Portativ cromatic

afis-portativ-cromatic

eveniment liber sa spunLa Galeria Labyrinth (Education Point) din București (strada Mendeleev, nr. 7-15) va avea loc vineri, 6 mai 2016, ora 17.30, vernisajul Expoziției de pictură și grafică ,,Portativ cromatic”. Expoziția va fi vernisată  de dr. Marius Tița, critic de artă. Curator: Adina Moldova Țitrea. Expoziția va fi deschisă până la sfârșitul lunii mai. Intrarea liberă.

Expun: Lia Aciobăniței; Carmen Angheloiu; Dorin Apreutesei; Bogdan Calciu; Monica Cristea; Corina Chirilă; Vladimir Damian; Cerasela Dragoș; Dan Marian Gelelețu; Elena Hâncu; Anamaria Lupulescu; Dana Nechita; Cornelia Prisăcaru; Marieta Răceală; Victoria Soare; Carmen Cecilia Rusu; Stela Vesa; Romenno; Emilia Trandafir și Adina Moldova Țitrea.

Continuă lectura „Portativ cromatic”

„Popas în Transilvania”, expoziție de pictură și grafică

popas in transilvania expozitie labirinth afis

eveniment liber sa spunÎn prima lună a primăverii, Galeria Labyrinth (Education Point) din București, str. Mendeleev nr. 7-15, va găzdui o nouă expoziție de pictură și grafică, intitulată Popas în Transilvania și curatoriată de Adina Moldova Țitrea. Continuă lectura „„Popas în Transilvania”, expoziție de pictură și grafică”

Școala în alte timpuri (V)

informatii educatie scoala in perioada interbelica mirela nicolae

Un telex şcolar de la începutul lunii martie 1928 ne oferă următoarele ştiri  educaţionale din ţară:

  • „S-a conferit medalia „Răsplata muncii pentru construcţii şcolare”, cl. I, dlui M. Zamfirescu, primarul comunei Greceanca, satul Bădeni din jud. Buzău, drept răsplată pentru serviciile aduse învăţământului, contribuind la construcţia localurilor de şcoli.
  • Joi, 1 martie 1928, la 8 dimineaţa, se începe examenul de admitere a candidaţilor înscrişi pentru a urma cursurile Academiei de Muzică religioasă, înfiinţată pe lângă Arhiepiscopia Bucureştilor.
  • Domnul Constantin Drâmbă, student la Facultatea de ştiinţe a fost numit observator calculator la observatorul astronomic de lângă Facultatea de ştiinţe din Bucureşti.
  • S-a constatat că unele şcoale particulare nu se conformează art. 35 din lege şi 47 din regulamentul legii învăţământului particular, ci înscriu elevi care au altă limbă maternă decât limba de predare a şcolii, arătând că părinţii vorbesc limbi deosebite. S-a pus în vedere tuturor şcolilor particulare că, în astfel de cazuri, singur Ministerul Instrucţiunii este în competenţă să se pronunţe şi că direcţiunile scolilor respective vor dispune imediat cele legale cu privire la acest fel de elevi.
  • Se anunţă membrii Casei Corpului Didactic că ar fi în interesul dumnealor, a se aproviziona de acum cu lemne pentru a se pune la adăpost de o eventuală urcare de preţuri pe căile ferate.”

Continuă lectura „Școala în alte timpuri (V)”

New Europe Writers Bucharest Tales

Bucharest Tales

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Republicii Irlanda, anunță publicarea volumului New Europe Writers Bucharest Tales editat de Lidia Vianu.

Contemporary Literature Press publică acum un al doilea volum din seria New Europe Writers. Primul a fost volumul trilingv Warsaw Tales, apărut în engleză, română şi polonă şi tradus în româneşte de masteranzii în Traducerea Textului Literar Contemporan.

Bucharest Tales, care poate de azi fi citită şi online, a fost tradusă în limba engleză, dar şi sub-editată, corectată şi ilustrată de studenții aceluiaşi MTTLC.

new europe writersSeria New Europe Writers a debutat în anul 2005 şi a ajuns la al cincilea volum: Povestiri din Varşovia, Praga, Bucureşti, Budapesta şi Liubliana. Fondatorii acestui proiect sunt John a’Beckett (născut în Australia, locuieşte în prezent la Varşovia), James G. Coon (născut în Statele Unite, a locuit în Polonia timp de zece ani, iar acum se află la Bangkok) şi Andrew Fincham, poet englez. Pagina New Europe Writers pe Facebook are peste 700 de membri, scriitori din întreaga lume.

