In memoriam Mirela Zafiri

Cea de-a patra Stagiune Camerală a Bibliotecii Metropolitane București, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret” se va deschide luni, 29 octombrie 2012, la 17.00, cu un medalion In memoriam Mirela Zafiri. Participă: Georgeta Stoleriu, Doru Popovici, Florin Rotaru, Costin Tuchilă, care vor evoca personalitatea artistică a sopranei Mirela Zafiri (26 noiembrie 1969, Lugoj–27 august 2012, București). Vor fi vizionate fragmente din spectacole de operă interpretate de Mirela Zafiri (I Capuletti ed I Montecchi de Bellini, Fiica regimentului de Donizetti ș.a.) și vor fi ascultate înregistrări discografice cu arii din opere și lieduri.

Evenimentul va avea loc în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București, Sediul central, str. Tache Ionescu nr. 4 (lângă Piața Amzei). Intrarea este liberă.

Mirela Zafiri a inițiat și organizat Stagiunea Camerală „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, a Bibliotecii Metropolitane București, proiect căruia i s-a dăruit cu generozitate începând din 2009, realizând pe lângă recitaluri și concerte camerale foarte apreciate, medalioane dedicate unor mari personalități ale muzicii românești și promovând tineri interpreți. Aceeași structură a stagiunii va fi păstrată în continuare, cu concerte și medalioane dedicate unor mari interpreți, din octombrie până în iunie, în ultima zi de luni a fiecărei luni.

Una dintre cele mai expresive voci de soprană lirică din ultimele decenii, muzician cu o pregătire excepțională și vastă cultură generală, acoperind mai multe domenii artistice, Mirela Zafiri a studiat pianul, viola şi chitara încă din primii ani de şcoală, în orașul natal. În 1997 a absolvit Universitatea de Muzică Bucureşti, la clasa prof. univ. Georgeta Stoleriu, luîndu-și apoi masteratul (1999) și doctoratul la aceeași universitate (2008). A urmat cursuri de măiestrie cu Georgeta Stoleriu (Izvorul Mureşului, 1994, Piatra Neamţ, 1996), Mariana Nicolesco (Brăila, 1998), Toma Popescu (Viena, 1999), Ionel Pantea (Budapesta, 2000). Registrul său amplu, ajungând cu lejeritate la notele supraaacute, dar şi cu disponibilităţi expresive în registrul grav, timbrul distinct şi talentul actoricesc au impus-o într-un repertoriu divers din punct de vedere stilistic. Mirela Zafiri a acoperit rapid, cu profesionalitate şi dăruire o paletă largă de roluri şi genuri, de la operă (25 de roluri) la operetă (5 roluri), de la recitaluri de lied (peste 70 de recitaluri, în cadrul cărora 34 prime audiţii de lied românesc) la concerte vocal-simfonice (15 titluri) şi chiar jazz simfonic (7 concerte). A susţinut peste 130 de concerte de arii cu orchestră în Italia, România şi Spania şi a înregistrat 7 CD-uri: Laurențiu Profeta, 7 Cântece pe versuri de Mihai Eminescu (2001), Alexandra Cherciu, Eternități de-o clipă, Bega Blues Band Timișoara, George Enescu, 7 Cântece pe versuri de Clément Marot, Mihail Jora, Lieduri (premieră în viaţa muzicală românească), Colinde pentru mama (2009), Nicolae Coman, Lieduri și poeme (2010). Cântecele lui Laurențiu Profeta în interprertarea Mirelei Zafiri au fost folosite în muzicalul radiofonic Mihai Eminescu – Veronica Micle. Replici (2001), pe un scenariu de Pușa Roth și Costin Tuchilă.

Mirela Zafiri a publicat volumul Fenomenul Mozart (2006) și este autoarea unui amplu studiu despre liedul românesc, încă inedit.

A fost invitată la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale, cât şi pe scenele operelor şi filarmonicilor din toată ţara. Mirela Zafiri are peste 230 de minute de înregistrări radio. A fost laureată a festivalurilor-concurs de lied „Mihail Jora” (Bucureşti, 1998) şi „Ionel Perlea” (Slobozia, 1999), a fost distinsă cu Premiul Actualităţii Muzicale pe anul 2000 pentru lied. A câştigat Premiul I la Concursul European Euterpe Taranto (Lama, Italia, 2002), Premiul I la Concursul Città’ di Castelfidardo (Ancona, Italia, 2003), Marele Premiu şi Trofeul de Aur la Festivalul Artelor Pyongyang (Coreea, 2003), Premiul de Excelenţă la Festivalul Naţional al Liedului Românesc (Braşov, 2003), Marele Premiu şi Trofeul „Crizantema de Aur” (Târgovişte, 2004).

Prim-solistă a Operei din Braşov în ultimii ani, Mirela Zafiri a avut o predilecţie aparte pentru lied, de la creaţia clasică şi romantică la cea de astăzi. Cultura muzicală vastă, dublată de pregătirea sa teoretică şi de o deschidere rară spre zone stilistice complet diferite, cât şi tehnica vocală de excepţie i-au dat posibilitatea de a aborda cu succes deopotrivă opera şi opereta, repertoriul vocal-simfonic şi cel cameral, dar şi jazz-ul sau stilurile „de graniţă”, gen clasic-pop, cum sunt cântecele pe versuri eminesciene ale lui Laurenţiu Profeta, precum şi numeroase lucrări scrise de compozitori contemporani, interpretate în primă audiţie. Vocea sa atât de limpede, cu acute bine timbrate, reuşind să nu fie niciodată stridente, plină de energie, dar şi capabilă de rafinamente extreme, avea o bogăţie de nuanţe şi o elasticitate aparte, observată de comentatori în multe dintre rolurile pe care le-a interpretat: Rosina din Bărbierul din Sevilla de Rossini, Norina din Don Pasquale, Lucia din Lucia di Lamermoor, Maria din Fiica regimentului, Adina din Elixirul dragostei de Donizetti, Amina din La Sonnambula, Giulietta din I Capuletti ed I Montecchi de Bellini, Juliette din Roméo et Juliette de Gounod, Donna Anna din Don Giovanni de Mozart, Musette din Boema de Puccini etc. Se adăugau la aceste calități dicţia foarte bună, jocul scenic expresiv, gestica sugestivă, fără exagerări şi mereu cu acoperire muzicală.

Mirela Zafiri în rolul Musettei din Boema de Puccini, Opera din Brașov

„Muzicalitate, sensibilitate bine dezvăluită, aplomb şi farmec scenic, frazare bine controlată, inteligenţă evidentă”– o caracteriza pe Mirela Zafiri profesoara sa Georgeta Stoleriu.

