brașov – Liber să spun

Revelații cromatice din Florida la Brașov

Expoziție de pictură Luminița Gliga

Miercuri, 25 septembrie 2013, la ora 16.00, la Centrul Cultural „Reduta” din Brașov va avea loc vernisajul expoziției de pictură a artistei Luminița Gliga, intitulată Revelații cromatice din Florida la Brașov. Prezintă: prof. Iordan Popescu, președintele Fundației „Euro-Asia”.

Expoziția, care cuprinde 20 de lucrări recente și o selecție din tablourile care au fost expuse recent în Florida, va putea fi vizitată până pe 8 octombrie 2013.

Născută la 23 octombrie 1975, în Brașov, Luminița Gliga a urmat cursurile Liceului Pedagogic din Brașov. În 2002 a absolvit Facultatea de Arte Plastice, secția Pictură (clasa prof. Sorin Ilfoveanu) din cadrul Universității Naționale de Arte București. Este membră a Uniuni Artiștilor Plastici din România și a Academiei Româno-Americane de Științe și Arte (A.R.A.). Luminița Gliga este doctor în Arte Vizuale la Universitatea Națională de Arte București (coordonator științific: prof. univ. dr. Zamfir Dumitrescu).

Luminița Gliga

Expoziții personale:

1997 – Icoane din Ţara Bârsei, Braşov; 1997 – Locuri şi flori, Sala Arta, Braşov; 1998 – Cântând natura, Sala Arta, Braşov; 1998 – Expoziţie de pictură , Club Ford, Braşov; 2000 – Expoziţie de pictură, Muzeul de Artă Braşov; 2001 – 21, International Trade Center, Braşov; 2001 – expoziţie de pictură, Casa Baiulescu, Braşov; 2001 – Fragmentarium – Efes, Muzeul de Artă, Braşov; 2001 – Expoziţie de pictură, Biblioteca „George Bariţiu”, Braşov; 2001 – expoziţie de pictură, Casa Armatei, Braşov; 2002 – Apocalipsa, Atelier 35/Eforie, Bucureşti; 2002 – Apocalipsa de 4 ceasuri, Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov; 2003 – Grecia din noi, Centrul Cultural Arcuş, Covasna; 2003 – Spirit transilvan, Forumul German, Braşov; 2003 – Expoziţie de pictură, Casa „Friedrich Schiller”, Bucureşti; 2003 – Expoziţie de pictură, Muzeul de Artă Braşov; 2005 – Prolegomene la Apocalipsă – grafică, Biblioteca „George Bariţiu”, Braşov; 2005 – Expoziţie de pictură, „Saint-Exupéry”, Marsilia-Marignane, Franţa; 2005 – Personala viziune, Muzeul de Artă Braşov; 2007 – Nestatornik, Turn BRD-Société Generale, Bucureşti; 2007 – Hello, painting!, Chainsaw Europe, Bucureşti; 2007 – Expoziţie de pictură, Târgul Internaţional de Carte şi Muzică, Aula Universităţii din Braşov, România; 2007 – Nestatornik, Galeria InterPallas, Montréal, Canada; 2007 – Nestatornik, Muzeul de Artă Piteşti; 2007 – Viziuni canadiene, Centrul Cultural Zărneşti, Braşov; 2007 – Terravision, Galeria Europe, Brașov; 2007 – Nestatornik 2, Muzeul Municipiului Bucureşti; 2008 – Autobiografie in imagini, Galeria UNA București; 2008 – Terravision, Gold Art Gallery, Hotel Hilton Athénée Palace, București; 2008 – Expozitie de pictură, Banca Națională a României, Filiala Brașov; 2008 – Terravision, Muzeul de Artă Brașov; 2008 – Terravision, Galeria Simeza, București; 2009 – Terravision 009, Institutul IRECSON, București, România; 2010 – Mirabilis Mundus, Galeria Simeza, București; 2010 – Mirabilis Mundus, Green City, București; 2010 – Urban Stories, Galeria GoldArt, Hilton Athénée Palace, București; 2010 – Terravision, Galeria Artis, Teatrul Național din București; 2011 – Subselenarium, Muzeul Municipiului București; 2012 – 4/12, Galeria Goldart-Hilton, București; 2012 – Paintings, New Art Center, New York, SUA; 2012 – Din imperiul gândului / Din imperiul culorii, Biblioteca Metropolitană București; 2012 – Eseuri cromatice, Centrul Cultural pentru UNESCO, București; 2012 – Constelația culorii, Casa de Cultură a Sectorului 3, București; 2012– Fantasmele culorii, Mediateca „G. Enescu”, Sector 2, București.

