Remember: Octavian Cotescu de Annie Muscă

octavian cotescu

Revista Teatrală Radio

eterne-reveniri-in-luna-lui-faurar-annie-musca-portrete-mari-actori-romani2Astăzi, 14 februarie, ne amintim de actorul Octavian Cotescu (14 februarie 1931–22 august 1985).

Harul actoricesc l-a adus din Dorohoi la București, în 1950, direct pe scena Teatrului Bulandra, alături de parteneri de prestigiu : Toma Caragiu, Petre Gheorghiu – coleg de promoție – Ștefan Bănică Senior, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă, Ion Besoiu, Ileana Predescu, Dan Nuțu, Florian Pittiș…

A interpretat într-un mod cu totul original personaje aflate la granița dintre tragic și comic. El a fost actorul care împrumuta eroului său o paletă întreagă de nuanțe și neliniști. A fost unul dintre preferații actori pentru Teatrul de Televiziune și pentru Teatrul Radiofonic, iar în memoria cinefililor a rămas prin rolurile jucate în cele peste 50 de filme.

A fost un excepțional pedagog, printre studenții săi numărându-se Valeria Seciu, rubrica remember annie musca revista teatrala radioMariana Mihuț, Maria Ploae, Horațiu Mălăele, Dan Condurache.

Dar actorul acela înzestrat cu simț al măsurii și cu zâmbet sarcastic de fin a plecat prea devreme. Avea doar 54 de ani.

biografie artistică octavian cotescu annie muscă remember

Octavian Cotescu

De pe Strada Gloriei…

Actorul s-a născut în nordul Moldovei, la Dorohoi, pe aceeași stradă cu frații Rodica și Ștefan Tapalagă. Strada Gloriei. Tatăl, Ilie Coteț, era maistru ceferist, iar mama, Anastasia, era casnică. Bunicii dinspre tată erau țărani din comuna Miroslava (județul Iași), dar Octavian ajungea mai rar pe la ei. Mai des îi vizita pe bunicii din partea mamei, Petru și Maria Lazăr, care locuiau la Botoșani, unde Octav și sora sa Mioara, cu 3 ani mai mică, petreceau vacanțele, ascultând uneori și poveștile bunicului Petru, care era mecanic de locomotivă.

Când Octavian împlinește 3 ani, tatăl se detașează cu serviciul la Iași, astfel familia Coteț va locui în pavilioanele CFR. La Iași urmează cursurile Școlii Primare între 1938 și 1942, apoi se înscrie la Liceul Național din oraș. Îl are coleg de bancă pe actorul de mai târziu, Petre Gheorghiu. Anul 1942 este cel în care mama sa începe să lucreze ca telegrafist la Gară. Un an mai târziu, când Octav avea doar 12 ani, părinții lui divorțează. Băiatul cel blând, cu senin în priviri, se maturizează pe loc, iar una din dorințele sale a dăinuit încă de pe-atunci: să-și ocrotească mama și sora.

octavian cotescuÎn primăvara lui 1943, Octav pleacă alături de mamă, soră și bunicii materni la Timișoara, unde vor primi o locuință în cartierul Fratelia. În același timp, tatăl e detașat cu serviciul la Cîineni, județul Vâlcea. Liceanul Octavian Coteț se înscrie în 1944 la Liceul Militar din Timișoara, ajungând apoi la cel de la Pitești din cauza schimbărilor din învățământ. Revine un an mai târziu să-și termine cursurile la Liceul din Iași, timp în care pasiunea pentru teatru nu-i mai dă pace. După ce-l admirase pe actorul Ștefan Dăncinescu în Vicleniile lui Scapin pe scena Teatrului Național din Iași, s-a văzut imediat în locul lui și, în clasa a VI-a de liceu, a hotărât să se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică, împreună cu doi colegi: Petrică Gheorghiu și viitorul bariton Dan Iordăchescu, la clasa profesoarei Gina Sandri-Bulandra, după ce fuseseră selecționați în organizația „Apărarea patriotică” și începuseră să joace teatru pe unde puteau: într-o sală alogo revista teatrala radio vestitului Hotel Traian, în fabrici și uzine, în cazărmi, la Cinematograful „Popovici”… Citește integral în Revista Teatrală Radio. Cu fragmente video: „Iubirea e un lucru foarte mare” (Tanța și Costel) de Ion Băieșu, TV, 1967; „Icoane pe sticlă”, realizator: Dan Mihăescu, Revelion TV, 1975; „Un film profund realist” de Dumitru Solomon, TV, 1979; fragmente de teatru radiofonic: „Neguțătorul din Veneția” de W. Shakespeare (în rolul lui Shylock), 1974; „Lecția” de Eugen Ionescu, 1968; „Pic-nic pe câmpul de luptă” de Fernando Arrabal, 1968.

Annie Muscă