„Mirela Zafiri, o voce bine timbrată, cu un acut sigur şi o tehnică foarte bună, cu elemente definitorii de dicţie şi frazare în maniera de reliefare a fiecărui cuvânt, dar şi o apariţie încântătoare a cucerit spectatorii prin sinceritatea, sensibilitatea, strălucirea şi culoarea cântului său.” (Anca Florea, „Actualitatea Muzicală”, 1999).

În Rosalinda din Liliacul de Johann Strauss, Opera din Brașov

„Mirela Zafiri, eleganţă şi farmec, de o muzicalitate deosebită, a încântat publicul cu vocea sa cristalină ce o aseamănă pe drept cuvânt cu o veritabilă privighetoare.” (VIP, 2001).

„Vocea ei cristalină este dublată de o tehnică stăpânită cu fermitate şi în egală măsură de o mare putere de muncă. Atrage atenţia prin seriozitatea ei exemplară, prin nobleţea şi accentuata sensibilitate a tălmăcirilor generând o atrăgătoare policromie de nuanţe.” (Doru Popovici, Radio România Muzical, 1999).

Costin Tuchilă

Eveniment: „Oglinzile clipei”, expoziție de pictură Andreea Gheorghiu

În perioada 15 octombrie–3 noiembrie 2012, la Biblioteca Metropolitană București, Sediul central (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), va fi deschisă expoziția personală de pictură a Andreei Gheorghiu, Oglinzile clipei. Vernisajul va avea loc marți, 16 octombrie, la ora 18.00. Cu participarea actorului Mircea Albulescu. Expoziția va fi prezentată de Costin Tuchilă.

Program de vizitare: Luni–Miercuri: 9.00–19.00; Joi–Vineri: 9–16.00; Sâmbătă: 9.00–13.00; Duminica închis. Intrarea liberă.

Andreea Gheorghiu este membru al Asociației Artiștilor Plastici București. Născută la 26 ianuarie 1966, în Sinaia, județul Prahova, a început studiul picturii încă din școala generală, sub îndrumarea profesoarei Liana Mihail.

A expus la: București – Dincolo de cuvinte (împreună cu plasticiana Cristina Tămaș), Galeria Elite Prof Art; Tablouri de vis, Palatul Parlamentului; Lumea florilor, Galeria Elite Prof Art; Toamna satului românesc – Salonul de toamnă al Asociației Artiștilor Plastici București, 2012 • Pitești (2011) • Curtea de Argeș (2011) • Köln – Touch the Rainbow (2006) • Paris – Fierté brisée (1990) • Sinaia – Out of Yourself (1986) • Bușteni – Blue Moon Gallery” (1984).

Lucrările sale au fost apreciate în Germania, Franța, Turcia, Grecia, unele aflându-se în colecții particulare.

„Andreea Gheorghiu are deopotrivă forță, putere de sugestie, dar și rafinament, inclusiv în imaginile tratate exploziv din punct de vedere cromatic: un univers plastic original, în care exprimarea artistică este ferită cu grijă atât de alunecarea în experimentul facil, cât și de repetarea unor formule vizuale epuizate. Acordurile puternice, de multe ori îndrăznețe, apropiindu-se uneori de viziunea expresionistă, predomină în lucrările sale (acrilice, ulei, acuarelă): portrete, flori, peisaje, compoziții tematice etc. Teme și motive consacrate, cu o lungă istorie, sunt abordate dintr-un unghi personal, eliberat de influențe, liber și ușor abstractizat.

Portretele expuse până acum, cu siguranță doar câteva dintr-o serie care se anunță bogată, au impresionat în mod special pe cei care au zăbovit asupra lucrărilor sale. Portrete care ar putea fi numite tematice, ele pornesc de la o idee, o stare, un fenomen astral sau o experiență cromatică.” (Costin Tuchilă).

„Culoare intensă, duct sigur, rigoare în compunerea cadrului, dar deplin imaginară. Pictura Andreei Gheorghiu îţi dă sentimentul de siguranţă al valorii: este originală şi actuală în orice vreme. Fiindcă, aşa cum spune artista, a învăţat să picteze cu sufletul şi se conectează la puterea gândului frumos.

Decorative, prin îndrăzneala cromatică, şi pro¬funde, prin armonia fiecărei compoziţii în parte, lucrările Andreei Gheorghiu răspund unor categorii variate de public.

Chiar şi pentru un ochi inexperimentat, ele trădează o fire deschisă şi o sensibilitate acută, calități atașante, la care se adaugă sinceritatea demersului artistic.

Din expresia portretelor sau din felul în care surprinde natura, privitorul înţelege că Andreea Gheorghiu vrea să-l facă părtaș la pace şi la bucurie, să-i spună că podul imaginar dintre lumea exterioară și cea interioară există cu adevărat.” (Marina Roman).

Andreea Gheorghiu, Lună albastră

„De la peisajele riguros susținute de trasee compoziționale complexe, până la portrete ce exprimă o tinerețe delicată, artista vizuală reușește să transmită privitorului o largă paletă de sentimente: melancolie, bucurie, liniște și mai ales dragoste. Poate din cauza acestui sentiment, Andreea Gheorghiu, prin pânzele sale, oferă publicului bucureștean, și nu numai, un spectacol complex, și în același timp special, un spectacol al luminii, al culorii, al sentimentelor și al trăirilor pe care compozițiile plastice le oferă tuturor celor ce își răpesc o clipă din viață contemplând minunatele lucrări.” (Petre-Emanuel Ghergu, artist plastic).

 Tablouri de Andreea Gheorghiu

Ramură de cireș

Dance Me To The End of Love

Pădure fermecată

Liniștea nopții

„Oglinzile clipei”, expoziție de pictură Andreea Gheorghiu – ediție specială „Liber să spun”

Sâmbătă, 13 octombrie 2012, de la ora 12.00, la Radio 3Net „Florian Pittiș”, Nicoleta Balaci vă propune o ediție specială a emisiunii „Liber să spun”, care o va avea ca invitată pe pictorița Andreea Gheorghiu. Participă: Costin Tuchilă. Prin telefon: criticul Marina Roman și ziaristul Alexandru Leaua.

Expoziția de pictură a Andreei Gheorghiu, Oglinzile clipei, va fi deschisă în perioada 15 octombrie–3 noiembrie 2012, la Biblioteca Metropolitană București, sediul central (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Vernisajul va avea loc marți, 16 octombrie, la ora 18.00. Cu participarea actorului Mircea Albulescu. Expoziția va fi prezentată de Costin Tuchilă.

„Culoare intensă, duct sigur, rigoare în compunerea cadrului, dar deplin imaginară. Pictura Andreei Gheorghiu îţi dă sentimentul de siguranţă al valorii: este originală şi actuală în orice vreme. Fiindcă, aşa cum spune artista, a învăţat să picteze cu sufletul şi se conectează la puterea gândului frumos.

Decorative, prin îndrăzneala cromatică, şi profunde, prin armonia fiecărei compoziţii în parte, lucrările Andreei Gheorghiu răspund unor categorii variate de public.

