Operă în concert și spectacol de balet

tetralogie wagner festival enescu

A treia operă din cadrul tetralogiei Inelul Nibelungului de Richard Wagner, Siegfried WWV 86C, este programată joi, 19 septembrie, de la ora 17.00, la Sala Palatului. Dirijorul Marek Janowski se va afla la pupitrul Orchestrei Simfonice Radio Berlin. Distribuția: Siegfried – Stefan Vinke, Mime – Arnold Bezuyen, Wotan (Wanderer) – Egils Silins, Alberich – Martin Winkler, Fafner – Sorin Coliban, Brünnhilde – Catherine Foster, Erda – Daniela Denschlag, Waldvogels – Ileana Tonca. Cu subtitrare în limba română.

marek janowski

Marek Janowski

Opera Siegfried in variantă de concert va fi transmisă la Radio România Cultural și Radio România Muzical.

La ora 19.00, la Opera Națională București va avea loc al doilea spectacol al companiei portugheze de dans Vortice: Soliloquy – About Wonderland. Muzica : Phillip Glass, Maurice Fulton, Kronos Quartet, Daft Punk, Nino Rota, Eric Satie, Oswaldo Ferrés, Camille Saint-Saëns, Arvo Pärt, Billie Holiday, Claude Debussy, Charlie Chaplin. Regia şi coregrafia : Cláudia Martins and Rafael Carriço. Solişti : Cláudia Martins, Rafael Carriço, Maria Diogo, Rafaela Reis, Joana Puntel, Fábio Simões, Renata Vieira, Anna Kurlikova, Rita Pereira, Luz Bacellar, Angela Bacellar . Scenografia, videografia şi sonoplastia: Rafael Carriço. Costume: Cláudia Martins. Regia tehnică: Nuno Martins. Designer de lumini şi efecte audio-visuale : Luis Paz. Spectacol prezentat de JTI.

vortice dance company

Tot joi, 19 septembrie, este programat la Oradea, concertul Filarmonicii din localitate. Dirijor: Romeo Rîmbu. Solist: Antal Zalai (laureat al Concursului Internaţional „G. Enescu” , 2011). În program: J. Brahms –Uvertura Academica în do minor, op. 80; Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră, op. 77; G. Enescu – Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, op. 13.

liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

De la Mozart la Enescu

mozart berlioz enescu festival g enescu 2013

Foarte bogat, programul zilei de sâmbătă, 14 septembrie 2013, cuprinde patru concerte. De la ora 11.00, la Sala Mică a Palatului poate fi ascultat Altenberg Trio din Viena, cu un program Şostakovici (Trio nr. 1 în do minor, op. 8, 1923), Enescu (Trio în la minor, 1916), Ravel (Trio pentru pian, vioară şi violoncel, 1914).

La ora 17.00, în sala Ateneului Român va avea loc al doilea concert al Orchestrei Naționale D’Île-de-France, dirijată de Enrique Mazzola. Solistă: Alissa Margulis. Programul cuprinde Concertul în re minor pentru vioară și orchestră, op. 47 de Jean Sibelius și Simfonia fantastică de Hector Berlioz.

În mod excepțional concertul de la Sala Mare a Palatului va începe sâmbătă la ora 20.00. Al doilea program al Orchestrei Filarmonice din Londra, aflată sub conducerea dirijorului Vladimir Jurowski, este alcătuit din Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră, op. 77 de Johannes Brahms și Simfonia nr. 3 cu cor, în Do major, op. 21 de George Enescu. Solist: violonistul Leonidas Kavakos. Participă: Corul Academic Radio, dirijor: Dan Mihai Goia.

enescu festival editia 21 septembrie 2013

Și al doilea program al Orchestrei de Cameră din Lausanne, din seria „Concertele de la miezul nopții” va începe mai târziu, la ora 23.00, la Ateneul Român. Vom asculta al doilea concert Mozart avându-l ca dirijor și solist pe Christian Zacharias: Serenada nr. 9 în Re major, „Cornul poştalionului”, KV 320 (primele patru părţi), Concertul nr. 23 în La major pentru pian şi orchestră, KV 488, Fantezia nr. 3 pentru pian, în re minor, KV 397, Rondo pentru pian, în Re major, KV 485, Serenada nr. 9 în Re major, „Cornul poştalionului”, KV 320 (ultimele trei părţi).

Radio România Cultural și Radio România Muzical vor transmite toate cele patru concerte.

Leonidas Kavakos a beneficiat de recunoaștere internațională de la vârsta adolescenței. A câștigat Concursul Sibelius în 1985 și, trei ani mai târziu, concursul Paganini.

De atunci, a colaborat cu cele renumite orchestre din lume și cu dirijori care au scris istorie – Riccardo Chailly și Leipzig Gewandhaus Orchestra, Valery Gergiev și Orchestra Simfonică din Londra, Orchestra Teatrului Mariinsky și Orchestra Filarmonicii din Rotterdam, Budapest Festival Orchestra și Ivan Fischer, Orchestra Regală Concertgebouw, Orchestra Filarmonicii din New York și Alan Gilbert, Orchestra Simfonică din Boston și altele.

leonidas kavakos

Leonidas Kavakos

Kavakos este un dedicat muzician de cameră și un artist de recitaluri, un favorit al festivalurilor Verbier, Montreux, Edinburgh, Salzburg. Între partenerii săi de muzică de cameră se află Gautier și Renaud Capuçon, Natalia Gutman, Hélène Grimaud, Nicholas Angelich, Nikolai Lugansky, Elisabeth Leonskaja. Repertoriul său este vast, Kavakos a rezistând tentației de a fi asociat cu o anumită perioadă sau gen muzical.

