Dicționar de termeni geografici în „Finnegans Wake”

finnegans wake

Ediție online

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Republicii Irlanda, anunță publicarea volumului Dicționar de termeni geografici în „Finnegans Wake”, în şase volume. Editat de C. George Sandulescu. Redactat de Lidia Vianu.

Orice poveste trebuie să aibă un personaj căruia i se întâmplă ceva într-un loc anume și într-un anume moment ales de povestitor. Așa a scris Joyce Ulysses. Poate că tot așa a scris și Finnegans Wake, doar că acolo personajul, locul și timpul lui nu se văd deloc la fel de clar.

Contemporary Literature Press a publicat deja un „recensământ al persoanelor” dinaluzii geografice joyce finnegans wake Finnegans Wake, extras din cartea lui Adaline Glasheen. Publicăm acum o listă de denumiri geografice, extrase dintr-un alt volum de referință, scris de Louis Mink de data aceasta. Am adăugat acestei liste întreg textul cărții lui Joyce. Contextul lingvistic lămurește de multe ori înțelesurile multiple ale cuvintelor autorului. Locurile identificate de Mink în FW ne poartă în lumea întreagă, și chiar mai departe, în cosmos (e.g. FW456.07 „Oh Kosmos! Ah Ireland!”). Ele sunt multe la număr. Ca să le recunoaștem în carte, trebuie să știm limbile străine pe care le știa autorul, și nu erau puține. Mai trebuie să știm geografie, desigur. Iar în ultimul – sau poate în primul – rând, trebuie să ne pricepem să ghicim ce ar putea să însemne o literă, un cuvânt sau altul.

Cover Geographical Allusions

Finnegans Wake ne propune o gimnastică a minții: trebuie să ghicim ceva ce Joyce nu ne spune clar, să urmărim literele, să recompunem cuvinte. În lexicoanele publicate de noi până acum ați descoperit limbi străine, istorie, literatură, muzică, iar acum geografie. Am încercat de fiecare dată să sintetizăm informația necesară cititorului pentru ca acesta să înțeleagă cât mai mult. Acum adăugăm contextul în care apar numele geografice: din textul întregii cărți vă veți putea da seama în ce fel operează principiul lui Joyce că e mai bine ca lucrurile să fie spuse doar pe jumătate.

Lexicoanele pe care le publicăm acum nu au intenția de a oferi explicații. Pentru explicații, vă recomandăm călduros să mergeți la cărțile înseși. Noi nu ne propunem mai mult decât să rezumăm esențialul, să vă deschidem calea către ele, să vi le prezentăm ca pe o cheie posibilă a labirintului Finnegans Wake. Dincolo de publicațiile noastre, vă așteaptă cărțile pe hârtie publicate cu patru sau cinci decenii în urmă, cărți pe care sperăm că le veți deschide pentru a le studia.

C. George Sandulescu şi Lidia Vianu

Dicționar de termeni geografici în „Finnegans Wake”, editat de C. George Sandulescu şi redactat de Lidia Vianu, se lansează oficial vineri, 7 iunie 2013, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet: http://editura.mttlc.ro/sandulescu-geographical-allusions.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Muzica de dincolo de cuvinte

james joyce fiinegans wake aluzii muzicale

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Republicii Irlanda, anunță publicarea volumului Musical Allusions in „Finnegans Wake”, editat de C. George Sandulescu şi redactat de Lidia Vianu.

Există multe nume de persoane în Finnegans Wake: ele au fost adunate în versiunea linearizată a volumului Third Census de Adaline Glasheen, de curând apărută la Contemporary Literature Press.