Chiar şi pentru un ochi inexperimentat, ele trădează o fire deschisă şi o sensibilitate acută, calități atașante, la care se adaugă sinceritatea demersului artistic.

Din expresia portretelor sau din felul în care surprinde natura, privitorul înţelege că Andreea Gheorghiu vrea să-l facă părtaș la pace şi la bucurie, să-i spună că podul imaginar dintre lumea exterioară și cea interioară există cu adevărat.” (Marina Roman).

Vezi: Biblioteca Metropolitană București

Andreea Gheorghiu Art


Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret: Centenar Sergiu Celibidache

Cea de-a treia Stagiune Camerală „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, desfășurată sub egida Bibliotecii Metropolitane București, se va încheia luni, 25 iunie 2012, la ora 17.00, cu o un medalion dedicat dirijorului Sergiu Celibidache. Centenar Sergiu Celibidache este titlul sub care muzicieni care au cântat în compania sa și critici muzicali îl vor evoca pe marele dirijor născut în 28 iunie 1912. Participă: Dan Cavassi, Andrei Dorobanțu, Nicolae Licareț, Costin Tuchilă. Manifestarea programată în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) se va încheia cu un Recital Aurelian-Octav Popa (clarinet). În program, piese de Rameau, Debussy, Enescu (adaptare de Aurelian-Octav Popa). În cadrul serii care îi este dedicate vor putea fi ascultate și vizionate înregistrări de referință cu Sergiu Celibidache. Intrarea este liberă.

Director artistic al Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”: dr. Mirela Zafiri.

Sergiu Celibidache (28 iunie 1912, Roman, România–14 august 1996, La Neuville-sur-Essonne, Franța)

„Cândva, la un moment dat, acest om a devenit mit. Înainte de asta, însă, fusese o legendă.” ( Mario Gerteis).

„A fost iubit, admirat, temut, iar acum va fi cu siguranță și divinizat.” (Steen Christian Steensen).

„Un tip de dirijor ca Celibidache nu va mai exista niciodată.” (Roland de Beer).

„De unde vine această priză electrizantă pe care Celibidache o exercită asupra muzicienilor şi melomanilor şi care pare să fie adevărată magie sau miracol? Printr-o amănunţită analiză şi o concentrată observaţie, înlăturând tot ceea ce ar părea de domeniul supranaturalului, se pot scoate la iveală toate însuşirile care dau acel caracter neobişnuit valorii indiscutabile a acestui mare artist. Înzestrat de la natură cu toată generozitatea şi stăpânit de o pasiune mistuitoare pentru muzică, valoarea sa extraordinară este fructul unei munci fără odihnă, al unui studiu ştiinţific şi vast al tuturor disciplinelor muzicii pe care le stăpâneşte la cel mai înalt nivel şi în cele mai intime amănunte, al unei fantezii de o bogăţie rară, al unei culturi academice. Doctor în filozofie şi în matematici, interpretările sale sunt construite numai pe temeiul unei logici inebranlabile, iar fantezia aceea, despre care vorbeam mai sus, se împrospătează printr-un proces continuu de rafinare şi sublimare, hrănindu-se din universalitatea cunoştinţelor sale nu numai din domeniul artelor – muzică, literatură, teatru, plastică – ci din toate ramurile activităţii umane, dar mai ales trăgându-şi seva din izvorul nesecat al unei bogate vieţi interioare. Tot din acestea trebuie desprinsă şi taina faptului că Celibidache nu se repetă niciodată. Compozitor el însuşi, acest magistral interpret se apleacă plin de umilinţă asupra operei ce intră în repertoriul său, caută să pătrundă cu truda unui studiu meticulos şi cât mai complet în intimitatea limbajului creatorului respectiv şi, reuşind să se substituie acestuia, îi cântă lucrarea cât mai aproape de ceea ce putea fi idealul de interpretare, aşa cum i-a sunat compozitorului atunci când şi-a scris opera. Ca să ajungă aici, el caută să intre în universul compozitorului, în concepţia lui de viaţă, în epoca lui, în idealurile, preocupările şi problemele acelei epoci, în aşa fel încât să poată traduce opera compozitorului prin prisma epocii lui şi nu prin prisma epocii, mentalităţii şi stilului nostru actual de viaţă.” (Costache Popa).

„Gesturile dirijorului sculptează în spaţiu o sinteză geometrică şi predomină volumul, relevat nouă prin statornicia nuanţei alese şi precizia structurii perioadelor. El îşi afirmă voinţa cu o autoritate severă, mâna stângă tăind în aer împlinirea şi dezlegarea expresiei. Pare a fi calm în mişcări, bagheta lui vibrează tot atât de subtil ca vibrato-ul viorilor, obligate de el la un tremur mai strâns decât cel obişnuit, ce naşte o palpitaţie emoţională în diminuendo, topit infinitezimal, încât se percepe ca umbra umbrei unei vibraţii. Dar când porneşte un crescendo, atunci tot trupul se îndoaie ca un copac răscolit de furtună. Modulează în cercuri mari avântul, dar nici o clipă nu-i îngăduie să depăşească armonia echilibrului cerebral. El aşează muzica în zona spiritului şi o priveşte epurată de tot balastul inutilităţilor omeneşti. De aceea poate să exprime esenţialul!” (Cella Delavrancea).

„S-a spus (nu fără temei) că muzica adevărată trebuie ascultată doar cu inima. În cazul lui Sergiu Celibidache dictonul rezistă pe deplin confruntării cu realitatea. Mai mult decât atât: emoţia creată de universul sonor este sporită la Celibidache de trăirea totală a partiturii, care i se citeşte pe faţă. […] Celibidache trebuie văzut, nu doar ascultat, şi mai ales trebuie văzut de aproape, mai ales din faţă, pe întregul parcurs al desfăşurării discursului muzical. Ai zice că mâna dirijorului, gesturile de pronunţată expresivitate vin să servească, în primul rând, acea privire caracteristică, plină de forţă, ce domină şi subjugă instrumentiştii. Este un privilegiu să retrăieşti fiecare pagină muzicală în ambianţa acestui mare maestru al baghetei, capabil să comunice emoţia artistică la tensiuni dintre cele mai înalte. Şi este, în sfârşit, pilduitor să-l urmăreşti pe Sergiu Celibidache la repetiţii pentru a pătrunde în extrema complexitate a actului creator, în munca epuizantă a aspiraţiei spre perfecţiune, în dăruirea totală dedicată tălmăcirii capodoperelor. Numai aşa vom înţelege «secretul» acelor concerte de referinţă artistică pe care Sergiu Celibidache le oferă auditorilor. Numai aşa vom cunoaşte preţul marilor eforturi ale membrilor orchestrei, permanent solicitaţi de dirijor până la limita posibilităţilor fizice şi psihice. Iar publicul românesc dovedeşte că a înţeles pe deplin această înaltă lecţie de artă, asaltând, pur şi simplu, porţile Ateneului pentru a putea asista la repetiţii, pentru a fi martor la acel veritabil laborator de creaţie. Îmbucurător este şi faptul că, în primele rânduri, am remarcat un foarte mare număr de tineri, studenţi la Conservator sau la alte facultăţi, elevi etc. Fără îndoială că pentru ei, exemplul maestrului se poate transforma într-o experienţă unică, greu de uitat şi menită apoi să marcheze întreg drumul evoluţiei lor. Vor fi învăţat de aici că orice izbândă artistică, orice înfăptuire de preţ se atinge numai cu o muncă perseverentă, fără menajamente. Că în spatele interpretării strălucitoare, aparent fără nici un efort, dintr-un concert, se ascunde un imens sacrificiu, strădanii adesea greu de închipuit.” (Viorel Cosma).