Intenția acestui proiect a fost de la bun început să promoveze imaginea unei „Europe unite”. Editura noastră este specializată în Lexicografie Joyce, ceea ce înseamnă implicit că vede Europa cum o vedea James Joyce – adică unită spiritual şi lingvistic. Era firesc, prin urmare, să avem foarte multe lucuri în comun cu NEW.

bogdan calciu cercul militar national

Bogdan Calciu, Cercul Militar Național

John şi Andy au vizitat masteranzii MTTLC la Bucureşti atunci când au început să lucreze la Bucharest Tales. Masteranzii urmau să traducă textele scriitorilor români în limba engleză  – ceea ce au şi făcut. Cartea pe care Contemporary Literature Press o publică acum este alcătuită din povestiri şi poeme despre noul şi vechiul Bucureşti, scrise de poeți şi prozatori români din două generații diferite, precum şi de scriitori din alte țări care au călătorit ori au trăit în România.

Cele cinci cărți de până acum ale grupului NEW sunt o dovadă că europenii sunt toți o mare familie. Ideea unor cărți dedicate „cititorului călător” şi a perdelelor trase deoparte tocmai ca să atragă un voyeur „dornic să se uite înăuntru” ar fi fost fără îndoială şi pe placul lui James Joyce.

Lidia Vianu

new europe writersBucharest Tales, editat de Lidia Vianu, se lansează oficial vineri, 18 aprilie 2014, dar volumul poate fi consultat şi descărcat din acest moment la adresa de internet: 

http://editura.mttlc.ro/bucharest-tales-edited-vianu.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Radio România 85 (8)

istoria radioului la radio3net liber sa spun 85 ani 2013 1 noiembrie

ANII 1964–1968

1964

10 ianuarie: În fiecare vineri de la ora 21.00 se transmite emisiunea „Momente din istoria literaturii române”, realizată de Mihai Pop, în colaborare cu cercetători literari.

14 ianuarie: Ediţia radiofonică a poeziei eminesciene în mai multe episoade este realizată de Tudor Vianu, Valeriu Râpeanu, Demostene Botez şi Perpessicius.

1 mai: Sunt transmise în direct manifestările oamenilor muncii din Bucureşti.

Iunie: Apare primul montaj muzical-literar în care se difuzează lieduri.

În cadrul manifestărilor dedicate comemorării lui Mihai Eminescu apar mai multe emisiuni: „Prietena noastră cartea”, „Zilele Eminescu” ș.a.

eminescu la radio romania

Iunie: Prima „Ediţie Radiofonică Eminescu” cuprinde 20 de emisiuni.

23 august: Parada militară şi demonstraţia de 23 August se transmit în direct.

10 octombrie: Începe cea de-a XVIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Tokyo. Radiojurnalele de după-amiază transmit informaţii despre manifestările sportive iar programul I transmite la orele 17.30 şi 21.30 emisiunea „Olimpiada Tokyo 1964”.

1965

Iunie: Reportaje despre realităţile societăţii româneşti. Prima emisiune cuprinde pagini de Geo Bogza în lectura autorului.

În luna iunie a anului 1965, când se împlineau 75 de ani de la moartea lui Vasile Alecsandri (22 august 1890), este iniţiat un ciclu de emisiuni care prezintă opera marelui poet.

Septembrie: Se transmit emisiuni prin care erau mediatizate Directivele Congresului al IX-lea, „Programul împlinirii multilaterale a României Socialiste”. Relatări privind lucrările Congresului vor fi difuzate în radiojurnale, buletine de ştiri, radio-gazete şi emisiuni speciale.

Octombrie: Apar noi emisiuni în grila de programe : „Teatru scurt”, „Moment poetic”, „Scena şi ecranul”, „Antologia discului”, „Avancronica muzicii la radio”, „Matineu de operă”, „Întalnire cu prietenii operetei”.

Se lansează emisiuni pentru copii şi tineret: „Gaudeamus”, „Călătorie prin istoria civilizaţiei”, „Întâmplările neobişnuite ale lui Gruia Grozovanu”, „Ineluş Învârtecuş”.

Pe Programul 1, în fiecare zi de luni începe să se difuzeze o nouă emisiune sportivă, „Postscriptum…sportiv”, iar miercurea se transmite „Obiectiv Mexic – 1968”.