Leonidas Kavakos a fost director artistic al Cameratei Salzburg între 2007–2009.  Are deja o discografie considerabilă și multe dintre înregistrările sale au primit premii – înregistrarea Concertului pentru vioară de Mendelssohn, împreună cu Trio-urile pentru pian interpretate alături de Enrico Pace și Patrick Demenga lansate la Sony Classical au fost numite cele mai bune interpretări Echo Klassik al unui repertoriu de secol XIX (2009). Tot pentru Sony a înregistrat cinci concerte de Mozart pentru vioară și Simfonia nr. 39 împreună cu Camerata Salzburg. În 1991, imediat după câștigarea Concursului Sibelius, Kavakos a câștigat Premiul Gramophone pentru cea mai bună înregistrare a versiunii originale a Concertului pentru vioară de Sibelius înregistrat la BIS. Pentru ECM a lansat înregistrări ale sonatelor de Enescu și Ravel împreună cu pianistul Peter Nagy și o înregistrare a unor opusuri de Bach și Stravinski.

Leonidas Kavakos cântă pe vioara Stradivarius „Abergavenny” din 1724.

Dirijorul italian Enrique Mazzola este cel mai nou director muzical al Orchestre National d’Ile de France (ONDIF); el ocupă această funcţie din stagiunea 2012–2013. Unul dintre cei mai dinamici dirijori ai generației sale, Enrique Mazzola este expert în interpretarea belcanto-ului, fiind specializat și în lucrări din perioada clasică și de la începutul Romantismului. Născut în Spania, într-o familie de muzicieni, a început să studieze vioara și pianul în copilărie, iar apoi a absolvit Conservatorul „Giuseppe Verdi” din Milano, specialitățile dirijat și compoziție.

enrique mazzola

Enrique Mazzola

Printre succesele lui recente se numără debuturi apreciate alături de Orchestra Age of Enlightenment, Filarmonica din Oslo, Orchestra de Cameră a Scoției, Filarmonica Noua Japonie, Orchestra Simfonică Taipei, Filarmonica din Bruxelles și Orchestra Simfonică Radio a Suediei. Printre concertele de operă pe care le-a susținut în ultima perioadă se numără cele de la Festivalul Glyndebourne (Cenușăreasa, Elixirul dragostei), Teatro del Maggio Musicale Fiorentino (Italianca din Alger), Opera din Nisa (Elixirul dragostei), Teatrul Național Nou din Tokio (Don Giovanni), Opéra du Rhin (Macbeth), Théâtre des Champs-Elysées, alături de Orchestre National de France (Don Pasquale), Deutsche Oper Berlin (Bărbierul din Sevilla, Falstaff) și Teatro alla Scala (Don Pasquale).

Mazzola a dirijat pe scena unor renumite festivaluri europene, conducând și noua producție a Falstaff la Festivalul din Aix-en-Provence; Opernfestspiele din München; Festival de Radio France; Festivalul de Operă Rossini; Bienala de la Veneția; Festivalul de Operă Wexford; Festival de Granada și Festivalul Buxton. Între 1999 și 2003 a fost director muzical și artistic al Cantiere Internazionale d’Arte din Montepulciano, unde a dirijat multe concerte simfonice și producții noi de operă alături de Orchestra Simfonică RNCM.

Interpret desăvârșit de muzică contemporană, Mazzola a dirijat în 2010 mai multe lucrări contemporane, inclusiv câteva premiere alături de ONDIF și Orquestra Nacional da Porto. Tot el a dirijat și premierele mondiale ale operei Il processo de Colla, la Scala, Il re nudo de Luca Lombardi la Teatro dell’Opera din Roma, Medusa de Arnaldo De Felice la Bayerische Staatsoper, Isabella de Azio Corghi în cadrul Festivalului de Operă Rossini, cât și multe alte premiere alături de mari orchestre europene.

„The Guardian” descrie stilul de a cânta al Alissei Margulis ca „excepțional”, Ivry Gitlis spune despre ea că este „o revelație”, iar Martha Argerich o numește „o personalitate muzicală puternică”.

Apreciată pentru performanțele sale expresive și pentru puternica emoție pe care o transmite, Alissa Margulis concertează frecvent în săli de concerte importante precum Palais des Beaux Arts în Brussels, Filarmonica din Köln, Musikverein din Viena, Tonhalle din Düsseldorf, Sala de concerte a Filarmonicii din St. Petersburg, Beethovenhalle din Bonn sau Sala Schönberg din Los Angeles.

Născută în Germania într-o familie de muzicieni ruși, Alissa Margulis a studiat la Köln cu Zakhar Bron, la Brussels cu Augustin Dumay și la Viena cu Pavel Vernikov. A apărut prima dată într-un concert public la vârsta de 7 ani cu Budapest Soloists, iar, de atunci, a concertat alături de numeroase orchestre precum Camerata Switzerland, Kremerata Baltica, Düsseldorfer Symphoniker, Orchestra Simfonică din Ierusalim, Orchestrele radiodifuziunilor SWR și WDR, Orchestra Națională din Lorraine și altele.

ALISSA_MARGULIS_

Alissa Margulis

Alissa Margulis este o entuziastă muziciană de cameră și colaborează cu artiști precum Martha Argerich, Yuri Bashmet, David Geringas, Ivry Gitlis, Gidon Kremer, Mischa Maisky, Lilya Zilberstein și Paul Badura-Skoda. A apărut în festivaluri de prestigiu ca Festivalul Muzicii de Cameră de la Ierusalim, Festivalul Davos, Wiener Festwochen, Festivalul Yehudi Menuhin de la Gstaad, Festivalul Schleswig-Holstein, Maggio Musicale Fiorentino și Festivalul Verbier.

Costin Tuchilă

liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Despre Hector Berlioz.

Recital cameral la Ateneul Român

dan geleletu ateneul roman

Dan Geleletu, Ateneul Român

Un recital de trio instrumental este programat duminică, 31 martie 2013, la ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român din București. Cristian Mancaș (clarinet), Dan Cavassi (violoncel), Viorela Ciucur (pian) vor interpreta Trio în la minor, op. 116 de Johannes Brahms și Opt piese, op. 83 de Max Bruch.