Sergiu Celibidache „nu poate relata nimănui ce face, pentru că muzica, pentru el, este o succesiune de momente prezente, aidoma oricărei rostiri esenţiale, irepetabile în datele ei fundamentale. Un dirijor care urcat la pupitrul orchestral, se adânceşte în sine până la a se confunda cu universul din care izvorăşte spre noi pe căile iluminate ale harului divin.” (Corneliu Antim).

 

 Richard Strauss, Poemul simfonic „Till Eulenspiegel” – fragment de repetiție cu Sergiu Celibidache, Orchestra Simfonică Radio din Stuttgart

P. I. Ceaikovski, Simfonia nr. 5 în mi minor, partea a IV-a, Andante maestoso – Allegro vivace, Filarmonica din München, dirijor: Sergiu Celibidache. Herculessaal, München, 1983

J. Brahms, Simfonia a III-a în Fa major, partea a III-a, Poco allegretto, Filarmonica din München, 1985

M. Ravel, Bolero, Filarmonica din München, Japonia, 1994

Deschiderea Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”

Recital de pian Inna Oncescu

Luni 31 octombrie, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc deschiderea Stagiunii Camerale 2011-2012, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”. Mirela Zafiri, coordonatorul proiectului desfășurat cu sprijinul Bibliotecii Metropoliane București, vă propune un recital de pian susținut de Inna Oncescu, câştigătoarea bursei „George Enescu”, Paris, 2011. În program: Mihail Jora, Joujoux pour Ma Dame op. 7 (Ma Dame, Ma Dame désire entendre du Stravinsky, Un fox-trott pour Ma Dame, Où l’on rêve d’un collier de perles fines, Tempête dans un verre d’eau); George Enescu, Bourrée din Suita pentru pian op. 10; Nicolae Brânduş, 2 piese din Suita op. 1 (Bocet, Din fluier); Dan Dediu, La chasse khazare din Levantiques (vol. I) op. 64; Franz Liszt, 3 transcripții după lieduri de Schubert: Ave Maria, Gretchen am Spinnrade, Auf dem Wasser zu Singen. Prezintă: dr. Mirela Zafiri.

Manifestările artistice din cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret” (recitaluri camerale, medalioane dedicate unor muzicieni români) au loc, începând din toamna anului 2009, în ultima zi de luni a fiecărei luni, la ora 17.00, la Bibilioteca Metropolitană București. Proiectul îşi propune să ofere publicului posibilitatea întâlnirii cu personalităţi de marcă ale vieţii muzicale româneşti, dar și cu tineri muzicieni, obiectivul principal fiind păstrarea memoriei marilor interpreţi români, cu speranţa de a susţine o atitudine de promovare necondiţionată a culturii româneşti.

Programul celei de-a treia stagiuni mai cuprinde: Comemorarea a 11 ani de la trecerea în eternitate a mezzosopranei Elena Cernei – medalion realizat de Dr. Stephan Poen, înregistrări şi secvenţe video din arhiva personală (28 noiembrie 2011); Concert de colinde (decembrie 2011); Mari vedete în recital: soprana Sorina Munteanu – Arii celebre din opere (30 ianuarie 2012); Aniversare Doru Popovici – 80. Medalion componistic (27 februarie 2012); Mari interpreţi de folclor: Floarea Calotă (26 martie 2012); Invitaţi braşoveni. Facultatea de Muzică Braşov – clasa de pian (30 aprilie 2012).

Inna Oncescu a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, la clasa de pian a profesoarelor Viorica Zorzor și Suzana Szörény. A urmat cursuri de specializare la Weimar (cu D. Zechlin si V. Gornostaieva) și la seminariile Bartók de la Szombathely (Ungaria), cu G. Sebok, G. Kurtag și I. Rohmann. Între anii 1985–1995 s-a specializat cu pianista Maria Fotino la Bucureşti. A obținut Premiul al II-lea în Italia, la Città di Caltanissetta, Premiul I la Concursul de Muzică de Cameră de la Brașov, Premiul pentru Acompaniament de lied la Concursul de Canto de la Cluj, Premiul A.T.M. pentru interpretarea muzicii românești ș.a.

Pianista Inna Oncescu are un repertoriu larg, care cuprinde muzică din epoca Barocului până la cele mai noi creații contemporane. A făcut turnee în Anglia, Germania, Spania, Grecia, Franța, Republica Moldova, Italia. A colaborat cu sopranele Georgeta Stoleriu, Liliana Nichiteanu, Ileana Tonca, Mirela Zafiri, Claudia Pop, Maria Petcu, cu mezzosoprana Claudia Codreanu, cu tenorul Vladimir Popescu Deveselu, cu basul Pompei Hărășteanu. A susținut recitaluri în compania violonistelor Clara Cernat, Diana Moș, Luiza Drăghici, a violoncelistei Ioana Ostafi, a flautistului Ion Bogdan Ștefănescu, a clarinetistului Leontin Boanță ș.a.

În 1991 a fondat formația „Repertorium”, ansamblu dedicat muzicii contemporane, pe care l-a condus până în anul 2000. Repertoriul acestei formații a cuprins muzică nouă românească, dar și din alte spații culturale, prezentând peste 140 de lucrări în primă audiție. Cu acest grup de muzicieni, Inna Oncescu a experimentat toate genurile de formații posibile: trio-uri cu suflători, cvartete cu suflători, percuție, două piane și percuție, harpă, flaut, pian, instrumente de coarde, realizând o serie lungă de concerte și înregistrări radio. Unul dintre proiectele din cadrul cercetării asupra muzicii contemporane a fost turneul din Anglia (1994): șapte concerte în șapte zile, în universități din preajma Londrei. „Alt proiect din cadrul cercetărilor mele – spune Inna Oncescu într-un interviu – au fost concertele cu lucrarea lui Nicolae Brânduș, Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră, pe care l-am cântat la Festivalul Internaţional de la Chișinău, dedicat muzicii contemporane, apoi în compania Orchestrei Radio și pe care l-am înregistrat pe disc. A fost o muncă asiduă care a durat mai mult de trei ani, acest concert de Nicolae Brânduș fiind extrem de dificil și pot să mă laud că sunt singura interpretă a acestei partituri.”