Anotimpurile sufletului (primăvara), acrylic pe pânză, 65 x 50 cm

Pictor tânăr, țintind la tot pasul rafinamentele plastice, plecată dintr-un neam ardelenesc de cărturari creatori, elevă a unor maeștri din Universitatea Națională de Arte din București, prezentă de timpuriu în galerii ale Brașovului natal, dar și din Paris, Cannes sau Marsilia, Luminița Gliga își trăiește cu jubilație cufundarea în natură și în cultură, deopotrivă. Atașată unor reminiscențe simboliste de bună factură, dar și tradiției foarte moderne a colajului, iubitoare de acorduri armonioase și acute – mergând de la ocru la negru –, într-o pictură când strălucitoare, când mată din compozitiile sale în acrilic, artista a facut pelerinajul pagân și creștin al Efesului, dar și pe cel mental, al Apocalipsei. Luminita Gliga – semnalată recent în prestigioasa revistă «Univers des Arts» – are un viitor pe care îl salut și pe care i-l doresc luminos precum pictura sa.” (Acad. Răzvan Theodorescu).

Anotimpurile sufletului (iarna), acrylic pe pânză, 65 x 50 cm

Poem cromatic, acrylic pe pânză, 80 x 60 cm

Orchid, acrylic pe pânză, 80 x 60 cm

Lansare de carte: „Statuie cu lacrimă” de Daniel Drăgan

Vineri, 2 august 2013, la ora 17.00, la Casa Baiulescu din Brașov va avea loc lansarea volumului de poezie Statuie cu lacrimă de Daniel Drăgan. Cartea, apărută la Editura Bibliotheca din Târgovişte, cuprinde creaţii lirice din ultimii ani, epopeea onirică Visul poetului unic Neum și comentariile unor critici literari importanţi.

Lecturi poetice pe trei voci: Adrian Munteanu, Monica Croitoru, Silvian Duică.

Moderatori: Adrian Munteanu şi Laurenţiu-Ciprian Tudor.

Daniel Drăgan

„Visul poetului unic Neum este un mare poem filosofic, pe temă cosmogonică şi antropologică, însă cu relaxarea beletristică a conceptelor. […] În totul, poemul lui Daniel Drăgan, Visul poetului unic Neum este o capodoperă.” (Aurel Ioan Brumaru).

„Este tentativa consubstanţială a naturii poetului de a realiza imposibilul. Cu precizarea că lui Daniel Drăgan i-a reuşit. Bucuraţi-vă!” (Virgil Borcan).

Deschiderea Cursurilor de limbă, cultură și civilizație românească de la Brașov

31 de participanți din 16 țări urmează, în perioada 3–27 iulie 2013, la Braşov, Cursurile de limbă, cultură și civilizație românească organizate de Institutul Cultural Român. Ajuns la ediția a XIX-a, programul este derulat în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov, Muzeul „Casa Mureşenilor“ și Centrul Cultural Reduta.

Au ales să studieze limba română la Brașov interpreți de la Consiliul Europei și de la Consiliul Uniunii Europene, cercetători, profesori, doctoranzi, studenți, dornici să-și aprofundeze cunoștințele lingvistice și culturale sau aflați la primul contact cu spațiul românesc. Cursanții provin din SUA, Austria, Belgia, Marea Britanie, Franța, Italia, Olanda, Spania, Grecia, Suedia, Finlanda, Slovenia, Ucraina, Republica Moldova, Brazilia și Mexic.