Concertul Filarmonicii din Sibiu

sala thalia sibiu

În Sala Thalia din Sibiu va avea loc joi, 24 ianuarie 2013, la ora 19.00 concertul Filarmonicii de Stat din Sibiu. Dirijor: Petre Sbârcea. Solistă: Ilinca Dumitrescu.

În program: Ion Dumitrescu, Preludiu simfonic; Ludwig van Beethoven, Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră, în do minor, op. 37; Johannes Brahms, Simfonia a II-a în Re major, op. 73.

În 20 mai 2013 se vor împlini 100 de ani de la nașterea compozitorului Ion Dumitrescu.

Lansarea albumului discografic „Duelul viorilor”

În urma succesului de anul trecut, Radio România Cultural şi Asociaţia Culturală Accendo au organizat în această toamnă ediţia a II-a a Turneului Naţional „Duelul viorilor”, un proiect care a adus în sălile de concert din toată ţara mii de spectatori veniţi pentru a doua oară să arbitreze această superbă întrecere artistică.

Publicul meloman are acum prilejul, prin noul CD apărut la Editura Casa Radio, de a rememora momente artistice de mare intensitate, din prima ediţie a înfruntării dintre Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru, doi mari violonişti, mânuitori a două instrumente legendare.

Lansarea albumului Duelul viorilor va avea loc la Librăria Humanitas – Kretzulescu din București, luni 19 noiembrie, la ora 18.

La eveniment vor participa violoniştii Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru, pianistul Horia Mihail, Oltea Şerban Pârâu – redactor-şef Radio România Cultural şi director artistic al Orchestrelor şi Corurilor Radio, Tiberiu Comandaşu – redactorul muzical al albumului.

„A intra în starea de competiţie pe care o induce ideea de duel este esenţial pentru un artist care, prin definiţie, ar trebui să fie nemulţumit cu ceea ce are. În cazul nostru, în competiţie au intrat performanţele unor instrumente, Stradivarius şi Guarneri, nu cele ale unor instrumentişti. Dacă de secole nu s-a stabilit cine este câştigătorul, era de aşteptat să nu se stabilească nici acum.

O poveste frumoasă, cu potenţial spectaculos, s-a transformat în realitate în toamna anului 2011, când alături de pianistul Horia Mihail, martor şi arbitru al acestui proiect, doi violonişti şi două viori care nu se întâlniseră anterior pe aceeaşi scenă au intrat într-o competiţie prietenească. Este vorba de Liviu Prunaru cu Stradivarius «Pachoud» din 1694 şi Gabriel Croitoru cu Guarneri del Gesù «Catedrala» – 1730. A fost, practic, un joc de-a duelul, în care câştigător a fost publicul. Atmosfera fierbinte a luptei, a întrecerii, chiar dacă are un final cunoscut, a atras atenţia publicului.

Liviu Prunaru

Iar apariţia acestui CD oferă tocmai şansa de a transfera amintirea atmosferei incendiare din sală, în intimitate”, spune Oltea Şerban Pârâu – redactor-şef Radio România Cultural şi director artistic al Orchestrelor și Corurilor Radio.

Gabriel Croitoru

Organizatori: Radio România Cultural, Asociaţia Culturală Accendo, Editura Casa Radio.

Partener: Librăriile Humanitas.

Concert in memoriam George Georgescu la Sala Radio

În 1918 dirija Filarmonica din Berlin, iar în 1926 pe cea din New York, fiind unul dintre cei mai importanţi şi mai longevivi directori pe care i-a avut vreodată Filarmonica din Bucureşti: dirijorul George Georgescu.

Vineri, 26 octombrie 2012, de la ora 19.00, pe scena Sălii Radio, un mare dirijor român al vremurilor noastre, Cristian Mandeal, alături de violonista Mihaela Martin, aplaudată în numeroase săli prestigioase din întreaga lume, acompaniați de Orchestra Naţională Radio, îl vor omagia pe George Georgescu, unul dintre cei mai mari muzicieni pe care i-a dat vreodată România.

În programul serii: Johannes Brahms, Variaţiuni pe o temă de Haydn, op. 56a, o apreciată lucrare ce îmbină clasicismul lui Haydn cu pasiunea romantismului specific epocii lui Brahms, Wolfgang Amadeus Mozart, Concertul nr. 5 pentru vioară şi orchestră, în La major şi Max Reger, Variaţiuni şi Fugă pe o temă de Mozart.

Pentru alte informaţii legate de stagiunea 2012–2013 a Orchestrelor şi Corurilor Radio vă rugăm să consultaţi site-ul orchestre.srr.ro.

Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro şi la Casa de bilete a Sălii Radio. Preț bilete: 26 lei, 21 lei și 16 lei.

Concertul se înscrie în seria de manifestări realizate în Bucureşti la împlinirea a 125 de ani de la naşterea dirijorului și, cu această ocazie, în pauza evenimentului, Editura Casa Radio va lansa cea mai nouă apariţie din seria discografică Arta lui George Georgescu, dedicată de această dată muzicii româneşti a secolului XX. Albumul cuprinde o selecţie de înregistrări istorice din Arhivele Radio România, realizată de compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu, şi restituie publicului momente interpretative de referinţă din creaţia celor mai reprezentativi muzicieni români: Mihail Jora, Theodor Rogalski, Paul Constantinescu, Constantin Silvestri şi George Enescu. Personalitatea marelui dirijor, interesul său constant pentru muzica românească şi valoarea inegalabilă a înregistrărilor oferite melomanilor pe noul CD al Editurii Casa Radio vor fi evocate de profesorii Viorel Cosma şi Valentina Sandu-Dediu.