18 octombrie: Se difuzează emisiunea „În jurul globului” în care se dezbat diverse teme de politica internaţională.

25 octombrie: Prima emisiune „Amfiteatru literar”.

31 octombrie: Pe programul 2, duminică seară, se transmitea emisiunea „Amintirile caselor”, ce se dorea o călătorie în timp şi spaţiu în cultura românească.

Noiembrie: Debutează două noi emisiuni: „ Teatru pe glob” şi „Jurnale celebre”.

Decembrie: Debutează emisiunea „Memoria pământului românesc”.

yehudi menuhin concerte de mozart

Yehudi Menuhin

Decembrie: Cu prilejul comemorării a 174 de ani de la moartea lui Mozart se transmit cele 7 concerte pentru vioară şi orchestră în interpretarea lui Yehudi Menuhin.

Decembrie: Se difuzează o suită de emisiuni care prezintă realizările româneşti cu ocazia aniversării zilei de 30 decembrie, Ziua Republicii.

igor markevitch in romania

Igor Markevitch

Stagiunea 1965–1966, desfășurată între 7 octombrie 1965–9 iunie 1966, interval în care au fost programate 35 de concerte, este considerată o stagiunea model în istoria Orchestrei Radio. În 5 și 7 noiembrie 1965, la pupitrul orchestrei apare celebrul dirijor Igor Markevitch, programul cuprinzând Simfonia nr. 6 „Patetica” de Ceaikovski și Sacre du printemps de Stravinski.

1966

8 ianuarie: Pe programul 2 începe difuzarea unei noi ediţii radiofonice dedicate scriitorului Mihail Sadoveanu.

11 ianuarie: Începe o nouă emisiune pentru tineret, „Oda vitejilor”, care îşi propune „să redea tinerilor ascultători pagini de neuitat din cartea de aur a patriei”.

4 februarie: Se difuzează o nouă emisiune „Orizont românesc” pe tema construirii noilor cartiere.

Martie: Cu prilejul zilei de 8 martie se difuzează o serie de emisiuni dedicate femeilor.

30 martie: Pe Programul 2 se difuzează o lectură inedită din jurnalul lui Ion Marin Sadoveanu, prezentată de Valeriu Râpeanu.

9 aprilie: Este inaugurată o nouă emisiune de cultură, „Revista literară radio” („Revista vorbită”), formă, de fapt, modernizată în epocă a tradiționalei „Reviste literare radio”, fondată de Vasile Voiculescu în 1939. Cuvântul introductiv este semnat de Tudor Arghezi.

cristian-munteanu-regizori-romani-teatru-radiofonic1

În 28 aprilie Teatrul radiofonic difuzează Orestia de Eschil, unul dintre primele mari spectacole regizate de Cristian Munteanu, cu Olga Tudorache, Ileana Predescu, Dan Nasta în distribuție. Cele patru decenii şi jumătate dedicate de regizorul Cristian Munteanu teatrului radiofonic, începând din 1962 pînă în 2007) înseamnă peste o mie de spectacole cu piese din toate epocile de creaţie, de la antici la contemporani, ilustrând toate speciile de teatru, de la cele consacrate la formule moderne, cum sunt documentarul teatral sau emisiunile scenarizate. Artist desăvârşit, unul dintre numele cele mai mari ale teatrului radiofonic, Cristian Munteanu, primul redactor șef al Redacției Teatru după 1990, avea darul de a inspira acea seninătate absolut necesară actului creator. Seninătate care înseamnă, în artă, echilibru, bun gust, adecvare a mijloacelor faţă de scopul propus, maturitate. Seninătate care se poate traduce, în cazul artei interpretative, şi printr-o detaşare de bun augur faţă de aspecte fără relevanţă în plan stilistic. Cele mai multe dintre spectacolele sale sunt astăzi înregistrări de referinţă, aflate în Fonoteca de Aur. Amintesc câteva: Broaştele de Aristofan, Odiseea de Homer, Electra de Sofocle, Cel ce se pedepseşte singur de Terenţiu, Henric al IV-lea, Othello, Troilus şi Cresida şi Cymbeline de Shakespeare, Tragica istorie a doctorului Faust şi Eduard al II-lea de Marlowe, Arden din Feversham, Viaţa e vis de Calderón de la Barca, Faust, Torquato Tasso, Iphigenia în Taurida şi Clavigo de Goethe, Maria Stuart şi Intrigă şi iubire de Schiller, Ruy Blas şi Marion Delorme de Victor Hugo, Roşu şi negru de Stendhal, Pasărea albastră de Maurice Maeterlinck, Brand şi Rosmersholm de Ibsen, Duhul pădurii de Cehov, Lungul drum al zilei către noapte, Anna Christie, Din jale se întrupează Electra, Dramele mării de Eugene O’Neill, Ciocârlia de Jean Anouilh, Cumpăna amiezii de Paul Claudel, Procesul şi Castelul de Kafka, Serenadă târzie de Alexei Arbuzov, Deşertul tătarilor de Dino Buzzati, Labirintul de Fernando Arrabal, Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir, Răscoala de Liviu Rebreanu, Avram Iancu, Zamolxe şi Arca lui Noe de Lucian Blaga, Moartea lui Ivan Ilici, Mantaua, Duios Anastasia trecea, dramatizări de Pușa Roth după Tolstoi, Gogol, D. R. Popescu, Adunarea femeilor de Aristofan, Comedia măgarilor de Plaut. În toate, amprenta stilistică a regizorului este inconfundabilă.