Inna Oncescu este membră de onoare a Societăţii Internaţionale de Muzică Contemporană (SIMC) din 1992.

În 2009 a finalizat proiectul Chemin d’amour, împreună cu Claudia Pop, conf. univ. dr. la Facultatea de Muzică din cadrul Universității „Transilvania” din Braşov. La încheierea acestui proiect, a apărut discul cu 20 de lucrări de Poulenc, Debussy, Ravel și Fauré. În 2011 a obținut Bursa de cercetare „George Enescu”, acordată de Institutul Cultural Român, care oferă muzicienilor posibilitatea de a lucra timp de trei luni în mediul artistic parizian. Bursa a fost finalizată cu două recitaluri la Cité Internationale des Arts din Paris.

Inna Oncescu a participat la numeroase festivaluri naționale și internaționale atât ca solistă, cât și în recitaluri în compania mezzosopranei Claudia Codreanu, cu care formează un duo redutabil ce-și aniversează anul acesta două decenii de existență. A făcut numeroase înregistrări la Radio și pe disc, cea mai importantă realizare discografică fiind considerată cea cu Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră de Nicolae Brânduș.

Inna Oncescu este Doctor în muzică din 2005. În prezent este lector universitar la Catedra de Canto, Operă, Regie și Teatru Muzical a Universității Naționale de Muzică din București. Este autoarea volumelor Stil și creativitate în interpretarea pianistică. O perspectivă diacronică și Probleme de stilistică în interpretarea pianistică a muzicii secolului XX.

Costin Tuchilă

Expoziţia laureaţilor Concursului Internaţional de Arte Plastice „Nicolae N. Tonitza”

Sâmbătă 22 octombrie 2011, la ora 10.00, la Biblioteca Mteropolitană București va avea loc vernisajul Expoziţiei laureaţilor Concursului Internaţional de Arte Plastice „Nicolae N. Tonitza”, ediția a IX-a. Participă copii din Bulgaria, Italia, Republica Moldova, România şi Ucraina. Prezintă: prof. univ. dr. Vasile Bogza („ASTRA – 150 de ani de la fondare), prof. Areta Moșu („ASTRA în actualitate”), prof. Dia Daria Stoicescu („ASTRA Bucureşti”).

Vernisaj: prof. Mihai Păstrăguș, prof. Mihai Zaiț, artist plastic UAPR Iaşi (coordonator).

Parteneri: Asociaţiunea pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA, Despărţământul Mihail Kogălniceanu Iaşi, Despărţământul Central Bucureşti, Şcoala Centrală Bucureşti, Fundaţia Profesor Stelian Fedorca Bucureşti, Şcoala Nr. 22 „B. P. Haşdeu” Iaşi, Cercul de Artă Plastică „N. N. Tonitza” Iaşi, Şcoala Nr. 175 „Sf. Nicolae ”Bucureşti, Liceul „Nicolae Iorga” Bucureşti, Liceul „C. A. Rosetti” Bucureşti, Biblioteca Metropolitană Bucureşti.

Terminale multimedia la Biblioteca Metropolitană București

De curând, au fost instalate la sediul central al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti (str. Tache Ionescu nr. 4, sector 1) două terminale multimedia: unul pentru mediul outdoor şi unul pentru mediul indoor.

Infochioşcurile multimedia sunt destinate informării publicului privind activitatea, proiectele instituţiei, precum şi accesării catalogului electronic al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.

Astfel, Biblioteca Metropolitană Bucureşti oferă utilizatorilor şi partenerilor încă o modalitate de cunoaştere a activităţii sale prin intermediul ultimelor tehnologii oferite de NCOM, lider în fabricarea, comercializarea şi distribuţia de infochioşcuri multimedia, în parteneriat cu PRIME Telecom.

Noaptea Bibliotecilor

La Biblioteca Metropolitană București, sediul central din str. Tache Ionescu nr. 4, Noaptea Bibliotecilor va începe sâmbătă 1 octombrie 2011, la ora 19.00, cu un dialog al scriitorului Vasile Ernu cu cititorii. În continuare va fi vizitată Expoziția de cartofilie din colecțiile BMB. De la ora 20.00, oaspeții Biibliotecii vor participa la prezentarea unei cărți de patrimoniu: Biblia lui Șerban, tipărită în București în anul 1688, prezentare urmată de un program de cântece vechi creștine. Dirijor: Radu Cozarascu.

De la ora 21.00, va avea loc lansarea cărții Year 61 de George Canache, volum dedicat împlinirii a 50 de ani de la primul zbor în Cosmos, urmată de ceremonia de acordare a premiilor concursului de fotografie „La pas prin București”.

Ora 22.00: Parada modei : 3ACultural. Prezentarea colecțiilor vestimentare realizate de Laura Caraman.

Ora 23.00: Concert oferit de Societatea Muzica; apoi – Avanpremieră editorială: Călător în Parnas de Emil Lungeanu.

Ora 24.00: Divizia de Film (experiment cinematografic). De la Mozart la Beatles. Concertul formației All One.

Ora 1.00: Cinema nocturn. Filme artistice de scurt-metraj realizate de regizori români.

La Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” din Alba Iulia, Noaptea Bibliotecilor, 1–2 octombrie 2011, va cuprinde evenimente între orele 18.00–4.00.

Activități permanente: Biblioteca pentru toți – „Noaptea porților deschise”; InterArtHappening; Expoziție de artă plastică; Expoziție de icoane pe sticlă; Demonstrație de executare a unei gravuri: „Noaptea iertărilor” – cititorii restanțieri pot restitui cărțile împrumutate fără a fi penalizați; Cartea de-a lungul timpului – expoziții de carte.

Orele 19.00–20.00: Lansare de carte – Dincolo de lacrimi de Sonia Elvireanu – prezentare, recitare

19.00–21.00: Vizionare de filme pentru copii

20.00–21.00: Biblionet: Noaptea bibliotecilor online

21.00–22:00: Lansare de carte – Amiaza iubirii de Ștefan Dinică

Caravana poveștilor poposește în bibliotecă: lectura pentru copii

22.00–23.00: „Pronatura”, expoziție fotografică

Lansare de carte – Pagini de corespondență de Ionel Pop

23.00–00.00: Recital muzical susținut de Dragoș Tudor

00.00 –01.00: „Alba Iulia citește” – lecturi publice

01.00–02.00: Lansare de carte – Anul cu șapte zile de Ioan Hantulescu

02.00–03.00: „Spectacular Classics”, audiții muzicale

03.00–04.00: „Cu poezia la o ceașcă de cafea”, recital de poezie

03.45–04:00: Biblioteca oferă o carte pentru fiecare

Tot in Alba Iulia vă invităm să vizitați în această noapte Filiala Batthyaneum a Bibliotecii Naționale a României și Librăria Humanitas.

