între ea şi muzică, apoi transpune şi îi lasă pe alţii să înţeleagă… ” – Grigore Leşe.

„Doina Lavric, autoarea Poveṣtii din Bucovina, nu lasă nicio îndoială privitorului, dar mai ales ascultătorului, nu doar că vine din ṭara de poveste despre care cântă, cu glasul ṣi cu cobza, ci ṣi că are în fiinṭa ei o demnitate princiară, tocmai potrivită pentru a doini ṣi a descânta. Mi-o pot uṣor închipui cum, profesoară prin satele din jurul Sucevei, îi învăṭa pe copii frumoasa rostire românească, asemenea părinṭilor ei, dascăli de ṭară. Astfel a adunat legendele, cântecele ṣi povestirile orale, pe care le-a alăturat textelor alese din culegerile de folclor. Doina Lavric cântă ṣi rosteṣte cu prestanṭa cu care se oficiază, chiar ṣi când spune povestea comică a nevestei leneṣe, bătute de bărbat, sub pretextul pedepsirii pieii fermecate, care ar fi trebuit să facă treabă în casă. Iar acest tip de prestaṭie creează un alt timp, cel nesfârṣit, al legendei, cu curgerea sa lentă, în care este atras hipnotic spectatorul. Doina Lavric slujeṣte folclorul autentic, situat atât de departe de cel lipsit de bun-gust ṣi poluat ideologic, care supravieṭuieṣte încă epocii comuniste.” – Fragment din cronica semnată de Sanda Vişan, în revista „Teatrul Azi”, nr. 11/2013.

Vezi și: https://www.facebook.com/pages/Doina-Lavric/188321788039715?fref=ts

 

Inedit: Recital Anca Bălinișteanu, canto și flaut

recital anca balinisteanu canto si flaut

Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret

eveniment liber sa spunLuni, 9 decembrie 2013, la ora 17.00, în Sala Auditorium (fostă „Mircea Eliade”) a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui intepret” (fondator: Mirela Zafiri) va avea loc un recital inedit: Anca Bălinișteanu, canto și flaut. La pian: Inna Oncescu. Inedit, pentru că aceeași interpretă va oferi un substanțial program de arii din opere, dar și piese pentru flaut din epoci de creație diferite.

afis anca balinisteanu

Programul cuprinde: W. A. Mozart, Aria „Deh, vieni, non tardar” din opera Le nozze di Figaro; W. A. Mozart, Aria „Porgi, amor” din opera Le nozze di Figaro; Domenico Scarlatti, Sonata pentru flaut traversier și bas continuu, K 81; Antonín Dvořák, „Cântecul Lunii” din opera Rusalka; Charles Gounod, „Air des bijoux” din opera Faust; W. A. Mozart, Sonata pentru flaut și pian, în Re major, KV 285; Giacomo Puccini, Aria „Sì, mi chiamano Mimì” din opera La Bohème; Giacomo Puccini, Aria „Signore, ascolta” din opera Turandot; Gabriel Fauré, Fantezie pentru flaut și pian. Prezintă: Costin Tuchilă. Intrarea liberă.

flaut anca balinisteanu

Anca Bălinișteanu

Anca Bălinișteanu a urmat cursurile Liceului de Muzică „Dinu Lipatti” din București (1989–1997), specializarea flaut și, secundar, pian. A absolvit Universitatea de Muzică din București, la clasa de flaut și pedagogie muzicală, la aceeași instituție obținând în 2003 masteratul cu o teză despre ornamentele în creația pentru flaut din epoca Barocului. În perioada 1997–2008 a urmat cursuri de master în S.U.A., cu prof. Alain Weiss și în Olanda, cu prof. Martin Roth. Începând din 2008, Anca Bălinișteanu a studiat canto cu Eugenia Moldoveanu. În prezent, studiază canto cu Paola Molinari la Bologna.

În perioada 2002–2005 a fost profesoară de flaut la Liceul „Dinu Lipatti” și la Școala deanca balinisteanu Muzică „Teora” din București, iar în anii 2008–2011 a predat flautul și pianul la Atelierul de Muzică „Mozartino”.

