„Bradul”, expoziție Elena Murariu

bradul expozitie elena murariu

eveniment liber sa spunJoi, 29 ianuarie 2015, la ora 16.00, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Sala „Gheorghe Focşa” va avea loc vernisajul expoziţiei Bradul, pictură, grafică, fotografie şi obiect de Elena Murariu. Expoziţia care va fi deschisă până la data de 22 februarie 2015 va fi vernisată de istoricul de artă Mihai Plămădeală şi de Radu Boroianu. 

„Expoziţia Bradul va încheia seria expoziţiilor dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni cu prilejul tricentenarului martiriului acestora. Prin plasarea ei, în mod deliberat, la începutul noului an, 2015, încerc să subliniez faptul că slăvirea şi cinstirea Brâncovenilor, repere culturale şi spirituale ale neamului românesc, este un proces ce-şi urmează calea firească spre desăvârşire. Ţin să amintesc faptul că proiectul personal pe care l-am dedicat Sfinţilor Brâncoveni a fost iniţiat cu două decenii în urmă şi se numără printre preocupările mele constante. Unul dintre simbolurile pe care le-am integrat în iconografia Sfinţilor Brâncoveni este bradul, arbore emblematic al spaţiului românesc. Bradul are semnificaţii multiple făcând trimitere la viaţă, moarte, verticalitate, demnitate, dârzenie şi înălţare spirituală. În această expoziţie sunt reunite, cu precădere, lucrări din lemn sculptat şi pictat, câteva piese de grafică, fotografii şi, desigur, brazi vii şi foşti brazi de Crăciun. Aceşti brazi de Crăciun, care nu mai au podoabe, care şi-au încheiat menirea, ieşiţi din ritual, au adus până de curând bucurie şi mireasmă de cetină în casele oamenilor, iar acum, în loc să fie aruncaţi la gunoi, sunt aduşi să ne bucure şi în același timp să ne tulbure, creând emoţie artistică într-un eveniment cultural. Asocierea registrului artei sacre cu cel al obiceiurilor de Crăciun, prin simbolul bradului, vine să întărească simbolistica artistică a proiectului dedicat Brâncovenilor dar, în acelaşi timp, ne provoacă să medităm la nestatornicia şi perisabilitatea lucrurilor, sentimentelor, evenimentelor, dar şi la ideile de ciclicitate a fenomenelor şi, nu în ultimul rând, la nevoia de repere fundamentale care ne ajută să ne găsim traiectoria în această lume atât se schimbătoare.” – Elena Murariu.

elena murariu

Elena Murariu

Elena Murariu s-a născut în 1963 la Zvoriştea, judeţul Suceava. A studiat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, promoţia 1987 şi s-a specializat în restaurare pictură murală la ICCROM, Roma. Lucrează ca restaurator de pictură murală în domeniul monumentelor istorice. Activitatea sa artistică s-a concretizat în lucrări de artă sacră de tradiţie bizantină. Mai multe premii şi distincţii au consacrat recunoaşterea valorii lucrărilor sale din domeniul restaurării cât şi a celor din domeniul artei sacre. Lucrările dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni sunt rodul unui proiect amplu ce se desfăşoară pe parcursul a mai mult de două decenii, fiind expuse în cadrul unor expoziţii personale la Arad, Bucureşti, Iaşi, New York, Paris, Barcelona şi Atena.

Stolnicul între contemporani

lansare_stolnicul-intre-contemporani virgil candea

Muzeul Naţional de Istorie a României găzduiește lansarea ediţiei a II-a a lucrării academicianului Virgil Cândea, Stolnicul între contemporani, publicată de Editura IDACO. Evenimentul este organizat de Primăria Oraşului Otopeni și Asociaţiile Sanda şi Virgil Cândea și Renaşterea Obiceiurilor şi Tradiţiilor Româneşti. Lansarea va avea loc luni, 10 noiembrie 2014, începând cu ora 17.00, în Sala Lapidarium a Muzeului Naţional de Istorie a României, din Calea Victoriei nr. 12, București.

Vor fi prezente la eveniment personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române, ale Academiei Române şi ale altor instituţii de cultură din Bucureşti. Apărută acum într-o versiune revăzută și adăugită de Ioana Feodorov, fiica autorului, scrierea prezintă climatul cultural şi diplomatic de la curtea domnului martir Constantin Brâncoveanu, relaţia acestuia cu Stolnicul Constantin Cantacuzino și cu cercurile intelectuale ale vremii, înăuntrul și în afara Țării Românești.

,,Am bucuria să vă invit la un eveniment editorial care este mai mult decât prezentarea unei cărţi ce ne aduce în climatul cultural şi diplomatic de la curtea Domnului Constantin Brâncoveanu şi ne vorbeşte de relaţia acestuia cu Stolnicul Cantacuzino. Am considerat că odată cu subiectul deosebit pe care-l propune volumul, în cadrul Anului Brâncoveanu-2014, să fie şi un omagiu adus d-lui academician Virgil Cândea, la 7 ani de la trecerea la cele veșnice. Neuitarea  marilor personalităţi româneşti ce au adus contribuţii deosebite la cultura universală este datoria ce o avem fiecare dintre noi, ca români, de a o transmite din generaţie în generaţie. TVR – Universul Credinţei a realizat un scurt film documentar care să ne aducă mai aproape de personalitatea d-lui acad. Virgil Cândea, film ce va fi proiectat în cadrul evenimentului. Vă aşteptăm cu emoţiile inerente unei întâlniri la care eforturile tuturor organizatorilor, susţinătorilor au fost deosebite.” – Iuliana Mateescu, Preşedinte al Asociaţiei ,,Renaşterea Obiceiurilor şi Tradiţiilor Româneşti’’.