Seria de manifestări dedicate dirijorului George Georgescu a fost deschisă la începutul lunii octombrie cu două concerte susținute de Filarmonica „George Enescu“ la Ateneul Român, evenimente promovate în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

George Georgescu

Dirijor, academician, director al Filarmonicii din București, George Georgescu (1887–1964) a fost unul dintre cei mai mari reprezentați ai stilului dirijoral clasic caracteristic școlii germane, desăvârşindu-şi studiile muzicale la Școala superioară de Muzică din Berlin, ca elev al lui Hugo Becker, eminent profesor de violoncel. În 1916, în urma unui accident, a abandonat cariera de violoncelist şi a început să studieze arta dirijorală. În 1918 a înregistrat un succes remarcabil la pupitrul prestigioasei orchestre filarmonice din Berlin, pentru ca, revenit în România, să preia conducerea tinerei orchestre omoloage din București. Cariera sa a continuat însă atât în ţară, cât şi în străinătate, ca invitat la pupitrul unor renumite orchestre simfonice, precum cea din Berlin, Viena, Paris ş.a. Începând din anul 1926 a întreprins şi turnee în Statele Unite, în fruntea orchestrei filarmonice din New York.

După cel de-al doilea război mondial, George Georgescu este pe nedrept îndepărtat de la conducerea Filarmonicii din București din cauza unor concerte susţinute anterior în ţări ca Germania sau Austria. În anul 1947, la intervenția lui George Enescu, își reia activitatea muzicală, la pupitrul Orchestrei Radiodifuziunii Române. În 1954, George Georgescu revine la conducerea Filarmonicii şi până la încetarea din viață, în 1964, întreprinde turnee în străinătate, lucrând neobosit la perfecționarea interpretativă a orchestrei sub conducerea sa.

Cristian Mandeal

Asemenea lui George Georgescu, Cristian Mandeal şi-a început studiile muzicale în România, dar le-a continuat în Germania cu nume extraordinare ca Herbert von Karajan şi Sergiu Celibidache. Ca dirijor principal şi director general al Filarmonicii „George Enescu” (1991–2009) a ridicat nivelul acesteia la cote deosebit de înalte, lăsând în urmă o instituţie-etalon pentru România. A fost director artistic al Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu”, ediţiile 2001 şi 2003. În străinătate, Cristian Mandeal a dirijat sute de concerte ca invitat a zeci de orchestre, pe patru continente. A fost director artistic al Northern Israelian Orchestra – Haifa (1999-2002) şi la Orchestra Naţionala Bască – San Sebastian (2001–2008), dirijor oaspete principal al Orchestrei „Halle” Manchester (2003–2008), al Filarmonicii din Belgrad (stagiunea 2006–2007) şi al Filarmonicii din Copenhaga (2006– prezent). Cristian Mandeal a dirijat peste 60 de prime audiţii absolute, în special ale compozitorilor români, dar şi străini, o parte dintre acestea fiindu-i dedicate. Este un promotor neobosit al lui George Enescu, programându-i muzica pe toate meridianele. Printre altele, a realizat opera Oedipe în primă audiţie britanică (Festivalul de la Edinburgh 2002) şi italiană (Teatro Lirico di Cagliari 2005). Din 2008 este preşedintele „Societăţii George Enescu” din Londra. Un punct de mare interes în ultima perioadă de activitate a lui Cristian Mandeal o reprezintă colaborarea cu Orchestra Română de Tineret pe care o cultivă, educă şi dirijează constant începând din 2008.

Mihaela Martin

Violonistă de excepţie al cărei talent a fost recunoscut şi aplaudat pe toate meridianele, Mihaela Martin a susţinut concerte alături de BBC Symphony, The Royal Philharmonic, The Montréal Symphony, Mozarteum Salzburg, Gewandhaus Leipzig. Mihaela Martin a câştigat Premiul al II-lea la Concursul Ceaikovski (Moscova), repurtând succese la concursurile din Sion (Elveţia), Montreal, Bruxelles, Indianapolis. Colaborarea cu nume sonore precum Kurt Masur, Nikolaus Harnoncourt, Charles Dutoit, Neeme Jarvi, Marta Argerich, Yuri Bashmet, Elisabeth Leonskaja, Nobuko Imai, Leon Fleischer, Menahem Pressle relevă aprecierea de care se bucură distinsa violonistă.

Ca membru fondator al Cvartetului „Michelangelo”, prezintă recitaluri în toată lumea. Mihaela Martin este invitată să susţină cursuri de măiestrie interpretativă, totodată făcând parte din juriile prestigioaselor concursuri: Indianapolis (SUA), Queen Elisabeth (Belgia), Ceaikovski (Rusia) şi George Enescu (România).

Christian Zacharias și Orchestra Națională Radio deschid Festivalul Internațional al Orchestrelor Radio, „RadiRo”

Festivalul Internațional al Orchestrelor Radio, „RadiRo” începe duminică 23 septembrie 2012, la ora 19.30, la Sala Palatului din București. În prima seară vom asculta Orchestra Națională Radio, la pupitrul căreia se va afla Christian Zacharias, directorul artistic al festivalului. Programul cuprinde Trei Entr’acte din opera „Rosamunda”, op. 26 (D 797) de Franz Schubert și Simfonia nr. 9 în re minor, op. 125 de Ludwig van Beethoven. Participă Corul Academic Radio, dirijat de Dan Mihai Goia. Soliști: soprana Sibylla Rubens, mezzosoprana Ruxandra Donose, tenorul Jörg Dürmüller, bas-baritonul Sebastian Holecek.

Christian Zacharias (n. 1950) este considerat unul dintre marii pianiști contemporani, totodată și un remarcabil explorator muzical. În 1969 câștiga Concursul de la Geneva. În 1975 devenea laureat (Premiul I) al Concursului „Ravel ” de la Paris. Acesta este anul în care pianistul german și-a început cariera internațională, cu recitaluri și concerte în principalele centre muzicale europene, apoi ca dirijor. După 1992, a dirijat cele mai importante orchestre din Europa, în anul 2000 s-a aflat la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Los Angeles iar în 2006, al celei din New York. Începînd cu stagiunea 2002–2003, este dirijor principal invitat al Orchestrei Simfonice din Göteborg iar din 2009, „partener artistic” al Orchestrei de Cameră St. Paul (Minnesota).