În cadrul aceleiași manifestări, Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea propune sâmbătă 1 octombrie 2011, între orele 18.00–23.00, următorul program:

• „Să învăţăm Imnul Naţional” (istoric, prezentare ppt, audiţie şi interpretare). Participă elevii clasei a II-a A, învățătoare Georgescu Elisabeta, cls. a II-a G, înv. Popescu Vera, cls.a III-a C, înv. Daneş Elena, cls. a III-a E, înv. Cosac Filofteia şi elevii cls. a IV-a F, înv. Manu Rodica (Şcoala „Take Ionescu”); elevii cls. a III-a, înv. Daneş Mariana (Liceul de Artă);

• Concursul cu premii ,,Recunoaşteţi autorul”, adresat elevilor de gimnaziu (prof. Berescu Nicoleta şi prof. Pascaru Mariana – Şcoala „Take Ionescu”). Participă actriţa Lidia Stratulat (Teatrul „Anton Pann”).

• Cenaclul artelor (incursiune în istoria iconografiei – Violeta Scrociob; moment muzical cu Trupa „Pasărea de cursă lungă”; moment poetic cu actorul Cristian Alexandrescu – Teatrul „Anton Pann”, întâlnire cu epigramiştii vâlceni);

• Cercul de lectură „O carte, vă rog!” (prof. Geanina Oprea şi Luminiţa Mănescu – C. N. „Mircea cel Bătrân”);

• Întâlnirea ,,Despre sănătate” – în contextul Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice. La dialog vor participa medicii Dumitra Bălan şi Ionela Sima; videoproiecţia filmului „Toamna amintirilor”;

• Conferinţă Skype cu foşti voluntari ai Centrului Europe Direct, astăzi studenţi la diferite universităţi din SUA şi Europa.

Activităţi pe tot parcursul evenimentului: „Donează o carte!”; „Noaptea iertării”; audiţii muzicale; prezentări de carte; videoproiecţii; recital la pian susţinut de elevii de la Liceul de Artă.

Pușa Roth

Daniela Chihaia Popa în recital la Biblioteca Metropolitană București

În cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, desfășurată la Biblioteca Metropolitană București, Mirela Zafiri, coordonatorul proiectului, vă propune un recital de canto susținut de soprana Daniela Chihaia Popa, acompaniată la pian de Marta Băceanu. Invitat: pianistul Mădălin Voicu jr. Recitalul va avea loc luni 30 mai 2011, la ora 17,00, în sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane, str. Tache Ionescu nr. 4 (lângă Piața Amzei). Prezintă: dr. Mirela Zafiri.

Programul cuprinde piese camerale și arii din opere și operete: George Enescu, Aux Damoyselles paresseuses din ciclul Șapte cântece pe versuri de Clément Marot, op. 15; Salvatore Marchesi, La Folletta; Johann Strauss, Aria Rosalindei din opereta Liliacul; Intermezzo pianistic cu Mădălin Voicu jr.; Serghei Rahmaninov, Apele primăverii; Antonín Dvořák, Aria Lunii din opera Rusalka; Intermezzo pianistic – Mădălin Voicu jr.; George Grigoriu, Muzica; George Gershwin, Summer Time; Francis Poulenc, Les Chemins de l’amour.

Născută la 1 august 1977, la București, soprana Daniela Chihaia Popa a absolvit cursurile Liceului de Artă „George Enescu”, secția pian în 1996 (clasa prof. Cătălina Popovici, Dana Ciocârlie, Traiana Sabin). La Universitatea Națională de Muzică din București, secția Canto-Operă a fost studenta profesoarelor Georgeta Stoleriu, Sanda Șandru, Eugenia Moldoveanu, pregătindu-se în specialitatea Lied-oratoriu cu profesorii Rodica Crenicean și Pompeiu Hărășteanu. După absolvirea Conservatorului bucureștean, în 2001, a urmat cursuri de Master la Hochschule Für Musik „Robert Schumann” din Düsseldorf, cursuri de canto la Viena cu Julia Hamari, Barcelona și Milano cu Virginia Zeani, Reggio Emilia cu Lella Cuberli, București cu Ludovic Spiess.

În perioada 2001–2003 a fost solistă a Operei din Brașov. Colaborează cu Opera Națioanală din București, Teatrul muzical „Nae Leonard” din Galați. A concertat pe scene din Italia, Germania, Spania, Grecia, Olanda, a susținut numeroase recitaluri solo și duete la Ateneul Român din București, Sala Radio, Muzeul Național „George Enescu”.

Repetoriul său de operă cuprinde rolurile Michaela din Carmen de Bizet, Mimì și Musetta din Boema de Puccini, Leila din Pescuitorii de perle de Bizet, Donna Anna și Donna Elvira din Don Giovanni de Mozart, Fiordiligi din Così fan tutte de Mozart, Giulietta din Capuletti e Montecchi de Bellini, Margareta din Faust de Gounod, Rosalinda din Liliacul de Johann Strauss.

A colaborat cu dirijori și cântăreți precum: Cornel Trăilescu, Constantin Petrovici, Alfonso Saura, Gheorghe Stanciu, Răsvan Cernat, Hector Lopez, Gabriel Năstase, Cosmin Marcovici, Adrian Marcan, Mirela Zafiri, Oana Andra, Mihnea Lamatic, Pompeiu Hărășteanu ș.a.

Din septembrie 2007, Daniela Chihaia Popa este profesoară de canto opera la Liceul de Artă „George Enescu” din București, unde desfășoară o bogată activitate concertistică alături de elevii săi.

Pianista Marta Băceanu (n. la Galați, în 4 iulie 1984) a urmat cursurile Liceului de Muzică „Dimitrie Cuclin” din orașul natal și ale Liceului de Muzică „Dinu Lipatti” din Bucureşti, la clasa prof. dr. Ligia Pop. În 2007 a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Facultatea de Interpretare Muzicală, secţia pian, la clasa prof. univ. dr. Sandu Sandrin, iar după doi, cursurile de master ale aceleiași universități. În 2010 a obținut gradul didactic Definitiv.