Mai: Se difuzează serii de emisiuni consacrate celei de-a 45-a aniversări a PCR.

Septembrie: Se transmit emisiuni dedicate Centenarului George Coşbuc.

Pe Programul 1 începe emisiunea „Radiosimpozion” în care se dezbat probleme legate de înfăptuirea cincinalului.

5 octombrie: Se reiau emisiunile muzicale „Figuri şi momente din istoria muzicii româneşti”. Primele transmisii sunt dedicate creaţiei enesciene.

19 decembrie: La aniversarea a 150 de ani de teatru cult în limba română se difuzează săptămâna teatrului românesc.bogdan calciu radiodifuziunea romana

Bogdan Calciu, Radiodifuziunea Română

 1967

Ianuarie: Începe o nouă serie de emisiuni dedicate creaţiei shakespeariene care se transmit în următoarele 4 luni.

Martie: Pe programul 1, „Răspunderea personală”, emisiune-anchetă, se difuza de trei ori pe săptămână de la ora 18.05.

Aprilie: Se transmitea emisiune „Estrada artistului amator”.

Debutează emisiunea „Orizont ştiinţific”.

17 aprilie: Redacţia emisiunilor pentru tineret lansează emisiunea „Antena tineretului” care se va difuza de luni până vineri.

30 aprilie: La 5 ani de la încheierea colectivizării, se transmit discursurile preşedinţilor de cooperative agricole de producţie despre realizări şi perspective.

2 mai: Cu ocazia Zilei Tineretului din România se difuzează emisiuni realizate de către tineri.

4 iunie: Este sărbătorită în premieră „Ziua Pionierilor” iar cu această ocazie emisiunea „Tot înainte” are o ediţie specială.

Iulie: Postul „Radio Vacanţa” începe să emită, zilnic între orele 9.00–14.00 şi 17.00–18.00.

Noiembrie: Debutează o nouă emisiune-concurs pentru tineret, „Expediţie pionierească”. Întrecerea are loc între unităţile de pionieri din mai multe oraşe şi se desfăşoară pe etape eliminatorii.

Noiembrie: În fiecare sâmbătă pe Programul 2 se transmite o nouă emisiune muzicală pentru cei mici: „DO-RE-MI”.

14 noiembrie: „Istoria literaturii române” este prezentată într-o nouă emisiune de cultură: „Amfiteatru literar”, difuzată pe programul 2 de la ora 18.10.

Decembrie: Se transmit ediţii speciale dedicate aniversării a 20 de ani de la Proclamarea Republicii.

4 decembrie: Se înfiinţează „Studioul de poezie al Radiodifuziunii”, organizator de spectacole cu public din lirica românească şi universală, „primul teatru de poezie din ţara noastră”.

În 1967 începe să funcționeze pe litoral, Radio Vacanța, iar în martie 1973 canalul 3 își mărește durata de emisie la 11–12 ore pe zi dedicându-se în mare parte tinerilor.