Christian Zacharias a cântat alături de Cvartetul „Alban Berg”, Cvartetul „Guarneri”, Cvartetul de coarde din Leipzig, alături de Heinrich Schiff și Frank Peter Zimmermann.

Christian Zacharias est director artistic al Festivalului „Mozart” de la Barcelona, care se desfășoară anual, în compania Orchestrei Simfonice din Barcelona, cu care în 2008, când tema festivalului a fost „Parisul și spiritul francez”, a interpretat muzică de Mozart, Haydn, Ravel, Gounod, Poulenc.

Până în 1997, muzicianul a făcut înregistrări pentru Casa de discuri EMI, apoi cu MDG (Musikproduktion Dabringhaus & Grimm). A primit numeroase premii ale discului – printre ele: „Diapason d’Or” pentru CD-ul cu fantezii, rondo-uri și sonate pentru pian de Mozart. În 2007, Christian Zacharias a înregistrat Sonata în La major, D 959 de Franz Schubert iar în 2008, al treilea album cu concerte de Mozart, în compania Orchestrei de Cameră din Lausanne.

Din anul 2000, Zacharias este dirijor principal al Orchestrei de Cameră din Lausanne şi împreună cu aceasta a realizat un număr de înregistrări aapreciate de critici, ce includ lucrări de Mozart, Schumann, Chopin şi Michael Haydn. Remarcabil este ciclul complet, aflat în curs de desfăşurare, al concertelor de pian ale lui Mozart, ce au fost premiate cu premii ca ECHO Classic, Diapazonul de Aur şi Choc du Monde de la Musique. În 2010, Volumul V (Concertele pentru pian KV 175, 246 şi 488) a fost de asemenea încununat cu premiul ECHO Classic. În octombrie 2011, a fost lansat Volumul VII (Concertele pentru pian pian KV 238, 415 si 451).

În septembrie 2011, în cadrul ediției a XX-a a Festivalului Internațional „George Enescu”, Christian Zacharias și Orchestra de Cameră din Lausanne au ofeit publicului, la Ateneul Român, Integrala simfoniilor lui Schumann și piese concertistice ale compozitorului german.

Marți 25 septembrie, Christian Zacharias va fi solistul celui de-al doilea concert al Orchestrei RAI Torino, dirijată de Juraj Valcuha (Sala Palatului, ora 19.30). Îl vom asculta interpretând dificilul Concert pentru pian și orchestră nr. 2 în Si bemol major de Brahms. Programul mai cuprinde lucrări de Richard Strauss: poemul simfonic Till Eulenspiegel și Suita de concert „Cavalerul rozelor”.

Pentru publicul din țară, toate concertele festivalului vor fi transmise în direct pe frecvențele în FM ale posturilor Radio România Cultural și Radio România Muzical și online pe www.radioromaniacultural.ro și www.romaniamuzical.ro.

Programul complet al festivalului poate fi consultat pe site-ul oficial:  www.radirofestival.ro.

Costin Tuchilă

Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret: Centenar Sergiu Celibidache

Cea de-a treia Stagiune Camerală „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, desfășurată sub egida Bibliotecii Metropolitane București, se va încheia luni, 25 iunie 2012, la ora 17.00, cu o un medalion dedicat dirijorului Sergiu Celibidache. Centenar Sergiu Celibidache este titlul sub care muzicieni care au cântat în compania sa și critici muzicali îl vor evoca pe marele dirijor născut în 28 iunie 1912. Participă: Dan Cavassi, Andrei Dorobanțu, Nicolae Licareț, Costin Tuchilă. Manifestarea programată în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) se va încheia cu un Recital Aurelian-Octav Popa (clarinet). În program, piese de Rameau, Debussy, Enescu (adaptare de Aurelian-Octav Popa). În cadrul serii care îi este dedicate vor putea fi ascultate și vizionate înregistrări de referință cu Sergiu Celibidache. Intrarea este liberă.

Director artistic al Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”: dr. Mirela Zafiri.

Sergiu Celibidache (28 iunie 1912, Roman, România–14 august 1996, La Neuville-sur-Essonne, Franța)

„Cândva, la un moment dat, acest om a devenit mit. Înainte de asta, însă, fusese o legendă.” ( Mario Gerteis).

„A fost iubit, admirat, temut, iar acum va fi cu siguranță și divinizat.” (Steen Christian Steensen).

„Un tip de dirijor ca Celibidache nu va mai exista niciodată.” (Roland de Beer).

„De unde vine această priză electrizantă pe care Celibidache o exercită asupra muzicienilor şi melomanilor şi care pare să fie adevărată magie sau miracol? Printr-o amănunţită analiză şi o concentrată observaţie, înlăturând tot ceea ce ar părea de domeniul supranaturalului, se pot scoate la iveală toate însuşirile care dau acel caracter neobişnuit valorii indiscutabile a acestui mare artist. Înzestrat de la natură cu toată generozitatea şi stăpânit de o pasiune mistuitoare pentru muzică, valoarea sa extraordinară este fructul unei munci fără odihnă, al unui studiu ştiinţific şi vast al tuturor disciplinelor muzicii pe care le stăpâneşte la cel mai înalt nivel şi în cele mai intime amănunte, al unei fantezii de o bogăţie rară, al unei culturi academice. Doctor în filozofie şi în matematici, interpretările sale sunt construite numai pe temeiul unei logici inebranlabile, iar fantezia aceea, despre care vorbeam mai sus, se împrospătează printr-un proces continuu de rafinare şi sublimare, hrănindu-se din universalitatea cunoştinţelor sale nu numai din domeniul artelor – muzică, literatură, teatru, plastică – ci din toate ramurile activităţii umane, dar mai ales trăgându-şi seva din izvorul nesecat al unei bogate vieţi interioare. Tot din acestea trebuie desprinsă şi taina faptului că Celibidache nu se repetă niciodată. Compozitor el însuşi, acest magistral interpret se apleacă plin de umilinţă asupra operei ce intră în repertoriul său, caută să pătrundă cu truda unui studiu meticulos şi cât mai complet în intimitatea limbajului creatorului respectiv şi, reuşind să se substituie acestuia, îi cântă lucrarea cât mai aproape de ceea ce putea fi idealul de interpretare, aşa cum i-a sunat compozitorului atunci când şi-a scris opera. Ca să ajungă aici, el caută să intre în universul compozitorului, în concepţia lui de viaţă, în epoca lui, în idealurile, preocupările şi problemele acelei epoci, în aşa fel încât să poată traduce opera compozitorului prin prisma epocii lui şi nu prin prisma epocii, mentalităţii şi stilului nostru actual de viaţă.” (Costache Popa).