A susținut concerte şi recitaluri la Paris (Institutul Cultural Român – noiembrie 2003 și iunie 2005), Sibiu (Filarmonica de Stat, noiembrie 2005), Blaj (Centrul Internaţional de studii, cercetare, ştiinţă, artă şi cultură, august 2002), Arcuș (Covasna), Slobozia (Centrul Cultural „Ionel Perlea”), Brăila (Liceul de Artă, Casa de Cultură), Galaţi (Teatrul Dramatic „Fani Tardini”), Bucureşti („Gala tinerelor talente”, ediţiile IV-IX, organizate de Liceul de Muzică „Dinu Lipatti”, Sala Dalles, Teatrul Naţional, Teatrul Act, Muzeul Naţional „George Enescu”, Palatul Șuțu, Casa Poporului, Societatea Română de Radiodifuziune – emisiunea „Muzicieni de azi… muzicieni de mâine,” 2000–2006, concerte în cadrul manifestărilor organizate de Festivalul Internaţional „George Enescu”, al Galei laureaţilor concursului internaţional „Pro-Piano România”, 2002 – Ateneul Român, la Sala Radio, apariţii pe posturile de televiziune TVRM, TVR Internațional, TVR 1).

Marta Băceanu este laureată a numeroase concursuri naționale și internaționale: Concursul Naţional „Miniatura Romantică”, Galaţi, 1996 – Premiul I; Concursul Internaţional de Pian „Maryse Cheilan”, Hyères, Franţa, 1998 – Premiul I de Excepţie; Concursul Naţional de Interpretare Instrumentală „W. A. Mozart”, Târgovişte, 1999 – Premiul II; Concursul de pian „Silvia Şerbescu”, Bucureşti, 1999 – Premiul II; Concursul Naţional de Muzică Românească şi Modernă din Bucureşti, 2001 – Premiul I şi Premiul Special al juriului; Concursul Naţional de Interpretare Muzicală „Paul Constantinescu”, Ploieşti, 2001 – Marele Premiu, Premiul Muzeului Naţional „George Enescu”, Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor; Concursul Naţional de Interpretare Muzicală „Mihail Jora”, Bucureşti, 2002 – Premiul Special; Concursul Internaţional „Pro Piano România”, Bucureşti, 2002 – Premiul I; Concursul de muzică românească şi modernă, Bucureşti, 2003 – Premiul special al juriului; Concursul Muzical al Franţei, Bucureşti, 2003 – Premiul II; Concursul Naţional de Interpretare Muzicală “Mihail Jora”, Bucureşti, 2004 – Premiul III; Festivalul Muzicii Maghiare, București, 2005 – Premiul Special; Concursul Național de Interpretare „Victor Giuleanu”, ediția I, București, 2010 – Premiul pentru acompaniament „Andreea Buzatu”.

În perioada 2007–2010, a colaborat cu Casa de discuri „Electrecord”. A înregistrat două CD-uri, 12 Romanţe și Romanțe II, în colaborare cu naistul Radu Nechifor (2009, 2010).

Costin Tuchilă

Eveniment Constantin Duţu

Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, Stagiunea Camerală a UICCMR

Luni 28 februarie 2011, la ora 17,00, în sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti va avea loc o nouă manifestare din cadrul celei de-a doua Stagiuni Camerale a Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România, Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, realizată în colaborare cu Biblioteca Metropolitană Bucureşti (coordonator de proiect: dr. Mirela Zafiri). Seara de luni 28 februarie este dedicată balerinului, coregrafului şi producătorului Constantin Duţu. Personalitatea sa, care a marcat ultimele decenii în arta spectacolului coregrafic, va fi prezentată de dr. Mirela Zafiri, şefa secţiei muzică de cameră a UICCMR. Invitaţi: dr. Vasile Donose, preşedinte al UICCMR, compozitorul Doru Popovici, balerinii Bianca Fota şi Alin Gheorghiu. Pe lângă amintiri şi evocări, va fi vizionat un video-portret Constantin Duţu. Bianca Fota şi Alin Gheorghiu vor fi protagoniştii unui inedit moment coregrafic. Intrarea este liberă.

Născut în 18 august 1935, la Bucureşti, descendent, prin mamă, al politicianului Gheorghe Pop de Băseşti (1835–1919), Constantin Duţu a urmat studii de balet la Moscova şi studii de management cultural în Europa Occidentală. În 1963 a absolvit Academia de Regie şi Artă Coregrafică din Moscova, unde a studiat cu renumitul profesor Leonid Faidecev. După absolvirea, în 1974, a Institutului de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, în perioada 1974–1980 a urmat cursuri de specializare în balet şi regie în SUA, Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Canada.

Contantin Duţu a făcut primii paşi în arta baletului la vârsta de 14 ani, la Teatrul CFR din cartierul Giuleşti, cu maeştrii Petre Bodeanţa, Floria Capsali şi Mitiţa Dumitrescu. Timp de peste două decenii (1954–1975), a fost balerin al Ansamblului de Balet al Operei Naţionale din Bucureşti, devenind, la scurt timp după angajare, prim-solist. A condus, ca director de balet şi director executiv, formaţia de balet a Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti şi a Ansamblului folcloric „Periniţa”.

Începând din 1974, a făcut o prodigioasă carieră internaţională ca regizor, coregraf, producător. În perioada 1974–1990, a lucrat în Italia ca regizor şi producător de spectacole de balet, spectacole de revistă, realizator al unor producţii speciale, precum cele de la Canalul 5 de televiziune (director de balet), având o contribuţie deosebită la realizarea emisiunilor televizate „Buona Sera, Italia”, „Studio Uno”, „Fantastico”, „Lotteria di cappo d’ano”. A fost regizorul Grupului de balet „Fantastico”, invitat să dea spectacole la Palladium Theatre din Londra. Între 1978 şi 1985, Constantin Duţu a fost organizator al Festivalului de la San Remo. În 1982 a fost invitat să lucreze la Hollywood, timp de şase luni şi la Palladium Theatre din Londra, iar în perioada 1983–1985 a fost regizor şi producător la televiziuni din Franţa şi Portugalia.

Principalele sale producţii de balet sunt: Baletul pentru Ave Maria, interpretată de Luciano Pavarotti, Faust şi Faustina (film TV), Noaptea nopţilor fără dragoste, pe muzică de jazz (Opera Naţională din Cluj-Napoca, 1985), drama muzicală Ciuma şi Floarea Lunii (coproducător; autor: Richard Harvey, BBC, Londra, 1994), Rapsodia în albastru, Romeo şi Julieta, Întâlnire la miezul nopţii, Sing-sing (balet pe Broadway). A produs numeroase programe de televiziune în Italia, SUA, Franţa, Portugalia şi a organizat spectacolele de lumină, sunet, muzică şi modă în Piaţa Spaniei din Roma.