Din a doua parte a deceniului al şaptelea datează primele spectacole de teatru radiofonic serial, formă care s-a dovedit de-a lungul timpului viabilă şi apreciată de ascultători, cu condiţia, desigur, ca difuzarea episoadelor să fie programată zilnic, fără întrerupere până la transmiterea ultimei serii. Probabil că teatrul serial s-a născut la Radio România în primul rând din dorinţa de a oferi ascultătorilor dramatizările unor romane de referinţă din literatura română, care nu ar fi putut fi montate decât sub această formă datorită lungimii textului. Oricum el a prins, cum se spune – şi chiar şi astăzi, indiferent de ora la care este inclus în program, are un public statornic.

Anul în care se difuzează primele seriale de teatru radiofonic este 1967. Din studiul lui Victor Crăciun, Momente din evoluţia Teatrului radiofonic (publicat în Teatrul radiofonic, vol. I, Bucureşti, Oficiul de presă şi tipărituri al Radioteleviziunii Române, 1972), aflăm că în acei ani teatrul serial se difuza o dată pe lună, zilnic, timp de o săptămână. Episoadele au în general o durată de până în 30 de minute.

Iată câteva exemple. În perioada 14–19 mai 1967 se transmite Zodia Cancerului (şase serii) de Mihail Sadoveanu, dramatizare de Valeria Sadoveanu şi Constantin Mitru, în regia lui Constantin Moruzan, cu o distribuţie excepţională, din care fac parte George Calboreanu, Fory Etterle, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Octavian Cotescu, Corado Negreanu.

După mai puţin de o lună (11–16 iunie 1967), Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu (şase episoade), dramatizare de Iosif Petran, cu Ştefan Mihăilescu-Brăila în rolul titular, alături de Nicolae Neamţu-Ottonel, Sorin Balaban, Mihai Pălădescu, Adela Mărculescu, Camelia Stănescu, în regia lui Mihai Zirra.

Din acelaşi an datează Aurul negru de Cezar Petrescu şi Ursita de B. P. Hasdeu. Romanul lui Cezar Petrescu este dramatizat de Ilie Păunescu, spectacolul avându-l ca regizor pe Cristian Munteanu. În rolurile principale: Matei Alexandru, Rodica Suciu, Traian Stănescu, Maria Voluntaru (data difuzării în premieră: 12–17 august 1967). În Ursita, dramatizată de Mihail Joldea, regizorul Mihai Pascal îi distribuie pe George Calboreanu, Ştefan Ciubotăraşu, Ludovic Antal, Marian Oprescu, Emil Hossu, Dorin Varga (data difuzării în premieră: 9–14 septembrie 1967).

1968

Începând din luna ianuarie programul 1 al Radioului trece la emisia non-stop, după ce în 1967 orarul emisiunilor fusese 5.00–3.00. Programul 2 difuza programele între orele 7.00 şi 1.00 (sâmbăta până la ora 2.00, iar duminica de la ora 6.00). Programul 3 transmitea între orele 16.00 și 24.00 (duminica de la ora 15.00).

valeriu sirbu

Valeriu Sîrbu

Prima piesă a dramaturgului Valeriu Sîrbu, care a scris exclusiv pentru teatrul radiofonic, Balerina portocalie, s-a difuzat în 19 august 1968 pe Programul 3. Din distribuție făceau parte Olga Turdorache, Valeria Seciu, Valentin Plătăreanu, regia artistică: Elena Negreanu, muzică de Adrian Ciceu. Piesa reprezenta la data aceea o noutate mai ales prin modernitatea limbajului, putând trece drept o creație de avangardă (motiv pentru care premiera fusese difuzată pe programul 3, ca experiment și reprogramata pe programul 1 abia in anul urmaator, dupa ce a fost premiata la Concursul International Prix Italia de la Roma). Piesa fusese scrisă înainte de evenimentul epocal al vizitei primilor oameni pe lună, subiectul ei prefigurând aselenizarea.

sile dinicu

Sile Dinicu, dirijor al Orhestrei de Estradă Radio, începând din 1951, timp de patru decenii