Și la această ediţie, cursurile intensive de limba română și cele de cultură și civilizație românească (pe teme de istorie, literatură, cinematografie) sunt completate de ateliere de creație (dans de societate din secolul al XIX-lea, jurnalism și publicitate, gastronomie, actorie, proiecții de filme și excursii de documentare culturală. O „seară internațională“ le va oferi participantilor prilejul să-și prezinte țările din care vin.

La terminarea cursurilor, absolvenții susțin un test în urma căruia pot obține un certificat de competență lingvistică oferit de Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Braşov și un certificat de evaluare a nivelului de cunoaștere a limbii române, eliberat de Institutul Cultural Român.

Deschiderea a avut loc miercuri, 3 iulie, ora 11.00, în Aula Universității Transilvania din Brașov.

Detalii: www.icr.ro/cursuri_brasov

„Flori tropicale”, expoziție de pictură Luminița Gliga

Luni, 20 mai 2013, la Filiala pentru tineret și copii „Ion Creangă” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Christian Tell nr. 10) s-a deschis expoziția de pictură Flori tropicale a artistei Luminița Gliga. Expoziția va putea fi vizitată până pe 7 iunie 2013. Program de vizitare: de luni pînă vineri, între orele 9–17.

Printre cele 37 de picturi prezentate aici se află și o parte dintre lucrările pe care Luminița Gliga le-a expus recent în SUA, la Miramar (Florida) – vernisajul a avut loc în 13 aprilie a.c.

Expoziții personale:

„Pictor tânăr, țintind la tot pasul rafinamentele plastice, plecată dintr-un neam ardelenesc de cărturari creatori, elevă a unor maeștri din Universitatea Națională de Arte din București, prezentă de timpuriu în galerii ale Brașovului natal, dar și din Paris, Cannes sau Marsilia, Luminița Gliga își trăiește cu jubilație cufundarea în natură și în cultură, deopotrivă. Atașată unor reminiscențe simboliste de bună factură, dar și tradiției foarte moderne a colajului, iubitoare de acorduri armonioase și acute – mergând de la ocru la negru –, într-o pictură când strălucitoare, când mată din compozitiile sale în acrilic, artista a facut pelerinajul pagân și creștin al Efesului, dar și pe cel mental, al Apocalipsei. Luminita Gliga – semnalată recent în prestigioasa revistă «Univers des Arts» – are un viitor pe care îl salut și pe care i-l doresc luminos precum pictura sa.” (Acad. Răzvan Theodorescu).

Zilele Brașovului, 2013

Cu ocazia Zilelor Braşovului, în perioada 9–12 mai 2013, vor avea loc următoarele manifestări:

• Joi, 9 mai, ora 19.00: spectacol al grupului Unison şi concert susţinut de Sore Mihalache şi Alina Eremia (Lala Band)

• Vineri, 10 mai, ora 19.00: concert Antonia şi Direcția 5

• Sâmbătă, 11 mai, ora 19.00: concert Dalma şi Connect-R

• Duminică, 12 mai, ora 11.00: Parada Junilor din Piaţa Unirii pe traseul: str. Constantin Brâncoveanu, Str. George Bariţiu, Mureşenilor, B-dul Eroilor, Republicii, Piaţa Sfatului, Str. Apollonia Hirscher, str. Poarta Schei, str. Prundului, Piaţa Unirii, Pietrele lui Solomon.

La ora 12.00 este progamat un spectacol de muzică folclorică, iar la ora 17.00, Filarmonica şi Opera din Braşov vor susţine un concert comun pe scena din Piaţa Sfatului.

