Conferință David Crystal

david crystal

eveniment liber sa spunLuni, 15 aprilie 2013, de la ora 19.00, la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38) va avea loc conferința The Story of English in 100 words, susţinută de reputatul lingvist David Crystal. Evenimentul este organizat de British Council în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

Scriitor, editor, conferențiar, realizator de emisuni de radio și televiziune, prof. David Crystal a publicat peste 100 de cărți în sfera lingvisticii si a aplicațiilor sale practice, fiind editorul lucrărilor de referință Cambridge Encyclopedia of the English Language și The Cambridge Encyclopedia of Language.

David Crystal este profesor onorific la University of Bangor și conduce, în prezent, Asociaţia Internaţională a Profesorilor de Engleza ca Limbă Străină (IATEFL) şi Asociaţia pentru Învăţarea Limbilor (ALL). Este preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Alfabetizare din Marea Britanie şi vicepreşedinte onorific al Colegiului Regal de Logopedie, al Institutului de Lingvistică şi al Societăţii Redactorilor şi Corectorilor. În anul 1995 a fost distins cu Order of the British Empire (OBE), iar din anul 2000 este membru al Academiei Britanice.

words

Conferinţa va fi susținută în limba engleză. Accesul publicului este liber. Persoanele interesate sunt rugate să confirme participarea la adresa contact@britishcouncil.ro până la data de 12 aprilie 2013. Intrarea în sală se va face începând cu ora 18.45.

„A Mary Shelley Reader” la Contemporary Literature Press

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român anunță publicarea volumului A Mary Shelley Reader, redactat de Mihai A. Stroe.

Contemporary Literature Press publică acum o antologie din proza lui Mary Shelley care duce cititorii către începuturile filmelor și cărților de groază. Frankenstein, primul ei roman, foarte adesea numit și Gotic, a apărut în anul 1818. Un al doilea roman al autoarei, The Last Man, a apărut în 1826: acesta descrie planete-soare care năvălesc în sistemul nostru solar, valuri uriașe și alte nenorociri ce se petrec în jurul anului 2100.

Romanele lui Mary Shelley s-au tipărit în milioane de exemplare. Frankenstein și The Last Man sunt considerate printre primele romane science-fiction. Amândouă sunt cărți vizionare. Din acest al doilea Reader pe care îl publicăm — după antologia David Lodge — cititorul își va da cu siguranță seama că spaimele provocate de imaginea sumbră a unui viitor apocaliptic nu sunt monopolul secolului XXI… În acest sens, studiourile de film de la Hollywood au sporit imens popularitatea lui Mary Shelley. Antologia noastră o prezintă pe autoarea lui Frankenstein și din punctul de vedere al criticii literare: Mihai  A. Stroe adaugă textelor alese de el o Introducere despre opera autoarei, precum și o Cronologie a vieții și scrierilor ei.

Frankenstein și Dracula, domnitorul român pe numele lui adevărat Vlad Țepeș, sunt foarte des asociați. Antologia pe care o publicăm acum demonstrează însă că proza lui Mary Shelley este și o proză de idei, nu numai una de aprehensiune și groază.

Mihai A. Stroe a ales fragmente care provoacă cititorul să se gândească la trecutul și prezentul literaturii. Acest Reader se adresează tuturor acelora care învață limba și literatura engleză, în speranța că vor redescoperi o autoare din secolul XIX, care scria romane despre secolul XXII.

Robert de Niro în Frankenstein, 1994

A Mary Shelley Reader, redactat de Mihai A. Stroe, se lansează oficial miercuri, 1 august 2012, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/mary-shelley-reader-stroe.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul  http://www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Lidia Vianu

Drumul modei trece prin România

Colecție de design vestimentar prezentată la București

Joi, 7 iunie 2012, la ora 19.00, la Biblioteca Națională a României (Bd. Unirii nr. 22, spaţiul expoziţional Corp Aulă) va avea loc vernisajul expoziției Drumul modei: dialog peste graniţe, cuprinzând colecția realizată de zece creatori de modă armeni și europeni în cadrul proiectului paneuropean omonim. România este prima dintre cele cinci ţări europene în care va fi prezentată colecţia proiectului. La vernisaj vor fi prezenți designerii Andra Cliţan (România), Aram Nikolyan (Armenia), curatorul Tony Charalambous (Marea Britanie), Tania Radu, vicepreședinte al Institutului Cultural Român și reprezentanți ai British Council Armenia.