Începând din 1990, Anca Bălinișteanu a susținut numeroase recitaluri instrumentale și vocale în România și în străinătate: Sala Radio, Ateneul Român, Sala Palatului, Muzeul Național de Artă, Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național „George Enescu”, Biserica Anglicană, Biserica Lutherană, Biserica Elefterie, Sala Dalles, Cercul Militar Național, Casa Americii Latine, Casa Scriitorilor, Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din București; Liceul de Artă „Dinu Lipatti”, Casa Memorială „Dinu Lipatti” din Pitești; Balcic, Albena, Atena, Salonic, Viena, Paris, Marsilia, Roma, în Germania și în Spania.

A cântat în compania formațiilor vocale și instrumentale: „Peregrinus”, „Continuo”, „Quartz”, „Summer Blue”, „Wisdom Heart”, „Classic Instinct”, „Neiliny”, „Gli studiosi di Sebastiano”, „Taxi”. Este membru fondator al Societății „Europa prin muzică” și al Societății Bach.

Anca Bălinișteanu este laureată a mai multor premii naționale și internaționale, între care: Premiul I pentru interpretare muzicală la Concursul Internațional „George Georgescu” de la Tulcea, edițiile 1995, 1996, 1997.

Inna Oncescu a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, la clasa de pian a profesoarelor Viorica Zorzor și Suzana Szörény.

A urmat cursuri de specializare la Weimar (cu D. Zechlin și V. Gornostaieva) și la seminariile Bartók de la Szombathely (Ungaria), cu G. Sebok, G. Kurtag și I. Rohmann. Între anii 1985–1995 s-a specializat cu pianista Maria Fotino la Bucureşti.

inna oncescu

Inna Oncescu

Pianista Inna Oncescu are un repertoriu larg, care cuprinde muzică din epoca Barocului până la cele mai noi creații contemporane. A făcut turnee în Anglia, Germania, Spania, Grecia, Franța, Republica Moldova, Italia. În 1991 a fondat formația „Repertorium”, ansamblu dedicat muzicii contemporane, pe care l-a condus până în anul 2000, prezentând peste 140 de lucrări în primă audiție. Unul dintre proiectele din cadrul cercetării asupra muzicii contemporane a fost turneul din Anglia (1994): șapte concerte în șapte zile, în universități din preajma Londrei. „Alt proiect din cadrul cercetărilor mele – spune Inna Oncescu într-un interviu – au fost concertele cu lucrarea lui Nicolae Brânduș, Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră, pe care l-am cântat la Festivalul Internaţional de la Chișinău, dedicat muzicii contemporane, apoi în compania Orchestrei Radio și pe care l-am înregistrat pe disc. A fost o muncă asiduă care a durat mai mult de trei ani, acest concert de Nicolae Brânduș fiind extrem de dificil și pot să mă laud că sunt singura interpretă a acestei partituri.”

Inna Oncescu este membră de onoare a Societăţii Internaţionale de Muzică Contemporană (SIMC) din 1992.

În 2009 a finalizat proiectul Chemin d’amour, împreună cu Claudia Pop, conf. univ. dr. la Facultatea de Muzică din cadrul Universității „Transilvania” din Braşov. La încheierea acestui proiect, a apărut discul cu 20 de lucrări de Poulenc, Debussy, Ravel și Fauré. În 2011 a obținut Bursa de cercetare „George Enescu”, acordată de Institutul Cultural Român, care oferă muzicienilor posibilitatea de a lucra timp de trei luni în mediul artistic parizian. Bursa a fost finalizată cu două recitaluri la Cité Internationale des Arts din Paris.

Inna Oncescu este Doctor în muzică din 2005. În prezent este lector universitar la Catedra de Canto, Operă, Regie și Teatru Muzical a Universității Naționale de Muzică din București. Este autoarea volumelor Stil și creativitate în interpretarea pianistică. O perspectivă diacronică și Probleme de stilistică în interpretarea pianistică a muzicii secolului XX.

Costin Tuchilă

„Istoria teatrului universal”, debut de bun augur

istoria teatrului universal conferinte pusa roth

Biblioteca Metropolitană Bucureşti, tradiţională şi mereu înnoită gazdă a unor manifestări culturale cu superioară vocaţie formatoare, educativă şi-a adăugat, începând de luni, 11 noiembrie 2013, un nou şi preţios titlu de palmares. Este vorba despre ciclul de conferinţe Istoria teatrului universal, gândită şi pusă în fapt ca o suită de prelegeri despre momente şi personalităţi de referinţă ale teatrului şi artei dramatice din România şi din lume.

originile tragediei dionysos

Iniţiatoarea acestui ambiţios proiect este Puşa Roth, binecunoscut susţinător şi promotor al artelor, omul pentru care Radioul a devenit nu doar un mediu anume al activităţilor sale susţinute, dar şi o componentă esenţială, vitală a fiinţei sale generoase şi iscoditoare.

aristotel nasterea tragedieiŞi, trebuie să o spun fără înconjor, acest ciclu de activităţi a debutat cu dreptul, din toate punctele de vedere. Axul ordonator al primei runde de dialog cu faptul istoric şi cultural l-a reprezentat, după cum era de aşteptat, prelegerea inaugurală: Originile tragediei: naşterea tragediei în Grecia Antică, concentrată pe analiza genezei şi a sensurilor esenţiale ale concepţiei artistotelice despre naşterea tragediei din ditiramb în cadrul serbărilor dionisiace. Pe parcursul expunerii, auditoriul a avut prilejul să se confrunte cu o largă varietate de ipoteze, de aserţiuni, de concepte dinamice, deschise, care au relevat, atent şi convingător, adevărul de netrecut al spuselor înţeleptului Seneca: „Ca o piesă de teatru, aşa este viaţa: nu interesează cât de mult a ţinut, ci cât de frumos s-a desfăşurat.”

 teatru-grec-teatrul-din-odeo

Teatrul din Odeon

Desăvârşit cunoscător al tezaurului teatrului anticei Elade şi, în egală măsură, al filosofiei lui Aristotel, Puşa Roth nu s-a mărginit la o simplă expunere a ideilor-forţă care au conferit sens şi trăinicie acestor opere; dimpotrivă, excursul său a făcut numeroase şi substanţiale referiri la gândirea modernă, de la Edélestand Duméril la Octave Navarre şi de la Raffaele Cantarella la Martin P. Nilsson. Textul expunerii fiind condus, cu siguranţă şi cu fineţe, spre încheierea pe deplin întemeiată: „Dincolo de toate aceste componente ale montărilor scenice, suficient de misterioase astăzi, elementul fundamental al spectacolului de teatru antic rămâne însă textul. Nimic nu ar fi putut suplini calităţile textului dramatic: nici atmosfera de incantaţie realizată prin rostirea actorilor, prin părţile cântate şi prin muzică, nici dansul cu trimitere ritualică, nici pantomima.”

cristian munteanu orestia eschil teatru radiofonic

Au completat în chip fericit şi inspirat expunerea Puşei Roth bogate secvenţe imagistice în măsură să releve sonorităţi nebănuite, chipuri inedite şi înţelesuri de o nouă deschidere tragediei Greciei antice şi marilor sale repere. Dar, fără doar şi poate, punctul culminant al acestul florilegiu l-a reprezentat un fragment de-a dreptul antologic din Orestia lui Eschil, din înregistrarea radio difuzată în premieră în 28 aprilie 1966. Sub bagheta inegalabilui regizor care a fost şi va rămâne, cu siguranţă, Cristian Munteanu, am avut prilejul de a ne reîntâlni cu vocile unor nume de referinţă ale artei scenice româneşti: Olga Tudorache, Vasile Gheorghiu, Ileana Predescu, Mircea Albulescu, Gilda Marinescu, Dan Nasta, Lucia Mureşan sau Sorin Gabor.

Aşadar, un debut de bun augur care îndeptăţeşte noi şi încrezătoare aşteptări pentru viitoarele noastre întâlniri cu Puşa Roth şi captivantele sale prelegeri despre istoria teatrului universal.

Şerban Cionoff