Martie: Se transmite prima ediție a Festivalului de muzică uşoară „Cerbul de Aur” de la Brașov. Festivalul s-a desfășurat între 5 și 10 martie 1968, în sala Teatrului Dramatic din Brașov. Directori: Tudor Vornicu și Ilie Mănescu. Orchestra a fost condusă de maestrul Sile Dinicu. Televiziunea Română s-a ocupat de organizare, ea fiind cea care a făcut selecția concurenților și a vedetelor. În prima zi a fost susținut un recital de către celebrul cântăreț Constantin Drăghici. Concursul propriu-zis a avut loc între 6 și 9 martie. Pe data de 7 martie, TVR a scos revista oficială a primei ediții a festivalului, în cinci limbi. Aceasta conținea interviuri cu vedetele participante, precum și biografia concurenților. Aprecierile internaționale au fost extraordinare, privind atât desfășurarea, cât și aranjamentul scenic. La încheierea Festivalului, pe 10 martie, oficialitățile române au oferit o cină la restaurantul „Aro Palace” (pe atunci „Carpați”) concurenților, vedetelor, juriului și jurnaliștilor. Prezentatori: Stela Popescu, Iurie Darie. Margareta Pâslaru a primit menţiune la această primă ediţie a festivalului.

margareta-paslaru-1

Margareta Pâslaru

2 mai: Televiziunea începe să emită pe două programe.

3 mai: Pe Programul 2 al Radioului se difuzează în premieră emisiunea săptămânală „Muzicienii români de azi despre muzicieni români de ieri”.

7 iunie: Studioul de Radio Cluj organizează spectacolul experimental deschis publicului „Acusticon Studio”.

Octombrie: Muzicologul Viorel Cosma începe seria de emisiuni săptămânale „Lexiconul muzical al interpreţilor români”.

21 octombrie: Începând de la această dată, în fiecare luni se difuza emisiunea „Muzica corală pe discuri”, program de promovare a muzicii corale româneşti.

9 decembrie: Pe programul 1, la ora 20.05 se difuzează prima ediţie a emisiunii „Cenaclul literar” care se va ocupa de creaţia literară a lui G. Călinescu.

Decembrie: Apar trei emisiuni: „Ateneu”, concepută ca o revistă în patru pagini corespunzând celor patru puncte cardinale ale ţării, „Meridiane” o revistă de cultură universală şi „Radio-Enciclopedia pentru tineret”.

28 decembrie: Radioul public raportează 60.000 de minute anual dedicate celor 3150 de emisiuni culturale.

Documentar realizat de Pușa Roth și Costin Tuchilă

Episodul 9, anii 1969 –1973, click aici.

Expoziție de grafică Bogdan Calciu

expozitie personala grafica bogdan calciu

eveniment liber sa spunÎn perioada 7–25 mai 2013, Biblioteca Metropolitană București (Sediul Central, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va găzdui expoziția personală de grafică a artistului Bogdan Calciu, intitulată Portretul unui oraș: București. Vernisajul va avea loc joi, 9 mai 2013, la ora 17.00. Prezintă: Costin Tuchilă.

Program de vizitare: luni–miercuri: 9.00–19.00; joi–vineri: 9–16.00; sâmbătă: 9.00–13.00; duminica închis. Intrarea liberă.

Un excelent desenator, cum sunt puțini astăzi, este Bogdan Calciu. Imaginile din Bucureștiul de astăzi și de altădată, portretele, seriile de ilustrații, cum este recenta D’ale carnavalului, caricaturile sale atestă, pe lângă ochiul de observator minuțios, siguranţă în conducerea liniei, studiu atent al perspectivei, proporție, surprinderea detaliului semnificativ pentru fiecare dintre subiectele alese.

Hotel Intercontinental bucuresti desen bogdan calciu expozitie graficaPortretul unui oraș: București, prima expoziție personală a graficianului, reunește 36 de desene în tuș, în creion, în tuș și acuarelă – o călătorie în arhitectura de ieri și de azi a orașului. Monumente, clădiri și străzi celebre, unele dispărute, dar a căror memorie e încă vie, locuri care evocă o istorie bogată și care vorbesc de la sine despre trăsăturile particulare ale arhitecturii Bucureștiului sunt „revizitate” de ochiul artistului. Unul dintre desene înfățișează vechiul Teatru Național și Palatul Telefoanelor, așa cum arătau ele în perioada interbelică. În altul, vedem, parcă cu o urmă de nostalgie, vechea clădire a Radiodifuziunii, de pe strada G-ral Berthelot, distrusă la bombardamentul din 1944. Într-o plimbare sentimentală pe aceeași stradă Berthelot, ochiul se oprește asupra unor case de altădată, cu farmecul ferestrelor cu încadramente ornamentate și balcoanele mici care par și ele decorațiuni. Crengile stilizate ale unui arbore crescut spre cer sporesc impresia de verticalitate în Biserica Stavropoleos. Decupată din ansamblul de construcții, fațada Bisericii Italiene impresionează prin rigoarea detaliului, ca și Palatul Fundației Universitare „Carol I” sau Palatul Poștelor de pe Calea Victoriei.