Din Bucureștiul de altădată: Primarii Capitalei (8)

Marius Bunescu, Vedere din București

Cel de-al 53-lea edil, care a ocupat funcţia de primar în perioada februarie 1929–ianuarie 1934, a fost Dem I. Dobrescu, numit de presa vremii „primarul târnăcop” pentru numeroasele proiecte urbanistice pe care le-a derulat. În Memoriile sale, primarul mărturisea că a fost surprins de atmosfera care domnea acolo, o atitudine lipsită de entuziasm, dar şi de speranţe pentru viitor: „Am găsit în primărie o atmosfera defetistă, care credea ca în Bucureşti nu se poate face nimic, deoarece Capitala noastră ar fi condamnată la o banalitate eternă.” Sub mandatul său, Primăria Capitalei a funcţionat în una din Casele Assan, cea aflată în strada N. Filipescu. Ioana Pârvulescu amintea în cartea sa Întoarcere în Bucureștiul interbelic (Humanitas, 2003) că a fost „un primar ingenios, pus pe treabă […], fără îndoială cel mai energic primar al capitalei, a schimbat faţa Bucureştilor mergând şi el în sensul acelor de ceasornic, adică în sensul timpului său.”

El s-a opus ideii de a se crea o nouă capitală, fie la Băneasa, conform unui proiect din epocă de a se construi Bucureștii Noi, sau chiar într-o altă regiune a țării, având în vedere că în perioada 1927–1930 se propunea mutarea capitalei la Brașov.

Dem I. Dobrescu, „primarul târnăcop”

Pentru a elimina scăldatul în Dâmboviţa, locul de unde provenea şi apa potabilă pentru o mare parte din bucureşteni, Dobrescu a iniţiat construcţia de ştranduri. Faptul că Dobrescu a dispus construirea ştrandurilor din Capitală nu a fost pe placul tuturor. Acest obicei nu era privit cu ochi buni la vremea respectivă. A fost ameninţat cu moartea pentru că a vrut să amenajeze lacurile din zona Colentinei, pentru că se presupunea că acolo s-ar fi scăldat Mihai Viteazul. Tot pentru a facilita aprovizionarea cu apă potabilă, a instalat fântâni publice la toate colțurile străzilor. Dem I. Dobrescu a lărgit marile artere ale Bucureştiului, spre exemplu, Calea Victoriei, şi a amenajat parcurile Snagov şi Băneasa. În mandatul său au fost transformate și modernizate: Șoseaua Dudești, strada Colonel Ghica, Șoseaua Colentina, Calea Griviței, Calea Rahovei, Calea Văcărești, Șoseaua Pantelimon etc. Au fost modernizate și mărite Piața Universității și Piața Cercului Militar. S-au executat ample lucrările edilitare de pavaj, apă, iluminare electrică și canalizare, de o amploare nemaiîntâlnită până atunci. A fost acuzat că a realizat lucrările din zona Unirii doar pentru a-şi sluji grupurile de interese: pavajele s-au deteriorat repede şi trebuiau refăcute. Tot el a fost cel care a înfrumuseţat Cişmigiul şi a deschis „câmpuri comunale” de sport. Tot Primăria deschide, pe spezele ei, o maternitate.

În cartea Viitorul Bucureştilor, publicată în 1934 la Editura „Tribuna Edilitară”, primarul îşi expune concepţia urbanistică şi, dacă ar fi apucat să-şi ducă la îndeplinire ideile, oraşul ar fi devenit cu adevărat o mare şi civilizată capitală europeană. Tot în timpul mandatului său s-a înființat Muzeul Comunal pentru salvarea vestigiilor trecutului.

A salubrizat orașul, scoțând mii de vagoane de gunoi acumulat în decursul anilor și a plantat copaci. Spre uimirea sa, acțiunea de salubrizare s-a izbit de o puternică rezistență. În 1934, Dem I. Dobrescu nota: „Când luasem măsuri de curățenie în piață, negustorii bucureșteni îmi spuneau în scris: «ce este cu atâta curățenie, domnule primar; noi am trăit veacuri întregi în murdărie și am trăit mai bine decât acum în curățenie».” Pe plan social, a înființat ceainării și adăposturi gratuite pentru iarnă, destinate oamenilor fără casă, cantine pentru săraci și muncitori. A dispus și identificarea familiilor sărace care să primească ajutor de la primărie. Dacă ceilalţi primari care i-au urmat ar fi continuat modernizarea Capitalei în ritmul impus de Dem I. Dobrescu, vă imaginaţi cum ar fi arătat acest oraş supranumit, la un moment dat, Micul Paris? Dobrescu intenţiona chiar să unească Grădina Botanică cu Parcul Palatului Cotroceni, urmând să rezulte „grădina noastră zoologică”. Un alt proiect al primarului era chiar construirea unui metrou! Ideea Lui Dem I. Dobrescu a fost materializată mult mai târziu, în anii de tristă amintire. Primarul s-a gândit şi la studenţi, la un cartier universitar pentru aceştia pe Dealul Piscului, unde să se ridice cetatea universitară, care „izolează pe studenţi şi îi fereşte de tentaţiile vieţii marilor oraşe”. Cartierul universitar aşezat „la Pisc” ar fi avut în vale „parcurile şi lacurile artificiale, care se pot realiza cu mare uşurinţă”.

La ceremonia de depunere a jurământului care a avut loc la Palatul Şuţu, pe 8 februarie 1929, Dem I. Dobrescu (Demetru Ion Dobrescu) declara: „Primăria trebuie să aibă nu numai un caracter administrativ, ci şi social”, susţinând că scopul lui este acela de a şterge impresia unui oraş aflat în mijlocul unui sat imens. „Vrem să-l facem pe bucureştean să-şi iubească Bucureştiul”.

Pușa Roth

Tabăra de cultură și civilizație românească „Prima oprire: România!”, ediția a III-a

În perioada 24 iulie–3 august 2012, 50 de elevi de gimnaziu din localitatea Pârâta (Raionul Dubăsari) şi elevi ai Liceului „Ștefan cel Mare şi Sfânt” din Doroțcaia (Raionul Dubăsari), localități din Republica Moldova situate pe malul stâng al Nistrului, se vor afla în România pentru a participa la cea de-a treia ediție a programului organizat de Institutul Cultural Român prin Direcția Români din Afara Țării. Tabăra de cultură și civilizație românească „Prima oprire: România!”, ajunsă la cea de-a treia ediție, va debuta cu un sejur cultural în Delta Dunării, la Sulina, programul incluzând vizite de documentare la obiective istorice și culturale din Sulina, Brașov și Sinaia (Castelul Peleş şi Castelul Bran), seri de poezie şi folclor românesc, proiecţii de filme româneşti, donaţii de albume de artă şi cărţi de literatură română.

În anul 2002, administraţia oraşului Grigoriopol a cerut profesorilor şi elevilor Liceului „Ștefan cel Mare şi Sfânt” din localitate să accepte studiul în limba „moldovenească” cu alfabet chirilic şi să se subordoneze Ministerului Educaţiei de la Tiraspol. Pentru că mulți profesori, părinţi şi elevi s-au opus, şcoala a trebuit să fie mutată în alt oraş. Drept urmare, de aproape 10 ani, elevii şi profesorii liceului care funcţiona iniţial în Grigoriopol parcurg zilnic 34 de kilometri, în trei autocare neîncăpătoare, pentru a ajunge la Doroţcaia, comună aflată sub jurisdicţia Republicii Moldova, unde a fost strămutată instituţia lor de învăţământ. În fiecare zi, elevii şi profesorii care se îndreptau spre Doroţcaia erau supuşi umilinţelor şi injuriilor poliţiei locale şi ale funcţionarilor publici. În urma acestor incidente, 300 elevi au părăsit şcoala. În momentul de față, liceul numără aproape 200 de elevi și 25 de profesori care fac naveta din Grigoriopol în Doroţcaia, doar pentru a preda şi studia în limba română.

Excelență pianistică la 16 ani: Szőcs Botond

Luni, 30 aprilie 2012, la ora 17.00, în sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc recitalul pianistului Szőcs Botond, intitulat Excelență pianistică la 16 ani. În program: Sonata pentru pian în Do major, Hob XVI: 48 de Joseph Haydn, Mephisto-Vals nr. 1 de Franz Liszt, Momente muzicale, op. 16 de Serghei Rahmaninov. Prezintă: dr. Mirela Zafiri, Costin Tuchilă. Recitalul este programat în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret” (director artistic: Mirela Zafiri). Intrarea este liberă.