james joyce chitara

Găsim şi cântece în Finnegans Wake. Sunt şi ele la fel de multe la număr. Găsim titluri de cântece, un vers sau mai multe, un simplu cuvânt uneori, sau pur şi simplu o frântură de ritm pe care unii dintre cititori o recunosc. Pentru cei care nu recunosc singuri tot, publicăm acum un volum care inventariază, practic, toate trimiterile muzicale din cartea lui Joyce. Acest volum este o prelucrare şi o adăugire a cărţii Song in the Works of James Joyce, scrisă de J. C. Hodgart şi Mabel P. Worthington, publicată în 1959. În mod sigur, cântecele duc la un înţeles — la mai multe înţelesuri simultane, de fapt. Finnegans Wake este clădit, în ultimă instanţă, tocmai pe legăturile multiple stabilite între cuvinte, uneori chiar între simple sunete, pe de o parte, şi, pe de altă parte, o multitudine de lucruri pe care nu reuşim să le numim. Există însă o diferenţă între Musical Allusions in Finnegans Wake şi celelalte volume publicate de noi în seria „Joyce Lexicography”. Ea nu este greu de sesizat pentru acei cititori care ştiu că puţin a lipsit ca Joyce să devină cel mai mare tenor al Irlandei, şi că el a renunţat la muzică pentru a se dedica scrisului. Volumele de până acum explorau legăturile dintre un cuvânt şi alt cuvânt, fie că era vorba de nume de scriitori, sau de cuvinte din limbi diferite: ele se ocupau de sunetele vorbite. Hodgart şi Worthington aleg să trimită sunetul vorbit la muzică. În mod cu totul surprinzător, spre deosebire de toate lexicoanele anterioare, lexiconul de faţă nu acordă nicio atenţie diferitelor limbi străine pe care Joyce le amestecă până ce ajunge la înţelesuri dintre cele mai neaşteptate. Apar unele cântece în latină, în franceză, în italiană sau germană, e drept, dar în cea mai mare parte a exemplelor avem de-a face cu limba engleză. Baladele, opereta, ariile de operă sunt mult mai uşor de identificat în Finnegans Wake decât orice altă trimitere. Hodgart şi Worthington sunt, din această cauză, greu de contrazis în majoritatea cazurilor. Urmărind atent citatele din textul original al lui James Joyce, observăm cu uşurinţă că autorul însuşi ne pregăteşte din vreme atunci când urmează un refren muzical: fie prin semne ale exclamării, fie prin cuvinte scrise cu litere cursive, ori alte procedee, pe care suntem siguri că le veţi descoperi uşor. În general, Joyce nu ia niciodată cântece rar auzite. El alege „nursery rhymes”, melodii engleze arhicunoscute şi preluate masiv de cântăreţii americani de toate felurile, cântece italieneşti ori franţuzeşti de care e greu să nu fi auzit cineva şi pe care mulţi dintre noi le-am fredonat mecanic de multe ori. Am considerat că este util să dăm în carte trimiterile la versiunea lor cântată, care în ziua de azi se găseşte uşor pe Internet. Iată un lucru pe care Joyce nu l-a anticipat, şi anume faptul că vom ajunge să avem o invenţie mai subtilă decât radioul pe care-l asculta el nopţile. Această nouă invenţie — Internetul — adună la un loc toate cântecele pe care le-a cântat ori le-a auzit el vreodată.

muzica joyce

Depinde de fiecare dintre noi ce şi cât înţelegem din aceste cântece. Cum scria Henry James în prefaţa la The Portrait of a Lady, care anunţa trecerea romanului la modernism, fiecare vede cât poate să vadă, şi nu mai mult. Tot ce sperăm este că aceste trei volume despre prezenţa muzicii în Finnegans Wake vă vor face să doriţi să vedeţi mai mult. Ele vă vor ajuta să înţelegeţi de ce şi în ce mod a pus Joyce în cuvinte lucruri care ne privesc direct pe noi, cei care trăim azi, la aproape un veac şi jumătate de la naşterea lui.

Lidia Vianu

Musical Allusions in „Finnegans Wake”, editat de C. George Sandulescu şi redactat de Lidia Vianu, poate fi consultată şi descărcată la adresa de internet: 

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-musical-allusions.html.

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

„Recensământul” numelor de persoane din „Finnegans Wake”

james-joyce-romania

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Republicii Irlanda anunță publicarea volumului Adaline Glasheen’s Third Census Linearized: A Grid („Recensământul” numelor de persoane din Finnegans Wake, linearizat sub formă de tabel),editat de C. George Sandulescu. Redactat de Lidia Vianu.

Editura cu caracter academic Contemporary Literature Press publică acum, laolaltă, patru volume care însumează 1.500 de pagini. Ele se ocupă toate în exclusivitate de un unic aspect al povestirii, sau al naraţiunii din ultima carte a lui James Joyce, intitulată Finnegans Wake. Acest unic aspect de care ne ocupăm sunt PERSONAJELE (adică, toate numele de persoane care apar în carte) – reale, potenţiale, ipotetice, sau posibile. Ele sunt, absolut TOATE, menţionate de Joyce și discutate, explicate chiar foarte amănunţit de Adaline Glasheen, în cartea ei, A Third Census of Finnegans Wake, publicată acum aproape 40 de ani, în 1977.