„Gesturile dirijorului sculptează în spaţiu o sinteză geometrică şi predomină volumul, relevat nouă prin statornicia nuanţei alese şi precizia structurii perioadelor. El îşi afirmă voinţa cu o autoritate severă, mâna stângă tăind în aer împlinirea şi dezlegarea expresiei. Pare a fi calm în mişcări, bagheta lui vibrează tot atât de subtil ca vibrato-ul viorilor, obligate de el la un tremur mai strâns decât cel obişnuit, ce naşte o palpitaţie emoţională în diminuendo, topit infinitezimal, încât se percepe ca umbra umbrei unei vibraţii. Dar când porneşte un crescendo, atunci tot trupul se îndoaie ca un copac răscolit de furtună. Modulează în cercuri mari avântul, dar nici o clipă nu-i îngăduie să depăşească armonia echilibrului cerebral. El aşează muzica în zona spiritului şi o priveşte epurată de tot balastul inutilităţilor omeneşti. De aceea poate să exprime esenţialul!” (Cella Delavrancea).

„S-a spus (nu fără temei) că muzica adevărată trebuie ascultată doar cu inima. În cazul lui Sergiu Celibidache dictonul rezistă pe deplin confruntării cu realitatea. Mai mult decât atât: emoţia creată de universul sonor este sporită la Celibidache de trăirea totală a partiturii, care i se citeşte pe faţă. […] Celibidache trebuie văzut, nu doar ascultat, şi mai ales trebuie văzut de aproape, mai ales din faţă, pe întregul parcurs al desfăşurării discursului muzical. Ai zice că mâna dirijorului, gesturile de pronunţată expresivitate vin să servească, în primul rând, acea privire caracteristică, plină de forţă, ce domină şi subjugă instrumentiştii. Este un privilegiu să retrăieşti fiecare pagină muzicală în ambianţa acestui mare maestru al baghetei, capabil să comunice emoţia artistică la tensiuni dintre cele mai înalte. Şi este, în sfârşit, pilduitor să-l urmăreşti pe Sergiu Celibidache la repetiţii pentru a pătrunde în extrema complexitate a actului creator, în munca epuizantă a aspiraţiei spre perfecţiune, în dăruirea totală dedicată tălmăcirii capodoperelor. Numai aşa vom înţelege «secretul» acelor concerte de referinţă artistică pe care Sergiu Celibidache le oferă auditorilor. Numai aşa vom cunoaşte preţul marilor eforturi ale membrilor orchestrei, permanent solicitaţi de dirijor până la limita posibilităţilor fizice şi psihice. Iar publicul românesc dovedeşte că a înţeles pe deplin această înaltă lecţie de artă, asaltând, pur şi simplu, porţile Ateneului pentru a putea asista la repetiţii, pentru a fi martor la acel veritabil laborator de creaţie. Îmbucurător este şi faptul că, în primele rânduri, am remarcat un foarte mare număr de tineri, studenţi la Conservator sau la alte facultăţi, elevi etc. Fără îndoială că pentru ei, exemplul maestrului se poate transforma într-o experienţă unică, greu de uitat şi menită apoi să marcheze întreg drumul evoluţiei lor. Vor fi învăţat de aici că orice izbândă artistică, orice înfăptuire de preţ se atinge numai cu o muncă perseverentă, fără menajamente. Că în spatele interpretării strălucitoare, aparent fără nici un efort, dintr-un concert, se ascunde un imens sacrificiu, strădanii adesea greu de închipuit.” (Viorel Cosma).

Sergiu Celibidache „nu poate relata nimănui ce face, pentru că muzica, pentru el, este o succesiune de momente prezente, aidoma oricărei rostiri esenţiale, irepetabile în datele ei fundamentale. Un dirijor care urcat la pupitrul orchestral, se adânceşte în sine până la a se confunda cu universul din care izvorăşte spre noi pe căile iluminate ale harului divin.” (Corneliu Antim).

 

 Richard Strauss, Poemul simfonic „Till Eulenspiegel” – fragment de repetiție cu Sergiu Celibidache, Orchestra Simfonică Radio din Stuttgart

P. I. Ceaikovski, Simfonia nr. 5 în mi minor, partea a IV-a, Andante maestoso – Allegro vivace, Filarmonica din München, dirijor: Sergiu Celibidache. Herculessaal, München, 1983

J. Brahms, Simfonia a III-a în Fa major, partea a III-a, Poco allegretto, Filarmonica din München, 1985

M. Ravel, Bolero, Filarmonica din München, Japonia, 1994

Concert dedicat aniversării a 100 de ani de relaţii diplomatice dintre Elveţia şi România

Ambasada Elveţiei la Bucureşti în colaborare cu Formațiile Muzicale Radio organizează un concert extraordinar la Sala Radio, dedicat încheierii evenimentelor prilejuite de aniversarea a 100 de ani de relaţii diplomatice dintre Elveţia şi România.