În vârstă de 16 ani, pianistul Szőcs Botond este elev în clasa a X-a la Liceul de Artă „Plugor Sándor” din Sfântu Gheorghe, clasa prof. Rápolti Irma. A început studiul pianului la vârsta de 7 ani cu prof. Perini Annamaria, continuând cu prof. Tatar Gergely.

Din anul 2010, Botond se pregăteşte şi sub îndrumarea prof. univ. dr. Stela Drăgulin, nume de referinţă al şcolii pianistice româneşti şi mondiale, decan al Facultăţii de Muzică din cadrul Universităţii „Transilvania” din Braşov.

Pe parcursul celor 10 ani, a participat la numeroase concursuri naţionale şi internaţionale, câştigând zece premii I, ultimele fiind Premiul I şi Trofeul Concursului Naţional „Victor Giuleanu”, ediţia a III-a, 2012, precum şi Premiul „Remember Enescu”, acordat de Fundaţia „George Enescu”. A susţinut numeroase recitaluri în ţară, apariţiile sale fiind primite cu entuziasm atât de către specialişti, cât şi de public.

Szőcs Botond este dotat cu aptitudini muzicale şi tehnice cu totul deosebite, precum şi cu o capacitate intelectuală remarcabilă, absolut necesară abordării unui repertoriu vast, cuprinzând toate stilurile muzicale. Cu toate că studiază în mod constant la liceu, neavând pian acasă, este perseverent şi dedicat artei pianistice.

Tânărul pianist posedă toate calităţile necesare unei excelenţe pianistice de mare valoare pentru şcoala interpretativă din România.

În activitatea sa, Szőcs Botond este sponsorizat de către Fundaţia Kiwanis din Sfântu Gheorghe.

Profesoară de pian cu o activitate strălucită și un palmares impresionant, Stela Drăgulin a format o serie de tineri pianiști excepționali, care s-au impus atât pe plan național, cât și internațional. Ar fi suficient, poate, să-i amintim pe Horia Mihail, Mihaela Ursuleasa, Shwan Sebastian, Alina Bercu, pianiști reprezentând generații diferite. „Doamna Stela Drăgulin, spunea dirijorul Sergiu Comissiona, este un profesor de pian de o excepțională valoare, obținând rezultate impresionante cu elevii săi.” „Stela Drăgulin este unul dintre marii profesori de pian ai Europei.” (Misha Katz).

Prof. univ. dr. Stela Drăgulin a studiat pianul la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, cu conf. univ. dr. Nina Panieva-Sebessy. După absolvirea Conservatorului, s-a dedicat pedagogiei pianistice. Membru fondator în anul 1990 al Facultății de Muzică din Brașov, Stela Drăgulin ocupă succesiv funcțiile de secretar științific (1990–1992, 2008–2009), decan al facultății (1992–2000, din 2009 până în prezent), prorector cu relaţii internaţionale al Universităţii „Transilvania” din Brașov (2000–2005). În 1996 obține titlul de profesor universitar, din 1997 este doctor în muzicologie al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, iar din 2002 este membru corespondent al Academiei Americano-Române. Elevii săi au câştigat 45 de premii naționale și internaționale, au susținut peste 260 de concerte și recitaluri în țară și peste 145 de concerte și recitaluri în SUA, Austria, Anglia, Belgia, Germania, Elveţia, Olanda, Italia, Spania, Franţa, Monaco, Japonia, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Indonezia.