Fostul Teatru National si Palatul Telefoanelor bogdan calciu

Bogdan Calciu, Fostul Teatru Național și Palatul Telefoanelor

Bogdan Calciu nu stilizează excesiv. Alege însă întotdeauna unghiul cel mai potrivit pentru a recrea imaginea și mai ales atmosfera pe care ea o degajă. Linia fină, în vârf de peniță, țesătura subtilă prin care un volum prinde viață în desen, jocul de lumini și umbre devin, în această serie dedicată Bucureștiului, elementele de construcție ale imaginii.

Costin Tuchilă

 Grafică de Bogdan Calciu

Societatea de Difuziune Radiotelefonica Bucuresti cladirea veche Radio

Societatea de Difuziune Radiotelefonică București (clădirea veche a Radiodifuziunii)

Case pe strada Berthelot desen de bogdan calciu

Case pe strada Berthelot, 1

Biserica Stavropoleos

Biserica Stavropoleos

Biserica Italiana bucuresti grafica bogdan calciu

Biserica Italiană

Fundatia Universitara Carol I

Fundația Universitară „Carol I”

Palatul Postelor

Palatul Poștelor

Pe Covaci desen de bogdan calciu centru vechi bucuresti

Pe Covaci

Din Bucureștiul de altădată: Primarii Capitalei (5)

Pache Protopopescu

În timpul administraţiei Vlădoianu se modernizează Podul Mogoşoaia, se creează Oficiul de Stare Civilă, începe construcţia liniei ferate Bucureşti–Giurgiu şi se dă în funcţiune prima linie de tramvai, trasă de cai. Apoi, în timpul mandatului său, Dimitrie Brătianu l-a primit pe primul rege al României, Carol I. Primarul Gheorghe Grigore Cantacuzino a construit palatul Cantacuzino, unde acum se află Muzeul „George Enescu”, liberalul C. A. Rosetti, unul dintre liderii Revoluției de la 1848 este considerat fondatorul presei libere, democratice din Romania, iar Dimitrie Cariagdi este primul edil care conduce Bucureștiul, capitală a unui stat independent, realizând rectificarea şi canalizarea Dâmboviţei şi reconstrucţia pavajelor cu piatră cubică, precum şi sistemul de canalizare din Bucureşti. Totuși, în ciuda acestor realizări, ei nu au rămas în memoria colectivă aşa cum a rămas Pache (Pake) Protopopescu*), poate şi pentru faptul că un mare bulevard bucureştean poartă astăzi numele său. Pache Protopopescu a fost ales primar în aprilie 1888 şi a rămas în funcţie până în decembrie 1891.

Bogdan Calciu, Casă veche în București, tuș, peniță

„La sfârşitul secolului al XIX-lea, când s-a tăiat bulevardul Cotroceni–Obor de către Em. Protopopescu-Pake, primarul oraşului, pentru interes şi necesitate edilitaro-urbanistică, au fost demolate biserica Caimata şi biserica Armenească”, scrie istoricul George Potra în cartea sa Din Bucureştii de ieri. „După ce Em. Protopopescu-Pake a deschis noul bulevard care lega cartierul Cotroceni cu mahalaua Oborului, s-a pus problema iluminării lui după noile cerinţe, dar pentru că nu se putea altfel la acea dată, s-a hotărât scoaterea lămplilor electrice din grădina Cişmigiu «care nu avea nevoie de lumină pe timpul iernii şi instalarea lor pe bulevard, între actuala piaţă Sf. Elefterie şi Calea Moşilor»”, mai notează istoricul George Potra.

În anul 1890, Protopopescu a finalizat prelungirea fostului bulevard al Orizontului, iar la insistenţele primarului conservator Nicolae Filipescu, strada a fost redenumită şi poartă şi acum numele lui Pache Protopopescu.

A trasat inclusiv axa Bucureştiului de la est la vest, de la Piaţa Operei, Sf. Elefterie până la Mihai Bravu. Tot Pache Protopopescu este cel care construieşte în Bucureşti primele trotuare, care aveau rolul de a uşura circulaţia.