Vineri, 8 iunie 2012, de la ora 10.00, va fi organizat un master class despre integrarea elementelor tradiționale în creațiile de design contemporan, cu participarea creatorilor de modă Andra Clițan și Aram Nikolyan, a lect. univ. drd. Ioana Avram (Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti), coordonatorul activităţii de creației a celor doi designeri în timpul rezidenței din România (iulie 2011), precum și a curatorului Tony Charalambous.

Creaţiile designerilor, incluzând elemente specifice patrimoniului cultural din Armenia şi din ţările europene, au fost prezentate pentru prima dată în Armenia (Erevan şi alte trei regiuni, în perioada februarie–aprilie 2012), urmând ca până la sfârșitul anului 2012 colecția să fie itinerată în Germania (iulie), Danemarca (august), Marea Britanie (septembrie) și Cehia (octombrie). După itinerare, colecția va fi donată unui muzeu de profil din Armenia.

Lansat în 2010, proiectul Drumul modei: dialog peste graniţe a mijlocit colaborarea între creatori de modă din Armenia și din Europa. Designerii au constituit cinci echipe de creație: Aram Nikolyan (Armenia) – Andra Cliţan (România), Christine Avetisyan (Armenia) – Pavel Ivančic (Cehia), Lusine Kostanyan (Armenia) – Geannine Pollazzon (Marea Britanie), Gayane Soghomonyan (Armenia) – Melanie Freier (Germania), Ani Iskandaryan (Armenia) – Ida Gro Christiansen (Danemarca). În 2011 au fost organizate o serie de master classes şi un seminar internaţional în Armenia, iar creatorii au beneficiat de rezidenţe de lucru în Armenia şi în Europa. Cele douăzeci de ţinute complete din colecţia rezultată în urma proiectului includ elemente specifice patrimoniului cultural din Armenia şi din ţările europene.

Coordonat la nivel local de Institutul Cultural Român, proiectul este organizat sub egida EUNIC (European Union National Institutes for Culture) de British Council, Centrul Ceh, Goethe-Institut, Institutul Cultural Danez şi ICR, în parteneriat cu Armenian Fashion Council. Proiectul este finanţat cu sprijinul Comisiei Europene, prin programul „Cultura (2007–2013)”.

Creatoarea de modă Andra Cliţan a fost selectată în urma unui concurs naţional derulat de Institutul Cultural Român în luna decembrie 2010. Andra Cliţan este licenţiată în design vestimentar a Universităţii de Arte şi Design din Cluj-Napoca şi deţine o diplomă de masterat în design vestimentar la aceeaşi universitate. Este doctorandă a Universităţii de Arte şi Design din Cluj-Napoca, având ca temă de cercetare costumul tradiţional de sărbătoare din Ţara Maramureşului.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 7–24 iunie 2012, zilnic, între orele 09-19.00. Acces liber.

Conferință despre moartea limbajului

Marți, 15 mai 2012, de la ora 17.30, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București (str. Boteanu nr. 1) va avea loc conferința Moartea limbajului: scrierea necrologului limbajelor, susţinută de reputatul lingvist David Crystal. Evenimentul este organizat de British Council şi Institutul Cultural Român în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și Universitatea din Bucureşti.

Cele aproximativ 100 de cărţi publicate de David Crystal, începând cu 1964, acoperă o arie largă de preocupări, de la lingvistica aplicată clinic la opera lui William Shakespeare. Renumele lui David Crystal se datorează în principal cercetărilor sale în domenii ale studiului limbii engleze, aplicaţii ale lingvisticii în sferele religiei, educaţiei și medicinii, mai ales prin dezvoltarea unei game de tehnici care permit stabilirea profilului în scopul diagnosticului şi terapiei. Este editor al lucrărilor de referință Cambridge Encyclopedia of Language (1987, 1997, 2010) și Cambridge Encyclopedia of the English Language (1995, 2003).

David Crystal conduce în prezent Asociaţia Internaţională a Profesorilor de Engleză ca Limbă Străină (IATEFL) şi Asociaţia pentru Învăţarea Limbilor (ALL), şi este preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Alfabetizare din Marea Britanie şi vicepreşedinte onorific al Colegiului Regal de Logopedie, Institutului de Lingvistică şi Societăţii Redactorilor şi Corectorilor.

Discuțiile vor avea loc în limba engleză.

Operă inedită de James Joyce, publicată de o editură irlandeză

Cercetarea academică românească, prin Contemporary Literature Press, Editura online a Universității din București, în avangarda cercetării europene și a fenomenului literar internațional

Lumea literară europeană și internațională este tulburată de un eveniment de excepțională importanță culturală: recent, în ianuarie 2012, a fost publicată, la o editură irlandeză, o operă necunoscută a lui James Joyce, posibil ultima. Este vorba despre The Cats of Copenhagen, povestire scrisă de Joyce și inserată, într-un autentic stil joycean, într-o scrisoare către nepotul său, din 5 septembrie 1936.

A descoperi, la 71 de ani (împliniți în ianuarie 2012) de la moartea lui Joyce, o operă a marelui scriitor este cu adevărat un eveniment demn a emoționa lumea culturală mondială. Importanța scoaterii la lumină a unei scrieri necunoscute este cu atât mai mare cu cât este vorba despre un autor genial, care a influențat în mod decisiv literatura secolului XX, situându-se în avangarda modernismului european. Prin noua perspectivă asupra literaturii și scriiturii, prin tehnica fluxului conștiinței (the stream of consciousness), prin care investighează labirinturile universului interior, prin geniul cu care abordează limba și creează fabuloase universuri lexicale și filosofice, Joyce revoluționează literatura secolului XX. Cu toate acestea, autorul unor opere precum Dubliners (1914), The Portrait of the Artist as a Young Man (1916), Ulysses (1922), Finnegans Wake (1939) nu a primit Premiul Nobel… Publicarea unei scrieri inedite a lui James Joyce, deși comportă unele aspecte încă neclare din punctul de vedere al drepturilor de editare, este, în acest context auctorial, un eveniment de senzație pentru literele mondiale.

Nu trebuie să uităm un lucru foarte important: această povestire, devenită celebritate mondială prin subita sa publicare recentă, face parte dintr-o scrisoare. Scrisoarea era adresată copilului la care scriitorul Joyce ținea cel mai mult și al cărui nume, Stephen J. J., l-a făcut celebru prin cel puțin două din marile sale romane. Lumea întreagă nu a auzit încă ce are de spus acest nepot al marelui scriitor, care se întâmplă că, în momentul de față, este singurul și unicul moștenitor legal al tuturor drepturilor. Să așteptăm, deci, și părerea lui. Aceasta înseamnă că articolul de față va avea cu siguranță o urmare.

Pentru cultura română, pe lângă miza estetică, opera lui Joyce și scriitorul însuși prezintă un motiv special de interes prin prietenia marelui irlandez cu Brâncuși, considerat, la rândul lui, părintele artei moderne, cel mai mare sculptor al secolului XX. O prietenie exemplară, între două genii, culturi și limbi, care a lăsat urme adânci în Finnegans Wake – ultimul roman, straniu și impenetrabil, al irlandezului –, printr-o lungă serie de cuvinte românești.

Marele scriitor irlandez rămâne un univers încă neinvestigat în toate dimensiunile și virtualitățile sale estetice, filosofice, culturale și lingvistice. Complexitatea și profunzimea unei opere precum Finnegans Wake, de pildă, constituie, de la apariția scrierii, o provocare continuă pentru critici și exegeți din Europa și din întreaga lume. Este absolut remarcabil doi angliști de prestigiu ai culturii românești, profesorii universitari C. George Săndulescu și Lidia Vianu, întreprind o hermeneutică fără precedent în cadrul studiilor joyceene, la nivel european și mondial, a operei Finnegans Wake. Până în prezent, Contemporary Literature Press, Editura online a Universității din București, care funcționează în parteneriat cu British Council și Institutul Cultural Român, proiect inițiat și coordonat de prof. univ. dr. Lidia Vianu, a publicat patru lexicoane dedicate enigmaticei opere joyceene: A Lexicon of Romanian in „Finnegans Wake” de C. George Săndulescu; A Lexicon of the German in „Finnegans Wake” de Helmut Bonheim; A Lexicon of Common Scandinavian in „Finnegans Wake” de C. George Săndulescu; A Lexicon of Allusions and Motifs in „Finnegans Wake”, editat de C. George Săndulescu. Demersul științific și cultural al autorilor și Editurii Contemporary Literature Press promovează o abordare critică, estetică și filosofică de mare complexitate, inter-disciplinară, într-o viziune comparată integratoare, bazată pe o hermeneutică de înaltă rezoluție, desfășurată în spațiul cunoașterii academice și cercetării științifice de elită, într-un orizont multidimensional al interpretării savante și al unei rafinate inteligențe critice.

Se poate afirma că profesorii C. George Săndulescu și Lidia Vianu se află, prin cercetările lor, în avangarda europeană a studiilor joyceene, altfel spus în avangarda abordării critice a unei opere de avangardă, care și-a depășit cu mult epoca și nu încetează să fascineze nici astăzi, în epoca post-postmodernismului și a globalizării culturale. Iată că, prin recuperarea din labirintul timpului a unei scrieri ca The Cats of Copenhagen, Joyce surprinde din nou un public, pe care, de aproape un secol, îl provoacă și uimește cu himerele sale estetice, filosofice, psihologice și lingvistice… O performanță culturală precum a celor doi angliști români de prestigiu, exemplară în cadrul studiilor academice avansate în domeniul literaturii și criticii literare, pe plan european și mondial, nu face decât să ne dea speranțe pentru viitorul cercetării universitare și culturii românești în termenii excelenței și deschiderii universale.

Sorin Ivan

Articol preluat din „Tribuna învățământului”, nr. 1135, 20–26 februarie 2012

A Lexicon of Common Scandinavian in „Finnegans Wake”

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român anunță publicarea volumului A Lexicon of Common Scandinavian in „Finnegans Wake” de C. George Sandulescu, cu ocazia celor două aniversări James Joyce: 71 de ani de la moartea scritorului (13 ianuarie 1941) și 130 de ani de la nașterea sa (2 februarie 1882).

După Lexiconul român și cel german, Contemporary Literature Press publică al treilea volum din seria „Joyce Lexicography”, A Lexicon of Common Scandinavian in „Finnegans Wake”, care are aproape de 200 de pagini.

Limbile scandinave ocupă un loc extrem de important în concepția cărții lui Joyce. Singura călătorie de plăcere făcută vreodată de scriitor a fost la Copenhaga. Joyce a văzut de la bun început că suedezii, danezii și norvegienii se înțeleg între ei de parcă ar vorbi aceeași limbă. Lexiconul acesta examinează tocmai legăturile strânse dintre cuvintele și expresiile scandinave din Finnegans Wake.

Prin ceea ce a scris, Joyce se ridică deasupra naționalităților și devine primul scriitor european din lume. El dovedește fără drept de apel că esențialul în literatură este limba: cel mai neînsemnat cuvânt din altă limbă decât a ta poate avea în el, latent, mai multă poezie decât toate Sonetele lui Shakespeare la un loc. Aceasta este rațiunea pentru care Finnegans Wake nu povestește ceva, ci există ca o lume în sine, cu o prezență reală printre noi toți.

Volumul A Lexicon of Common Scandinavian in „Finnegans Wake” de C. George Sandulescu se lansează oficial vineri 13 ianuarie 2012, dar poate fi consultat și descărcat din acest moment la adresa de internet: http://editura.mttlc.ro/C-G.Sandulescu-A-Lexicon-of-Common-Scandinavian-in-FW.html.

Restituire: „Gramatica vie a limbei engleze, cu privire specială la Fonetică” de Dragoș Protopopescu

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universităţii din Bucureşti, în colaborare cu British Council şi Institutul Cultural Român, anunţă apariţia volumului Gramatica vie a limbei engleze, cu privire specială la Fonetică de Dragoș Protopopescu. Ediție facsimil, îngrijită de C. George Sandulescu și Lidia Vianu. Cronologie și Prefață de Andi Bălu.

Una din funcțiile majore ale Editurii Contemporary Literature Press este publicarea cercetărilor importante în domeniul anglisticii românești. După Gramatica Catedrei, publicată în 1962 de întregul colectiv al Catedrei, ne deplasăm cu circa douăzeci de ani mai devreme și aducem publicului de azi ce s-a făcut în anglistica românească până în anul 1947. Figura care se prezintă în primul rând în fața ochilor în aceste condiții este personalitatea lui Dragoș Protopopescu, care și-a scris cartea sa cea mai importantă cu câțiva ani înainte de 1947 și s-a sinucis, din motive cunoscute, la un an după aceea.

Născut în 1892, Dragoș Protopopescu a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București în 1915. Firul vieții lui agitate e greu de urmărit: documentele lipsesc aproape cu desăvârșire. Începe prin a fi profesor la Universitatea din Cernăuți, unde își deschide cursul de Limba și literatura engleză cu prelegerea Valoarea latină a culturii engleze. Pleacă pentru a-și face doctoratul la Sorbona. Între anii 1925 și 1936 scrie Pagini engleze și Fenomenul englez. În 1939 i se propune să fie șeful Catedrei de Limba Engleză a Universității din București. Rămâne șeful ei în tot timpul celui de-al doilea război mondial. În 1947, este „epurat” din învățământul superior.

Gramatica vie a limbei engleze, cu privire specială la Fonetică a fost ultimul curs publicat de Dragoș Protopopescu, în anul 1947. El a fost predat la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Cursul prelungește ceea ce Dragoș Protopopescu a studiat el însuși în vederea doctoratului la University College, Londra, unde a urmat un „curs complet de fonetică engleză”.

Explicând misterul lui homo britannicus studentului român, Dragoș Protopopescu își încheie cariera universitară cu cel mai „capricios și evaziv capitol al limbii engleze, fonetica”. Nu regulile învățării gramaticii îl interesează pe autor, ci sensul „ascuns de viață” al „neamului care o vorbește”, „arhetipul” sufletului lui, gramatica lui vie. Prin urmare, nu avem de-a face cu un tratat clasic de fonetică, ci cu o filosofie a gândirii, a exprimării prin cuvinte. În ciuda celor aproape zece mii de referințe lexicale și lingvistice din acest volum de Gramatică vie a limbei engleze, cu privire specială la Fonetică, personajul principal al scriitorului Dragoș Protopopescu este de fapt „Graiul englez”: o categorie filosofică, o noțiune ce depășește atributele lingvisticii.

Dragoș Protopopescu a avut o viață zbuciumată, scriindu-și cărțile cam între anul nașterii lui Constantin Noica și anul izgonirii regelui din România. O carieră de scriitor care adună anglistică, traduceri din Shakespeare, primul studiu de amploare despre William Butler Yeats în România, o teză de doctorat scrisă în limba franceză și publicată la Paris, poezie, proză, publicistică și, mai presus de toate, pasiunea pentru arhive, biblioteci, istoria scrisului și a gândirii. Îl republicăm astăzi, fiindcă a reprezentat prin sine însuși un început în anglistica românească. Trecerea vremii nu a fost generoasă cu el. Publicarea în facsimil la editura noastră este, în esență, un Memento.

Volumul Gramatica vie a limbei engleze, cu privire specială la Fonetică de Dragoș Protopopescu poate fi consultat şi descărcat începând de la data de 18 octombrie 2011 la adresa de internet:  http://editura.mttlc.ro/dragos.protopopescu.fonetica.html
(Lidia Vianu).