Televiziunea Română a realizat două filme (Lungul drum spre desăvârşire, 1982, Şi totuşi… Mozart, 1989), prin care ilustrează activitatea profesională a Stelei Drăgulin. Filmele au fost difuzate în peste 30 de ţări. Stela Drăgulin a fost invitată şi a predat cursuri de măiestrie artistică în SUA, Anglia, Germania, Italia, Spania, Ungaria și Republica Moldova. Este membru în juriile a numeroase concursuri naţionale şi internaţionale. Stela Drăgulin desfăşoară o activitate ştiinţifică laborioasă, a susţinut 62 de lucrări la diferite sesiuni ştiinţifice și conferinţe în SUA, Belgia, Olanda, Franţa, Germania, Italia, Spania, Ungaria. A publicat trei volume: Pedalizarea – știinţă şi artă a pianisticii contemporane (2000), Gânduri despre pedagogia pianistică (2000), Tradiţie şi modernism în meloterapie (2009). Stela Drăgulin este iniţiatorul şi directorul artistic al Cursurilor internaţionale de măiestrie artistică „Transilvania Summer Academy” din Braşov, care au ajuns la cea de a XIII-a ediţie. Pentru contribuţii majore în dezvoltarea şi afirmarea pianisticii româneşti, Stela Drăgulin a primit numeroase premii și distincții, între care: Premiul Astra pentru pedagogie (1987), Premiul Radiodifuziunii Române (2000), Trofeul Femina Vip ( 2004), Distincţia „Meritul pentru Educaţie în rang de Mare Ofiţer”, acordat de Preşedinţia României (2004).

Despre personalitatea prof. univ. dr. Stela Drăgulin s-au exprimat numeroşi critici muzicali: „…Școala severă a prof. Stela Drăgulin, veritabila continuatoare a marilor noştri profesori de pian: Florica Musicescu, Constanţa Erbiceanu, Silvia Şerbescu.” (Doru Popovici, „Drum Nou”, Braşov, 29 septembrie 1985); „Stela Drăgulin, o excepţională profesoară, cu har pedagogic şi măiestrie profesională, ce a format o celebră şcoală în Braşov.” (Costin Tuchilă, „România Literară”, Bucureşti, 24 noiembrie 1988); „Stela Drăgulin este un talent pedagogic de magnitudine.” (Iosif Sava, Jurnal pe portative, Bucureşti, 15 februarie 1994); „Cursurile Master Classes au fost conduse în mod excepţional de doamna Stela Drăgulin. Îi admir profesionalitatea muzicală, eforturile depuse, capacitatea organizatorică. Îi mulţumesc!” (Viktor Pikaizen, Rusia, „Cuget Românesc”, Braşov, 14 iulie 1995); „…Doamna prof. dr. Stela Drăgulin modelează și şlefuieşte la nivelul cel mai înalt noi talente…” (Lars Walberang, „Westdeutsche Zeitung”, Auflage Düsseldorf, 8 octombrie 2002); „Prof. univ. dr. Stela Drăgulin – un şlefuitor de diamante.” (G. Culianu, „New York Magazin”, 29 ianuarie 2003); „Toţi elevii prof. univ. dr. Stela Drăgulin s-au remarcat în timp prin maturitatea artistică, prin conştientizarea fiecărui aspect interpretativ. Maestra lor este recunoscută prin exigenţa şi dragostea cu care formează mici pianişti, construind adevărate personalităţi artistice, muzicieni cu o pregătire complexă. Nu întâmplător se vorbeşte despre «secretul» şcolii Stela Drăgulin.” (Anca Florea, „Curentul”, 6 februarie 2003).

Costin Tuchilă

„Pianul călător” la Sala Radio

În călătoria sa „pe urmele lui Franz Liszt”, Horia Mihail ajunge la Bucureşti, la Sala Radio vineri 15 aprilie a.c., de la ora 19.00. Acesta va fi cel de-al şaptelea recital din cadrul turneului „Pianul călător”, care marchează deopotrivă mijlocul turneului demarat la 1 aprilie şi începutul călătoriei propriu-zise a pianului.

Instrumentul pe care va cânta în cadrul recitalului de la Sala Radio nu este cel care îl va însoţi pe Horia Mihail în următoarele cinci oraşe, deşi acesta se va afla şi el la Radio, de unde va porni pe drumul spre Mediaş în dimineaţa de 17 aprilie.

Primele două recitaluri, care au avut loc vineri 1 aprilie 2011, la Sibiu și duminică 3 aprilie, la Brașov, au fost apreciate de public și răsplătite cu minute întregi de aplauze. Spectatorii, unii veniți special din alte orașe pentru a-l asculta, s-au putut bucura de un program integral Liszt, susținut de pianistul Horia Mihail.