Sub conducerea primarului de atunci s-a ridicat şi un azil de noapte făcut după model occidendal. Edilul a acordat o atenţie deosebită şi învăţământului în Capitală, în anul 1889 fiind construite 28 de şcoli şi Liceul „Gheorghe Lazăr”. Totodată, el a fondat şi numeroase ziare.

Înainte de a se pune în circulaţie tramvaiele cu cai ale noii societăţi, Em. Protopopescu-Pake, primarul oraşului, a dat o ordonanţă alcătuită din şase articole cu mai multe subpuncte, cu dispoziţiile care trebuiau respectate atât de personalul tramvaielor, cât şi de pasageri. Astfel, „conductorii vor păstra ordinea în vagoane, vor îngriji ca pasagerii să se aşeze pe bănci, fără să aducă supărare unul altuia”, notau istoricii vremii.

„În mijloacele de transport în comun de la acea vreme, era interzis să urce mai mulţi călători decât câte locuri sunt pe bănci şi pe platformă, nu vor fi primiţi în vagoane cei îmbrăcaţi murdari, în stare de beţie sau cei însoţiţi de câini. Nu vor admite nimănui cu tinichele sau ulcioare cu lichide care ar putea să mânjească sau să supere pe ceilalţi călători. Agăţatul de vagoane, fie chiar pe scări este strict interzis şi periculos. Taxa fixată era de 30 de bani pentru toată linia, 20 de bani pentru două secţii şi 15 bani pentru o secţie, toţi călătorii erau obligaţi să prezinte biletul la cerere”, menționează George Potra.

Revenind la iluminatul public, câţiva ani mai târziu, în 1906, străzile oraşului erau luminate de 3.969 de becuri cu gaz, dar şi cu mii de lămpi cu petrol, cu ulei mineral şi altele. Cu toate acestea, multe străzi mărginaşe nu aveau lumină deloc.

Pușa Roth

*) Emilian Pake-Protopopescu (1845–1893), doctor în drept al universităților din Paris, Bruxelles și Geneva a fost unul dintre cei mai importanţi primari ai Bucureștiului. Timp de nouă ani (1879–1888) a fost profesor de drept la Școala Comercială (care se numește astăzi Școala Superioară Comercială „N. Kreţulescu”) din București (al cărei director a fost pentru o scurtă perioadă, în anul 1881), funcție la care a renunțat în aprilie 1888 pentru calitatea de primar al Capitalei, pe care a exercitat-o până în decembrie 1891. Activitatea edilitară nu l-a îndepărtat de Școala Comercială, el având o contribuție esențială la ridicarea edificiului instituției. Moare la 48 de ani, din cauza unei pietre la ficat, „care a rupt vezica fierei și a căzut în pântece unde a făcut puroi”. Monumentul ridicat în memoria lui Emilian Pake-Protopopescu în anul 1903, a fost realizat în marmură albă de Carrara de către sculptorul Ion Georgescu, dar a fost demolat în anul 1948. Era amplasat lângă Biserica Greacă din București, în actualul Parc Izvorul Rece, pe locul unde la 6 decembrie 2007 a fost inaugurat monumentul Nicolae Bălcescu, turnat în bronz de sculptorul Mircea Corneliu Spătaru.

Fiziologia gustului: Moş Kaizer

Doamnelor şi domnilor, tot umblând printre cărţi să mai aflu câte-o poveste despre gusturi şi epoci, m-am oprit la amintirile lui Ion Dulgheru despre vestita cârciumă Caru cu bere, acolo unde se bea bere prezentată la desfacere şi se puteau mânca frankfurteri şi crenvurşti.

Localul a fost înfiinţat pe la 1879 în clădirea vechiului han Zlătari, prin strădania lui Neculai Mircea, gospodar cu scaun la cap sosit de prin părţile Ardealului. Preparatele de bază erau crenvurştii speciali cu hrean, frankfurterii graşi cât cârnaţii, ridichea neagră „servită ca supliment” şi o brânză grasă, fermentată, considerată o delicatesă, dar care-ţi lua nasul când era pregătită la masa consumatorilor, patricienii, fără garnitură, aşezaţi pe talgere de lemn, berea specială fără acid, ce avea darul să îmblânzească toată această adunare culinară. Moş Kaizer, un chelner care şi-a petrecut toată viaţa la „Caru cu bere” îşi amintea că aici i-a cunoscut pe Caragiale, Eminescu, Coşbuc, dar şi pe Iancu Brezeanu. Continuă lectura „Fiziologia gustului: Moş Kaizer”