Constantin Duţu are o bogată şi apreciată activitate de producător de festivaluri de balet şi muzicale, concursuri, spectacole şi gale de balet, pe multe dintre acestea susţinându-le şi ca sponsor: Festivalul „San Remo Libertà”, Italia (1990), Festivalului Anual de Balet „Oleg Danovschi”, Constanţa (din 1991), spectacolele România salută Europa, prezentate în Italia (1991, 1992, 1997), Festivalul Muzical Bucureşti (1991, 1992, 1993), Festivalurile-Concurs de Dans Sportiv, Bucureşti (1991, 1992), spectacole, în Italia şi Grecia, ale grupului de balet „Studio ’92” (1991 şi 1992), Marea Gală de Balet din Bucureşti (1993), Gale de Balet în Timişoara şi Constanţa (1994), Concursul Naţional de Balet „Bucureşti ’94” (1994), spectacolele Baletului Operei Naţionale din Bucureşti în turneul artistic din Marea Britanie (1994) şi cu ocazia inaugurării manifestării „Luxemburg – Oraşul European al Culturii” (1995), spectacolele în Israel ale Baletului Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (1997), participarea Federaţiei Române de Dans Sportiv la întrecerile din Germania (1991), Singapore (1992), Polonia (1992), Rusia (1992), Moldova (1992) şi Italia (1993), participarea română la Concursurile Internaţionale de Balet de la Varna (Bulgaria) şi Jacksonville (SUA). Din 1995 este producător general al Concursului Internaţional de Balet de la Varna.

În 1993 şi 1995 a susţinut financiar participarea unor tineri superdotaţi la Concursurile de vioară din Franţa şi Italia, precum şi la Concursul de Balet din Franţa, suportând de asemenea, costurile integrale ale turneelor artistice în România ale unor stele ale muzicii internaţionale, precum Al Bano, Romina Power, La Toya Jackson, Bonnie Tyler, Boy George, Technotronic, Jennifer Rush, London Beat, Shirley Bassey, Sandra, Gibson Brothers, precum şi a primilor balerini de la Opera „Kirov” din St. Petersburg, „Balşoi Teatr” din Moscova şi Teatrul de Operă şi Balet din Düsseldorf.

Constantin Duţu a primit numeroase premii şi dintincţii prestigioase: Medalia de aur la Festivalul de Dans de la Moscova (1957), două premii la Festivalul de Televiziune de la Montreux (Elveţia), între care Marele Premiu pentru spectacolul Faust şi Faustina, Marele Premiu al Euroviziunii la Festivalul de la San Remo, Bustul de Aur la Karlovy Vary, Marele Premiu al Cità di Amantee, Estate ’90, „Prize of Giovanni di Gerace City” (Italia) şi „Calul de Aur din Locri” (Grecia), împreună cu Baletul Operei Naţionale din Bucureşti (1991), trofeul „Ponte d’Oro”, echivalentul Premiului Oscar pentru activităţi de televiziune, ca o recunoaştere a celor 14 ani de creaţie artistică în Italia (1991), Premiul FIDOF, acordat de Federaţia Internaţională a Organizaţiilor de Festival pentru „contribuţiile remarcabile la promovarea obiectivelor de `ntărire a păcii, prieteniei şi bunei înţelegeri prin muzică şi artă” (1993, 1995), „Premiul pentru Mecenat”, acordat de Uniunea Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România pentru „contribuţia generoasă la afirmarea artei coregrafice şi muzicale româneşti în ţara şi peste hotare” (1995), Diploma de Excelenţă şi Medaliile „Brâncuşi” şi „Tzara”, acordate de Centrul Naţional Român de Acţiune Francofonă (1996), Premiul „Marco Polo”, acordat de Fundaţia „Colosseo” din Argentina. Acest premiu a mai fost acordat, printre alţii, lui Emil Cioran, George Emil Palade şi J. F. Kennedy. Constantin Duţu este Cavaler al Ordinului Militar Suveran „San Giorgio in Carinzia”, fiind primul şi singurul român care a primit acest ordin (1996). În acelaşi an a fost distins cu „Salatiera de Argint”, acordată la Roma ca o recunoaştere a întregii activităţi în Italia, iar în 1997 „Medalia de aur Rudolf Nureev” i-a fost înmânată pe scena Operei din Paris. În 2000 a fost declarat „Omul Anului” de către prestigiosul American Biographical Institute Inc. (SUA), pentru „realizările şi prestaţiile în slujba societăţii”.

Este fondator al Grupului de iniţiativă „România-Italia” (GIRI), care a adus numeroşi oameni de afaceri italieni în România, membru al conducerii Agenţiei Impresariale „Rosita”, din Italia, cu sucursale în Australia, Canada, SUA, Argentina, Malaezia şi România, membru al Agenţiei de teatru EMI, Italia, preşedinte al Centrului Naţional Român de Acţiune Francofonă, membru fondator al Fundaţiei „Prietenii Operei”, Bucureşti, membru al Grupului de Consilieri al American Biographical Institute.

Constantin Duţu este un pasionat colecţionar de picturi, icoane şi obiecte de artă.

În legislatura 2000–2004, a fost deputat şi vicepreşedinte al Comisiei Camerei Deputaţilor pentru Cultură, Artă şi Mass-Media. Constantin Duţu este membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, numit de Parlamentul României, la propunerea Camerei Deputaţilor, pentru perioada 2006–2012.

Bianca Fota a absolvit Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu” din Timişoara, în 2003, an în care a fost angajată ca balerină la Opera Naţională Bucureşti. Din 2007 este solistă a Operei bucureştene. A obţinut Premiul I la trei Olimpiade naţionale de balet ((2000, 2001, 2002). Dintre rolurile sale amintim: Odette-Odile în Lacul lebedelor, Doamna de Renal în Roşu şi negru, Zîna Vigorii în Frumoasa din pădurea adormită, rolul titular din Cenuşăreasa, creaţie cu totul remarcabilă, în coregrafia lui Mihai Babuşka.

Absolvent al Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” din Bucureşti (1992) şi al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, secţia Coregrafie (2001), Alin Gheorghiu, unul dintre cele mai cunoscute nume ale baletului românesc de astăzi, este prim-solist al Operei Naţionale Bucureşti din 1993. În perioada 2001–2006 a fost solist la Landestheater din Salzburg, pentru a reveni, în 2007, la Opera din Bucureşti. A dansat alături de personalităţi ale lumii dansului ca Luciana Savignano, Raffaelle Paganini, Gheorghe Iancu, Adeline Pastor. A câştigat Premiul I la Concursul Naţional de Balet (1989 şi 1991), Marele Premiu la Festivalul de Dans de la Phenian (Coreea de Nord, 1998) şi a fost distins cu „Meritul Cultural” în grad de Cavaler de către Preşedinţia României în 2004. Repertoriul său cuprinde, între altele, rolurile Siegfried şi Deirfgeis (Lacul lebedelor), Prinţul Albert şi Hans (Giselle), Basil (Don Quijote), Romeo (Romeo şi Julieta), Solor (Baiadera), Vronski (Anna Karenina), Petrucchio (Îmblânzirea scorpiei), Oberon (Visul unei nopţi de vară), Escamillo (Carmen), Manfred, Kascei (Pasărea de foc).

Costin Tuchilă