„Am avut mari emoții. La un moment dat, în timp ce cântam, am fost aproape copleșit de gândul că în urmă cu mai bine de 150 de ani, în aceeași sală, actuala Sală Reduta, Maestrul căruia îi dedicam acest turneu – Franz Liszt – făcea ca muzica ieșind din mâinile lui să cucerească ascultătorii unui burg transilvan deja obișnuit cu sunetele muzicienilor profesioniști”, a declarat Horia Mihail după cel de-al doilea recital.

Turneul pianistului Horia Mihail, solist concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio, cuprinde recitaluri în 12 orașe din România și marchează împlinirea a 200 de ani de la nașterea lui Franz Liszt (22 octombrie 1811–31 iulie 1886). Horia Mihail urmează exemplul compozitorului maghiar care, în anii 1846 și 1847 susținea concerte în Țările Române pe un pian Érard ce-l însoțea peste tot.

Pianul călător a fost retras din stagiunea concertistică a Sălii Radio în urmă cu mai mult timp, din cauza uzurii. În urma recondiţionării, pianul va intra din nou în lumina reflectoarelor şi va aduce muzica în oraşe care nu beneficiază de instrumente performante. Pianul călător va ajunge la Mediaş, destinaţia sa finală, pe 21 aprilie, unde va fi dat în folosinţă comunităţii locale de către Societatea Română de Radiodifuziune. Până acolo, însă, se va opri la Hunedoara pe 17 aprilie, Deva pe 18 aprilie, Alba Iulia pe 19 aprilie şi Dumbrăveni pe 20 aprilie, pentru câte un recital.

Proiectul „Pianul călător”, organizat de Radio România Cultural şi Asociaţia Culturală Accendo, nu va rămâne un eveniment singular. El se bucură de susţinerea SRR şi pentru următorii doi ani. „Este în intenţia noastră să reuşim să dotăm cât mai multe săli de concert cu instrumente performante. Dorim să valorificăm într-un mod cât mai semnificativ şi mai vizibil acele piane din generaţiile mai vechi ale Radiodifuziunii care, chiar recondiţionate, nu mai pot fi introduse în circuitul de concerte cu înregistrare şi transmisiune radio” – Oltea Şerban-Pârâu, redactor şef Radio România Cultural şi director artistic Orchestrele şi Corurile Radio.

Organizatori: Radio România Cultural şi Accendo.

Partener oficial: Porsche Romania.

Sponsori: Romgaz, JTI, BCR, Denmark Design.

Coproducător: TVR Cultural.

Parteneri: Radio România Regional, Noeland şi Orchestrele şi Corurile Radio.

Parteneri media: Antena 3, Radio România Actualităţi, Radio România Muzical, Adevărul, Dilema veche, Şapte seri, România liberă, Observator cultural, Artmark, Jurnalul Naţional, Liternet.ro, ArtAct Magazine, Agenţia de carte.

Parteneri culturali: Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica Braşov, Centrul Cultural Reduta Braşov, Filarmonica „Transilvania” Cluj-Napoca, Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Liceul de Artă Baia Mare, Filarmonica de Stat Târgu Mureş, Filarmonica de Stat, Filarmonica „Moldova” Iaşi, Muzeul Castelul Corvinilor, Casa de Cultură Deva, Casa de Cultură a Sindicatelor Alba Iulia, Catedrala Armenească Dumbrăveni, Institutul Naţional pentru Dezvoltare Integrată a Ariilor Protejate din România, Fundaţia Armenească Dumbrăveni, Fundaţia Lohan, Primăria Mediaş, Asociaţia „St. L. Roth”.

Eveniment recomandat de Radio România.

Biletele se găsesc la Casa de Bilete a Sălii Radio (Str. Gral. Berthelot nr. 60–64) şi prin reţeaua Eventim, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online, pe eventim.ro.

Detalii despre turneul lui Franz Liszt în Țările Române