Concertul Orchestrei Naționale Radio de vineri, 27 aprilie 2012, ora 19.00 îl va avea ca invitat pe dirijorul elveţian Nicolas Farine, care este în prezent profesor de pian, dirijat şi cor la Conservatorul din Neuchâtel, profesor de canto la Conservatorul Superior din Geneva şi pianist al Nouvel Ensemble Contemporain şi al Helvet Quartet. Soliştii concertului de vineri sunt doi cunoscuţi muzicieni români: violonistul Gabriel Croitoru şi violoncelistul Marin Cazacu.

Programul va cuprinde Dublul concert pentru vioară, violoncel şi orchestră, op. 102 de J. Brahms, Rugby, Pastorale d’été şi Pacific 231 de A. Honegger şi poemul simfonic Till Eulenspiegel, op. 28 de R. Strauss.

Biletele se pot procura prin Eventim, la Casa de bilete a Sălii Radio, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online pe www.eventim.ro

Cu un parcurs muzical ce a început cu studiul pianului şi al trompetei, Nicolas Farine avea să mai studieze dirijat de orchestră, muzicologie, acompaniament, concluzionându-şi formarea muzicală cu un masterat şi studii doctorale. Pasionat de arta dirijorală, a studiat în Canada, Statele Unite ale Americii şi Austria cu Otto-Werner Müller, Charles Bruck şi Salvador Mas Conde. Activitatea sa dirijorală cuprinde concerte susţinute alături de Orchestra Filarmonică Sczeczin din Polonia, Ansamblul Simfonic Neuchâtel, Orchestrele Filarmonice din Plovdiv şi Lviv, Orchestra Conservatorului Superior din Geneva. A participat la festivalurile „MusicFest” din Kiev, „Contrasts” din Lviv şi „Jardins Musicaux”. Deşi a dirijat multă muzică simfonică, Nicolas Farine abordează şi titluri din repertoriul de operă: Orfeu şi Euridice de Gluck, Faust de Gounod, La finta semplice, Bastien şi Bastienne de Mozart, Die Weisse Rose de Zimmerman, Acis şi Galateea de Händel, Dido şi Aeneas, Regele Arthur de Purcell. A realizat premierele operelor Gulliver, Morceaux de Nuit de Cattin. Nicolas Farine a colaborat cu regizorii Stephan Grögler, Gino Zampieri, Robert Bouvier, François Racine, Cédric Dubois, iar alături de compozitorul François Cattin este director artistic şi fondator al Jeune Opéra Compagnie.

Gabriel Croitoru are o activitate solistică ce însumează mai bine de 1.000 de concerte susţinute atât în ţară cât şi în străinătate, alături de cunoscute ansambluri orchestrale: London Royal Philharmonic, Monte-Carlo Symphony, Lyon Symphony, Gewandhaus Leipzig Orchestra, Galicia Symphony, Queen Sofia Chamber Orchestra. Gabriel Croitoru a susţinut numeroase recitaluri în Franţa, Spania, Germania, China, Bulgaria, Statele Unite ale Americii, fosta URSS, Ungaria, precum şi în România. Actualmente este solist concertist al Filarmonicii P. Constantinescu din Ploieşti şi este membru (vioara I) al cvartetului de Stat Transilvan, al Filarmonicii din Cluj-Napoca. De asemenea desfăşoară o prodigioasă activitate didactică fiind profesor la Universitatea de Muzică din Bucureşti. În anul 2006 a obţinut titlul de doctor în muzică, cu tema „Pablo Sarasate – Virtuozitate interpretativă şi fantezie componistică”, având ca îndrumător pe prof. Octavian Lazăr Cosma. Discografia sa cuprinde numeroase CD-uri dintre care amintim Integrala lucrărilor pentru vioară şi orchestră de Pablo Sarasate, ce constituie şi o premieră mondială. Gabriel Croitoru cântă pe o vioară Giuseppe Guarneri, datată 1730.

Marin Cazacu este solist concertist al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti din anul 1983, susţinând totodată numeroase concerte în Europa, Asia şi Statele Unite ale Americii. A colaborat cu valoroşi solişti şi dirijori: Ghenadi Rojdestvensky, Sergiu Comissiona, Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Antoni Ros Marba, Mendi Rodan, Jean Perisson, Lu Jia, Emil Simon, Misha Katz, Valentin Gheorghiu, Ştefan Gheorghiu, Mihaela Martin, Radu Aldulescu, Vladimir Orlov, Victor Tretiakov, Jeremy Menuhin, Adelina Oprean, Steluţa Radu, Ion Ivan Roncea, Aurelian Octav Popa, Gabriel Croitoru, Cristina Anghelescu. De-a lungul timpului a fost distins cu numeroase premii şi distincţii precum: „Medaille d’argent” şi Premiul „Villa Lobos”, Premiul I la Markneukirchen, Premiul al II-lea la Concursul „J. S. Bach” (Leipzig) şi Premiul I la Bologna. De asemenea a mai fost distins cu Premiul Criticilor şi Muzicologilor în 1980 şi 2004, Premiul pentru Performanţă în solistică, oferit de revista „Actualitatea muzicală” (2001), Premiul aniversar al canalului de Radio Muzical (2001), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004). A concertat alături de prestigioase ansambluri precum: Radio Berlin, Radio Leipzig, Radio Bratislava, Radio Sofia, Radio Madrid, Radio Ljubljana, Filarmonica din Seoul, Orchestra Internazionale d’Italia, Filarmonica din Moscova, Orchestra Naţională a Ucrainei, Filarmonica Istanbul, Orchestra Simfonică din Osaka, Orchestra Simfonică Italiană, Filarmonica „G. Enescu”, Orchestra Naţională Radio. Marin Cazacu este invitat să participe şi în cadrul unor Festivaluri organizate în Bucureşti, Berlin, München, Veneţia, Macao, Singapore, Milano, Mateus (Portugalia), Osaka, Tokyo, Seoul, Hong Kong, Bratislava. Este director artistic al Festivalului internaţional „Enescu şi muzica lumii”, iar pentru organizarea acestui Festival şi a înfiinţării primei Orchestre Naţionale de Tineret a primit Premiul VIP şi Premiul revistei „Actualitatea muzicală” pentru „Proiectul anului”. Din anul 1992, Marin Cazacu predă violoncelul la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, obţinând în anul 2006 titlul de Doctor în muzică.