Muzica în vremea lui Galileo Galilei

galileo galilei

eveniment liber sa spunÎn cadrul Festivalului ,,Mogoșoaia Classic Fest”, Palatele Brâncovenești – Mogoșoaia, duminică, 25 mai 2014, la ora 17.00, în Sala Scoarțelor va avea loc recitalul extraordinar Ilinca Dumitrescu (pian) și Vasile Macovei (fagot).

Program: Muzica în vremea lui Galileo Galilei (450 de ani de la naștere). Prezintă: Sebastian Crăciun (realizator Radio România). Concert realizat de Radio Romania, Palatele Brancovenesti – Mogosoaia. În colaborare cu TV H.

Din Bucureștiul de altădată: Podul Mogoșoaiei (1)

Podul_Mogoşoaiei foto f duschek 1874

Podul Mogoşoaiei, fotografie de F. Duschek, 1874

Atunci când scrii despre istoria unui oraş, cauţi şi citeşti documentele vremii, vizitezi muzeele pentru a vedea ce s-a păstrat din memoria acestuia, apoi tablourile, fotografiile, presa, dar şi cărţile unor autori care notează pur şi simplu, care comentează, care aduc un plus de informaţie, de cele mai multe ori subiectivă, despre ceea ce am putea numi portretul Bucureştilor, în cazul nostru.

gh crutzescu podul mogosoaei

M-am oprit astăzi la cartea Podul Mogoşoaei. Povestea unei străzi de Gheorghe Crutzescu*)(Editura Librăriei Socec, 1931), lucrare ce evocă în primele pagini imaginea începuturilor acestei străzi bucureştene (Calea Victoriei de astăzi), sub domnia lui Constantin Brâncoveanu**). Anii domniei lui Brâncoveanu au fost marcați de un progres economic și cultural-artistic, de inițiative de modernizare a aparatului statal, de reformare a sistemului fiscal. A organizat cancelaria statului în vederea întreținerii raporturilor cu puterile străine. Epoca brâncovenească s-a deschis influențelor occidentale care au început să prevaleze asupra celor orientale.

bucuresti-gravura pe lemn 1789

București, gravură pe lemn, 1789

„Un an după moartea bunicii sale – scrie Gheorghe Crutzescu în primul capitol, Nașterea și copilăria – Constantin Brâncoveanu se suie pe scaunul Ţării. Era fire plecată spre cele frumoase şi mare iubitor de construcţii. De ce oare nu şi ar fi legat palatul lui din Bucureşti cu castelul de la Mogoşoaia, pe care tocmai îl isprăvise? Ar fi nu numai lucru de trebuinţă pentru dânsul, dar încă supărător din cale afară pentru rudele lui, care îşi vor vedea proprietăţile tăiate în două.

Astfel, într-o zi, din poarta casei sale de lângă gârlă (unde sunt azi marile temelii cu destinaţie necunoscută), Vodă pune sfoară drept spre Mogoşoaia, tăind astfel uliţă nouă prin mahalaua existentă a Scorţarului, prin întinsele proprietăţi ale mătuşii sale Doamna Maria, văduva lui Şerban Vodă Cantacuzino, prin locurile Bălăceanului, văr bun şi cel mai duşmănit dintre duşmanii lui Brâncoveanu, în sfârşit, prin terenurile Zlătarilor şi, ieşind din oraş dincolo de mahalaua Sărindarilor, prin cele stăpânite de mănăstirile Snagov şi Căldăruşani.

«Şi astfel», scrie Gion, «îşi croi Vodă un drum mai drept şi mai scurt spre moşia Măriei Sale. Aceasta s-a petrecut în anul 1692. Podul Mogoşoaei se deschisese şi deschis a rămas şi va rămâne cât or fi Bucureştii»…

Acest drum nou s-a născut şerpuit, spre ciuda «edililor» şi «urbaniştilor». Dar n-au ce i face: el urmează creasta dealului, care din Dâmboviţa porneşte spre miazănoapte – căci pe deal e uscat, în vale e baltă – şi de aceea drumul, fiind pe creastă, toate străzile care azi ies spre apus din Calea Victoriei, până în dreptul Ateneului, merg la vale. Şi râpa era mult mai repede, pe vremuri.

Fiind pe muchie de deal, locurile erau uscate şi sănătoase şi de aceea, de-a lungul uliţei noi croite, pe terenuri întinse cât o moşie, au început boierii să-şi facă case. Case încăpătoare, întru nimic deosebite de conacele lor de la ţară, căci până mai acum o sută de ani, când au apucat să vie în ţară arhitecţi străini, meşterii noştri ridicau clădiri după obiceiul ţării şi cum apucaseră dela părinţi.”

Pușa Roth

*) Gheorghe Crutzescu (1890–1950) a studiat dreptul şi a lucrat în diplomaţie. Podul Mogoşoaei este unica sa lucrare de o deosebită valoare documentară şi chiar literară.

**) Constantin Brâncoveanu (1654–15 august 1714), mare boier, Domn al Țării Românești între 1688 și 1714 și nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino. În 1714, pe 15 august, a fost executat la Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu.