Radio România 85 (10)

istoria radioului la radio3net liber sa spun 85 ani 2013 1 noiembrieANII 1974–1978

1974

Ianuarie: În programele de Radio apar noi emisiuni muzicale: „Cântecul, tovarăş de luptă”; „Opera românească, cronică a istoriei”; „Opera şi arta melodiei”; „Din discografia lirică a marilor dirijori”; „Antologia muzicii populare”.

24 ianuarie: Se transmite emisiunea dedicată Unirii Principatelor: „Unirea ne-a fost şi ne este puterea”.

olga-tudorache

Olga Tudorache

Regizoarea Elena Negreanu o distribuie pe Olga Tudorache în Medeea de Euripide, alături de George Motoi, Ica Matache, Emil Liptac, Traian Stănescu, Jean Reder, N. Luchian Botez, Gina Petrini, Maria Rotaru. Interpretarea marii actriţe este într-adevăr una excepţională prin emoţia tragică pe care o transmite, prin pătrunderea psihologiei eroinei, atât de abil realizată de Euripide, dar şi prin echilibrul compoziţional. Spectacolul este difuzat în premieră în 4 februarie 1974.

După doi ani, Titel Constantinescu montează Medeea de Seneca, având-o în rolul pe Irina Răchiţeanu Şirianu, din distribuţie făcând parte Ica Matache, Victor Rebengiuc, Constantin Codrescu (data difuzării în premieră: 24 mai 1976).

Februarie: Pe Programul 1, de la ora 20.30 se difuzează emisiunea „Itinerar pe harta ţării”.

15-20 februarie: Se lansează noi emisiuni muzicale pe Programul 2: „Enciclopedia muzicală” care se constituie într-un mic dicţionar sonor difuzat vinerea ; „Muzica în lume” îşi propune informarea ascultătorilor asupra vieţii muzicale internaţionale ; „Disc muzical folcloric”, emisiune difuzată în fiecare marţi.

irigatii

7 aprilie: În cadrul emisiunilor „Ora satului” se difuzează materiale în sprijinul sătenilor: „Irigaţiile, la primul punct al agendei”.

21–27 aprilie: Se transmit ediţii speciale dedicate zilei de 1 Mai şi a 25 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Pionierilor.

9 mai: Cu ocazia Zilei Partidului se difuzează următoarele programe: „Orizont Antena Tineretului”, emisiune de reportaje, corespondenţe şi însemnări din activitatea tineretului ; „Eroismul în muncă, factor principal al angajării revoluţionare în societatea noastră socialistă”.

11 iunie : Aspectele fundamentale ale construcţiei socialiste sunt prezentate ascultătorilor prin emisiunea „Colocvii contemporane”.

17 iunie : Prima emisiune „Raliul ideilor”.

August: Apar rubrici speciale în întâmpinarea marilor evenimente ale anului: 23 august 1974 şi 25 noiembrie 1974: „În dezbatere – viitorul naţiunii noastre socialiste” se difuza duminica pe Programul 1 în cadrul „Orei satului”; „Directivele – însufleţitor program al împlinirii României”, pentru emisiunea „Revista Literară Radio”; „3 decenii de istorie nouă”, în cadrul Universităţii Radio; „August 1944–august 1974”, în cadrul emisiunii „Radiosimpozion”, în care se discuta despre comunism şi destinul României socialiste.

1–7 septembrie: Se transmit noi emisiuni consacrate documentelor Congresului al XI-lea al PCR: „Programul partidului – amplă şi mobilizatoare perspectivă a dezrobirii patriei socialiste”; „Înalta răspundere pentru destinele ţării”; „Literatura în lumina programului Partidului”.

Octombrie: Se deschid cursurile învăţământului politico-ideologic de masă, cu aceasta ocazie se transmite pe Programul 2 emisiunea „Radiocabinet de informare şi documentare”.

11 noiembrie: Pe Programul 1 se transmite o nouă emisiune, „Opinia publică”, în care se dezbate dinamica mutaţiilor de ordin socialpolitic din România.

25 noiembrie: Se difuzează în direct ediţii speciale de la „Lucrările Congresului al XI-lea al PCR”.

Decembrie: În grila de programe apar două noi emisiuni politice: „Sub semnul istoricelor hotărâri ale Congresului” şi „Anul 1974 în conştiinţa naţiunii”.

31 decembrie: „Bilanţ” – retrospectivă a emisiunilor culturale difuzate în 1974: numărul lor este de 3000.

1975

Ianuarie: Pe Programul 3, dedicat tineretului, se transmite emisiunea „Trecem pe recepţie” în care specialişti din diverse domenii răspund ascultătorilor.

Apar noi emisiuni muzical-educative: „Trei decenii de creaţie simfonică românească”, pe Programul 2; „Sunet şi răsunet”, pe Programul 1, se adresează cântecului revoluţionar; „Permanenţă şi evoluţie culturală în folclorul satelor noastre”; „Lumea lui Bach”, o introducere pe înţelesul tuturor în prolematica marilor cicluri revoluţionare,  se transmitea pe Programul 2, în fiecare vineri de la ora 20.30; „Muzica uşoară şi folclorul”, emisiune ce ilustrează legăturile dintre cele două genuri muzicale.

Mihai_Eminescu

Ianuarie: A doua „Ediţie radiofonică Eminescu” însumând 52 de emisiuni.

Februarie: În întâmpinarea alegerilor de la 9 martie se difuzează emisiuni specifice: „Carnet de alegător”; „Realizări edilitare şi gospodăreşti”; „Carnet cotidian”; „Deputata noastră”; „Să treacă în frunte cei mai buni”; „Noi pentru viitor votăm cu ţara”; „Alegerile – expresie a democraţiei socialiste”; „Aleşii noştri, aleşii naţiunii socialiste”.

Martie: Se transmit emisiuni dedicate Zilei Internaţionale a Femeii: „Cadouri pentru …8 martie. Portrete semnate de copii”; „Femeia în lumea contemporană”; „Creaţia lirică feminină a secolului XX”.

 18 mai: Pe Programul 2, de la ora 18.15, „Revista Literară Radio” prezintă emisiunea: „Realităţile dinamice ale ţării – izvor de inspiraţie pentru creaţia scriitorilor”.

Se transmite emisiunea: „Partidul sacra columnă a libertăţii”.

Mai: La împlinirea a 375 de ani de la Prima unire politică a Ţărilor Române se difuzează emisiuni speciale.

Mihai Viteazul

Iunie: Redacţia emisiunilor pentru copii şi tineret recomandă emisiunea „Muncă, izvor de bucurie”, sub genericul „Îndeplinind cerinţele Codului eticii şi echităţii socialiste”.

Se difuzează emisiunea „Mărturii contemporane, omenie, cinste, răspundere” realizată la Atelierele Griviţa Roşie.

Iulie: Se diversifică oferta de emisiuni propagandistice: „Om lângă om, partid, popor” – moment poetic; „Partidul – glasul biruitor al României”; „Colectivul de muncă – forţă şi imbold”; „Oameni şi fapte ale actualităţii noastre socialiste”.

August: În cinstea zilei de 23 August se transmit emisiuni dedicate clasei muncitoare şi producţiei.

Octombrie: „Eroi ai unui timp istoric”, serial consacrat istoriei UTC şi dedicat Congresului al X-lea al UTC.

Octombrie: „Revista Literară Radio” dezbate tema „Critică literară şi responsabilitatea ei majoră în promovarea creaţiei şi educaţia estetică a maselor”.

4 noiembrie: Se transmite emisiunea „Memoria pământului românesc” sub genericul „Glorioasa istorie a patriei în lumina documentelor Congresului al XI-lea al PCR”.

1976

toma caragiu

Toma Caragiu

La începutul anului, în 9 februarie 1976, se difuzează Broaştele de Aristofan, în regia lui Cristian Munteanu, un spectacol cu totul aparte în epocă. Modernă fără ostentaţie, această montare care foloseşte traducerea lui Eusebiu Camilar şi H. Mihăescu (adaptarea radiofonică aparţinându-i lui N. Al. Toscani) are, în perspectiva timpului, o semnificaţie specială prin felul de a recepta şi de a reliefa din unghi contemporan strălucirea unui text de altădată, de a-l face viu, emoţionant, seducător. Artist rafinat, cu o cultură vastă, care îi permitea o reinterpretare adecvată a stilurilor de teatru şi o poziţionare cât mai plauzibilă în raport cu acestea, Cristian Munteanu (1936–2008) avea un simţ deosebit al construcţiei. Mai ales în teatrul radiofonic, unde nu poţi suplini cu nimic ritmul creat prin evoluţia sonoră, acest aspect mi se pare esenţial. Cu o distribuţie excepţională, cu muzică de Corneliu Cezar, realizată pe sintetizator, ceea ce era o raritate la teatrul radiofonic în acei ani, dacă nu chiar o premieră, Broaştele de Aristofan rămâne un exemplu cât se poate de elocvent de reinterpretare artistică a unui text clasic. Cristian Munteanu avea priceperea rară de a da relief sonor pasajelor corale, lucrând cu migală fiecare nuanţă, îmbrăcând ansamblul într-un context care să-l susţină şi să-i sporească semnificaţia. Aici, ca şi mai târziu, în Adunarea femeilor de Aristofan, montată în martie 2003, această componentă fundamentală a teatrului antic este refăcută cu mijloace moderne, dar fără vreo exagerare care să deturneze sensul şi funcţia corului. Cristian Munteanu gândea modern refuzând însă gratuitatea experimentului; refuza nuanţele vetuste fără a respinge însă categoric parfumul veacului. Într-un spectacol de numai 52 de minute, în care nu poţi sesiza o singură pauză nepotrivită sau un singur moment care să treneze, Cristian Munteanu alcătuieşte o distribuţie cât se poate de potrivită: Toma Caragiu (Dionysos), Florian Pittiş (Xanthias), Ion Marinescu (Eschil), Constantin Codrescu (Euripide), Jean Reder (Charon), Dinu Dumitrescu (Eac), Fory Etterle (Pluton), Ileana Stana Ionescu (Persephona), Atena Demetriad (O sclavă), Radu Iţcuş (Primul sclav), Vasile Lupu (Al doilea sclav), Costel Constantin, Adrian Georgescu, Sorin Gheorghiu (Corifeii), Ion Ilie Ion, Paul Nadolschi, Cristian Fridlowski, Ion Ilie, Nicolae Crişu, Gheorghe Pufulete, Victor Marinescu, Ion Mîngheraş, Nicolae Simulescu. Regia muzicală: Timuș Alxandrescu.

ion marinescu

Ion Marinescu

Mai: Se difuzează emisiuni consacrate pregătirii Congresului Educaţiei Politice şi Culturii socialiste: „Modul de viaţă – comuniştii”; „Bogat bilanţ al creaţiei literare a ultimilor ani”.

22 iunie: „Mărturii contemporane – Anul 2010, reper în activitatea silvicultorilor”.

3 iulie: Sâmbătă se transmit în direct ediţii speciale ale emisiunii „Orele muncii” realizate în uzine, pe şantiere, în sate şi în oraşe.

17 iulie: Primele transmisii în direct de la Olimpiada de vară din Montréal.

19 iulie: De luni până vineri, pe Programul 1 între orele 9.00–10.00, se difuza emisiunea „Răspundem ascultătorilor”.

1 august: Pe Programul 2 se difuza de trei ori pe săptămână emisiunea „Universitatea Radio”.

16 august: Prima ediţie a „Orei de consultaţie medicală”. Realizată ca un cabinet medical, emisiunea răspundea problemelor medicale ridicate de ascultători.

Septembrie: A VII-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu” în direct la Radio

Octombrie: Se difuzează emisiunea „Amfiteatru politico-ideologic”.

Pe Programul 1, se transmiteau de luni până vineri sub genericul „Coordonate economice” emisiunile: „Ritm, calitate-eficienţă”, „Dialog”, „Panoramic”, „Tehnica şi organizarea în arhitectură”, „Tribuna economistului”.

1 noiembrie: Pe Programul 2 începe emisiunea „Gazeta muzicală radio”, un colocviu săptămânal pe teme muzicale.

30 Decembrie: Bilanţul anului 1976 şi perspectiva noului an sunt prezentate în cadrul emisiunii maraton „Un an într-o zi”.

 1977

Ianuarie: Spectacolele Festivalul Naţional al Educaţiei şi Culturii Socialiste „Cântarea României” sunt transmise în direct.

Altă serie de emisiuni dedicate partidului: „Antologie lirică – Partidului inima şi versul”.

14 ianuarie: Pe programul 2, emisiunea „Matineu teatral” dedicată lui Mihai Eminescu.

24 ianuarie: Istoricul Dan Berindei realizează emisiunea „24 ianuarie 1859 în conştiinţa poporului român”.

unirea principatelor

Ediţie radiofonică: „Literatură – mijloc de afirmare a voinţei de neatârnare a poporului român”.

26 ianuarie: Programul 3 transmite spectacolul de poezie şi cântece patriotice „Trăim în miezul unui ev aprins”, în cinstea zilei de naştere a lui Nicolae Ceauşescu.

15 februarie: Se difuzează emisiunea „Memoria pământului românesc” pentru amintirea eroicelor lupte din ianuarie – februarie 1933 conduse de PCR.

Martie: Ziua Internaţională a Femeii. Emisiuni tematice: „Studioul de poezie – inscripţie de femeie”; „Radiomagazinul femeilor, preţuire, încredere, înalta răspundere”.

12–19 iunie: Transmisiuni directe de la Festivalul European al Prieteniei care se desfăşura la Bucureşti.

1978

Ianuarie: Noi emisiuni dedicate lui Nicolae Ceauşescu: „Omagiu fierbinte conducătorului partidului şi statului nostru la cea de-a 60-a aniversare”, în „Revista literară Radio”.

Se difuzează zilnic emisiunea „Partidul, Ceauşescu, România”.

24 ianuarie: Ediţie specială a emisiunii „Mioriţa” intitulată „Partidul ca o lumină de înţelepciune plină”.

26 ianuarie: De la ora 21.00 s-a difuzat pe Programul 2 „Seara festivă dedicată lui Nicolae Ceauşescu”.

2 februarie: Transmisiuni directe de la Festivalul Joseph Haydn. Concertul Orchestrei Simfonice Radio.

Aprilie: La solicitarea ascultătorilor sunt incluse în program cursuri de limbi străine prin Radio. Se difuzează pe Programul 2 între orele 19.35–19.50 după programul: marţi – spaniolă; miercuri – rusă; joi – germană; vineri – franceză; sâmbătă – engleză.

17 iunie: În fiecare sâmbătă între 9.00 şi 10.00, pe Programul 1 reprezentanţii autorităţilor în direct cu ascultătorii prin intermediul emisiunii „Audienţa Radio”.

August: Ediţii speciale în cinstea zilei de 23 August: „Pământ al unităţii şi frăţiei”; „Propunem, decidem, înfăptuim”; „Judeţele ţării pe traiectoria dezvoltării multilaterale”; „August anotimp al libertăţii”; „Programul partidului – programul poporului”; „Partidul – exponent al intereselor fundamentale ale naţiunii române”.

Octombrie: La 60 de ani de la aniversarea Marii Uniri se transmit emisiuni speciale: „Actul Unirii din 1918 în documente din biblioteci străine”; „E scris pe tricolor Unire”, emisiune triplex Bucureşti-Cluj-Iaşi.

1 decembrie: Se transmite emisiunea omagială „1918–1978. România socialistă, înfăptuirea idealurilor de dreptate socială şi naţională”.

26 decembrie: Emisiunea „Memoria pământului românesc” cu tema „1978 an de înfăptuiri istorice” este dedicată zilei de 30 decembrie.

30 decembrie: Transmisiuni multiple sub genericul: „30 decembrie – zi aniversară, zi de construcţie socialistă”.

În 1978 studiourile teritoriale îşi înnoiesc programele:

Studioul Cluj transmite noi emisiuni: „Curierul de luni” şi „Radiomagazinul de sâmbătă”.

matei corvinul cluj

Statuia lui Matei Corvinul, Cluj

Studioul Craiova: Orele de program cresc cu 30 de minute; primul duplex radiofonic între studiourile regionale Craiova şi Timişoara.

Apar noi emisiuni: „Colocviul realităţii”; „Imn de muncă, flori de cânt” emisiune dedicată Festivalului „Cântarea României”; „Şcoala – amfiteatru al muncii”.

Studioul Iaşi: Emisiunea săptămânală „Tribuna experienţei înaintate” se prezintă diverse iniţiative pentru promovarea noului în producţie. Debutează „Codul etic în viaţa noastră” (serie de dezbateri şi anchete).

Documentar realizat de Pușa Roth și Costin Tuchilă

 Episodul 11, anii 1979 – 1983, click aici.

„Adunarea femeilor” de Aristofan, la Teatrul Naţional Radiofonic

Joi, 19 iulie 2012, la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi Adunarea femeilor de Aristofan. Traducere de Alexandru Miran. Adaptare radiofonică de Costin Tuchilă. Regia artistică: Cristian Munteanu. În distribuţie: Mariana Mihuţ, Alexandru Arşinel, Valentin Teodosiu, Eusebiu Ştefănescu, Virginia Mirea, Coca Bloos, Gabriela Popescu, Ruxandra Sireteanu, Oana Ştefănescu, Silvia Codreanu, Medeea Marinescu, Cristian Iacob. Muzică originală de Gabriel Bassarabescu. Interpretează: Ioan Caţianis, Iulica Szekeres (flaute), Cristian Balea (percuţie). Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Înregistrare din 2003. Spectacolul va fi difuzat în reluare sâmbătă, 21 iulie 2012, la ora 13.15, la Radio România Internațional.

Penultima, cronologic, dintre cele 11 piese păstrate de la Aristofan (probabil 450 î. Hr.–386 î. Hr.) are un titlu, Ekklesiazousae (Adunatele), care „constituie în sine o glumă, căci verbul ekklesiazo («a aduna pentru luarea hotărârilor») nu se întrebuinţa niciodată la participiul feminin.” (Robert Flacelière, Istoria literară a Greciei antice). După toate probabilităţile, a fost jucată în 392 î. Hr., fiind urmată de Plutos (388). Trecuseră, aşadar, mai bine de un deceniu de la Broaştele (405) şi peste 30 de ani de la satira din Norii (423), îndreptată împotriva lui Socrate şi a sofiştilor. Nimic din verva scânteietoare a comediografului, din puterea lui de observaţie, din capacitatea limbajului de a înfăţişa în pastă „grasă” frământările epocii, o realitate pe care o deducem cu suficientă claritate, nu lipseşte de aici.

Ca şi în Plutos, în Adunarea femeilor parodia este totală. Fără nuanţele de revoltă din ultima piesă, ţinta satirei lui Aristofan o constituie aici teoriile sociale utopice care circulau în cercurile înalte ateniene, ideile lansate de Protagora şi de alţi sofişti. S-a spus că subiectul Adunării femeilor plutea în aer, la fel cum – opinie curentă la mulţi cercetători – piesa aceasta ar anunţa Republica lui Platon. Aceste aspecte pot desigur interesa astăzi, chiar dacă nu ele dau tonul atracţiei pentru utopia peste care Aristofan toarnă o tolbă de săgeţi. „Tematica ei, scrie Vito Pandolfi, are o vigoare neobişnuită.” Dispreţul nu se manifestă printr-o negaţie cinică ori printr-o punere în pagină, cu mijloacele comicului, a conflictului de idei, ci se transformă într-un râs de cele mai multe ori „gros”, convocând un registru de trimiteri directe sau aluzive la persoane, obiceiuri, relaţii sociale greu de desluşit pentru spectatorul contemporan, dar care făceau deliciul publicului din Atena.

Teatrul lui Dionysos, Acropole, Atena

Poetul imaginează un stat atenian condus de femei şi întemeiat pe comunitatea bunurilor. „Voi face să crească o singură viaţă comună, la fel pentru toţi”, în care va curge „belşug tuturor şi din toate”, spune Praxagora (nume compus transparent din „praxis” şi „agora”), stratega, conducătoarea revoltei femeilor care, deghizate în bărbaţi, preiau puterea în Cetate. În zori, Praxagora adună femeile îmbrăcate în mantii bărbăteşti, dotate cu ciomege şi bărbi şi, după o repetiţie generală, porneşte spre locul Adunării. Misterios la început, dialogul răsfrânge abilitatea sui-generis a conspiraţiei. Până se dezmeticesc bărbaţii, femeile au şi devenit stăpâne pe cetate şi Praxagora prezintă cu o siguranţă de invidiat noua alcătuire socială în care totul devine comun, spre mirarea lui Blepyros, soţul Praxagorei şi a vecinului său, „cetăţeanul sceptic”. Euforia nebunească a înfăţişării noii ordini sociale, în care nu va mai fi nevoie de tribunale (uriaşă deziluzie pentru atenieni!), pentru că nimeni nu va mai avea de ce să fure sau să înşele, iar în oraş va exista „un singur lăcaş”, prin dărâmarea zidurilor dintre încăperi, atinge apogeul când bărbaţii încep să-şi scoată lucrurile din casă pentru a le preda în Agora „averii obşteşti”. Revoluţia nu se reduce la atât. Până şi femeia va fi bun comun, desigur după anumite reguli care trebuie să-i mulţumească pe toţi (şi pe care le vom vedea de altfel puse în practică într-o scenă următoare, de o teatralitate excepţională):

Blepyros: Să zicem că văd o puştancă, şi-mi cade cu tronc şi vreau s-o-ncălzesc, am voie să iau pentru dar de la obşte, iar după culcat să păstrez şi câtimea din zestrea comună?

Praxagora: Îţi va fi-ngăduit să te culci cu ea pe daiboj. Voi face ca însăşi femeia să fie obştească. Bărbaţii pot, aşadar, să se culce cu ele, făcându-le-n voie copii.

Blepyros: Dar cum să-i opreşti să nu meargă cu toţii la cea mai bine făcută, să nu se străduiască s-o-mbrăţişeze?

Praxagora: Şedea-vor balcâzele şi borcănatele-n preajma celor plăcute, iar cel ce pofteşte pe una cu nuri, să zgâlţâie-ntâi o urâtă.

Blepyros: Şi ce-o să ne facem, noi, ăştia mai vârstnici? Intrând mai întâi la urâte, mă tem că-nainte s-ajungem la ţinta dorită, ne va lăsa mădularul.

Praxagora: Dar nu se vor bate, stai molcom, să nu-ţi fie teamă, că nu se vor bate.

Blepyros: Din pricina cui?

Praxagora: De dor să se-ntindă cu tine. Deci nu îţi va fi decât… bine.

Blepyros: Da’ straşnic v-aţi îngrijit pentru voi, rânduind ca nu cumva să rămână o singură bortă nefolosită. Cu treaba bărbaţilor ce-o să se-ntâmple? Femeile se vor feri de urâţi, roind numai-n jurul celor mai falnici.

Praxagora: Bărbaţii mai neizbutiţi vor pândi după cei mai frumoşi, când se-ntorc de la prânzuri acasă, vor sta să-i aştepte pe străzi şi pe la răspântii. Femeilor nu le va fi-ngăduit să-nnopteze cu cei minunaţi şi voinici, dacă nu îi vor fi bucurat mai întâi pe cei pirpirii şi scălâmbi.

Blepyros: Va fi preţuit un năsos, Lysikrates de pildă, la fel ca bărbaţii frumoşi?

Praxagora: La fel, pe Apollo, şi acesta-i un rost democratic.”

Nici cele mai negre proiecţii egalitariste nu ating această viziune, de altfel deloc excentrică, pe care o ridiculizează Aristofan în Adunarea femeilor. Comunismul avant la lettre se combină ridicol cu un feminism stupid, deznodământul „orgiastic” fiind o soluţie la rândul ei grotescă. Aristofan atacă vremurile de falsă democraţie, decăderea moravurilor, superficialitatea, acceptarea snoabă a modei noi, credulitatea într-un limbaj adesea licenţios.

Dacă poetul comic scria pentru actualitatea imediată a epocii sale, geniul său satiric i-a asigurat universalitatea.

Adaptarea radiofonică foloseşte traducerea din greaca veche a lui Alexandru Miran, plină de expresivitate şi culoare, apărută în 1974. Regizorul Cristian Munteanu este autorul unei montări care, la premiera din 16 martie 2003, a întrunit toate superlativele prin ritmul compoziţiei teatral-radiofonice, reliefarea plastică a contrastelor, paleta de registre comice, individualizarea personajelor şi nu în ultimul rând, prin expresivitatea corului femeilor.

În rolul Praxagorei, Mariana Mihuţ, voluntară, temperamentală, conduce ferm „ostilităţile”. Alexandru Arşinel creează plastic grotescul personaj Blepyros, alături de Valentin Teodosiu, Eusebiu Ştefănescu, Coca Bloos, Gabriela Popescu, Ruxandra Sireteanu, Silvia Codreanu, Oana Ştefănescu, Virginia Mirea, Medeea Marinescu, Cristian Iacob.

Muzica inspirată a lui Gabriel Bassarabescu, dansul din ultima parte şi efectele instrumentale atât de sugestive realizate de Ioan Caţianis, Iulica Szekeres (flaut, flaut alto, flaut piccolo), Cristian Balea (percuţie), toate înregistrate live, devin la rândul lor personaje de comedie.

Costin Tuchilă