Cristina Anghelescu și Dana Borșan în recital la Sala Radio

Marţi, 20 martie 2012, ora 19.00, la Sala Radio va avea loc recitalul a două cunoscute artiste: pianista Dana Borșan și violonista Cristina Anghelescu, soliste concertiste ale Formațiilor Muzicale Radio.

Programul va cuprinde Sonata în Mi bemol major pentru vioară şi pian, K.V. 380 de W. A. Mozart, Sonata nr. 7 în do minor pentru pian şi vioară, op. 30 nr. 2 de L. van Beethoven și Sonata nr. 1 în Sol major pentru pian şi vioară, op. 78 de J. Brahms.

Biletele se pot procura prin Eventim, la Casa de bilete a Sălii Radio, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online pe www.eventim.ro.

Interpretă fascinantă, cu o putere de expresie deosebită, artistă de o desăvârşită muzicalitate, Dana Borşan şi-a câştigat un loc binemeritat în elita pianisticii româneşti. Profesor univ. dr. la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Dana Borşan este din anul 2000, solistă concertistă al Formaţiilor Muzicale Radio. Născută la Cluj, licenţiată a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi beneficiară a unei burse a Comunităţii Europene la Hochschule der Künste din Berlin, discipolă a maeştrilor Gabriel Amiraş şi Georg Sava, Dana Borşan a urmat cursuri de măiestrie cu Hans Leygraf, la Mozarteum- Salzburg şi Helene Boschi, la Weimar. Debutul pe podiumul de concert, la doar 12 ani cu Rondo-Concert pentru pian şi orchestră în Re major de Mozart, confirma apariţia unui talent neobişnuit. Un moment decisiv în cariera sa l-a constituit dobândirea Premiului II şi a Medaliei de argint la una dintre cele mai importante competiţii internaţionale, Concursul „Robert Schumann” de la Zwickau. Numele Danei Borşan apare constant, de peste 35 de ani, pe afişele tuturor filarmonicilor din România şi în programe de concert din străinătate. A susţinut, în 17 ţări (Germania, Franţa, Italia, Irlanda, Marea Britanie, Norvegia, Cehia, Slovacia, Rusia, Moldova, Bulgaria, China, Ungaria etc.), peste 900 de concerte şi recitaluri, propunând de fiecare dată programe de substanţă, cu repertorii diverse, adevărate provocări pentru evoluţia oricărui pianist. A cântat pe scene de prestigiu din Berlin, Dresda, Stuttgart, Essen, Paris, Bruxelles, Varşovia, Viena, Sydney, Budapesta, Oslo, Hong-Kong, Bologna, Assisi, Aberdeen, Cork etc. Numele Danei Borşan a apărut pe afişele festivalurilor de la Aberdeen, Potsdam, Faenza, Chişinău, Bucureşti – Festivalul „George Enescu”, Festivalul „Dinu Lipatti”, Cluj – Festivalul „Mozart”. Dana Borşan a încheiat în anul 2006 un proiect deosebit – Integrala Concertelor pentru pian şi orchestră de W.A. Mozart, eveniment în premieră în viaţa muzicală românească, concretizat în concerte susţinute alături de Orchestra de Cameră Radio şi o serie de 8 CD-uri editate de Casa Radio. Un alt proiect realizat este Integrala Sonatelor pentru vioară şi pian de W.A. Mozart, împreună cu violonistul Alexandru Tomescu, recitaluri deosebit de bine primite de public şi de presă. În paralel cu activitatea artistică, Dana Borşan susţine şi o activitate didactică remarcabilă: conduce din 1990 o clasă de pian, studenţii săi obţinând numeroase premii la concursuri naţionale şi internaţionale.

Cristina Anghelescu a început studiul viorii la vîrsta de 6 ani cu tatăl său, violonistul Aurelian Anghelescu, cel care i-a îndrumat cu atenţie şi profesionalism formarea artistică. Ulterior, Cristina Anghelescu a absolvit Universitatea de Muzică din Bucureşti la clasa prof. Ştefan Gheorghiu şi în prezent este solista Formaţiilor Muzicale Radio. Este câştigătoarea concursurilor internaţionale „Jean Sibelius” – Helsinki 1990, „Alberto Curci” – Napoli 1983, „Dr. Luis Sigall” – Viña del Mar 1985 – Chile şi Andria 1991. A mai câştigat de asemenea premiul V la Concursul „J. Thibaud” – Paris 1981, premiul IV la „Tibor Varga” – Sion 1983 şi premiul IV la Concursul „P. I. Ceaikovski” – Moscova 1986. Prezenţă activă pe toate scenele din România încă din perioada studenţiei, Cristina Anghelescu a fost invitată să concerteze în săli renumite ca Schauspielhaus din Berlin, Ceaikovsky Hall din Moscova, Teatro Monumental y Auditorium din Madrid, Smetana Hall din Praga, St. John’s Smith Square din Londra, Finlandia Hall din Helsinki, cu orchestre importante. A colaborat cu maeştri cunoscuţi ca Leif Segerstam, Jukka Pekka Saraste, Erich Bergel, Yuri Simonov şi cu toţi dirijorii români. A susţinut numeroase turnee de concerte şi recitaluri în toate ţările Europei, în Taiwan, America de Sud şi cea de Nord, Africa de Sud. A realizat numeroase înregistrări, multe dintre ele apărând pe CD, cu concertele de Mozart, Ceaikovski, Mendelssohn-Bartholdy, Anotimpurile de Vivaldi şi cu cele două Concerte de George Lloyd, alături de renumita orchestră „Philharmonia” din Londra.