Marele neajuns al cărţii lui Glasheen la vremea apariţiei ei a fost că este organizată alfabetic, ceea ce face ca folosirea ei sistematică să fie anevoioasă, extrem de lentă și chiar imprecisă.

cover Glasheen Linearized

Am efectuat două modificări importante în acest text: în primul rând, am eliminat TOATE explicaţiile, iar, în al doilea rând, am schimbat structura lui, plasând fiecare nume în ordinea firească a menţionării lui în textul lui Joyce, așa cum îl găsim când citim cartea rând cu rând. Mai tehnic spus, am linearizat numele de persoane, obţinând astfel același inventar complet, dar în altă ordine. În felul acesta, cineva care citește un anume pasaj are la dispoziţie acum o listă clară a personajelor care apar în pasajul în studiu. Cititorul se poate într-adevăr bizui pe această listă, care a fost alcătuită de o autoritate recunoscută în cercetarea operei lui Joyce. Autoarea și-a dedicat toată viaţa acestei cărţi pe care a scris-o ea: a publicat mai întâi un prim „recensământ” (First Census) în anul 1956, și un al doilea, mai extins, în anul 1963.

Suntem convinși că aceste patru volume, care linearizează toată informaţia sub formă de TABEL, se vor dovedi a fi un instrument de lucru cu adevărat folositor, pe lângă toate celelalte existente până acum. Atât cercetătorii operei lui Joyce, cât și cercetătorii în devenire vor dispune de încă o unealtă indispensabilă.

Ne exprimăm speranţă că aceste volume vor ajuta publicul cititor din întreaga lume să înţeleagă, în mare măsură, mai bine Finnegans Wake!

Adaline Glasheen’s Third Census Linearized: A Grid, editat de C. George Sandulescu, se lansează oficial luni, 15 aprilie 2013. Cartea poate fi consultată și descărcată la adresele de internet: http://editura.mttlc.ro/sandulescu-third-census.html

Lidia Vianu

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul  www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Dicționar englez-român de termeni tehnici și matematici

dictionar termeni tehnici matematica online

Ediție online

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului English-Romanian Dictionary of Technical and Mathematical Terms / Dicționar englez-român de termeni tehnici și matematici de Brândușa Răileanu.

Publicând acest dicționar englez-român de termeni tehnici și matematici, Contemporary Literature Press deschide o serie nouă: seria de dicționare cu caracter ne-literar, atât specializate cât și generale. Cartea de față se ocupă în principal de matematică și inginerie. Ea este rodul colaborării cu experți recunoscuți pe plan național și internațional și sperăm că va fi de mare ajutor atât profesioniștilor cât și neprofesioniștilor care se vor găsi în situația de a avea nevoie de informații în acest domeniu.

termeni tehnici engleza romana

Dicționarele se fac greu, și în multe cazuri sunt greu de folosit din cauza inconsecvenței în termeni ori în exprimarea verbală. Sperăm să publicăm multe alte dicționare în viitorul apropiat: suntem deschiși oricăror colaborări, fie ca idee despre ce ar fi de dorit să mai publicăm, fie chiar cu manuscrise pe care autorii să le propună editurii noastre.

Prin definiție, un dicționar este o carte de referință și, ca atare, el este un lucru foarte serios, și nicidecum o jucărie – cum sunt în general dicționarele pe care le găsim la tot pasul pe internet. Tocmai din acest motiv, editura noastră publică numai în format de carte, în așa fel încât toate volumele să poată fi prelungite și folosite pe hârtie.

Autoarea acestui dicționar, Brândușa Răileanu, și-a luat doctoratul la Universitatea din București. Este lector la Universitatea Politehnică din București. La alcătuirea dicționarului, autoarea s-a consultat îndeaproape cu dr. Constantin Udriște, matematician român de frunte, recunoscut de lumea științifică internațională pentru realizările sale, și cu dr. Vladimir Răsvan, profesor de automatică și științe inginerești, printre cei mai importanți în țară, cu publicații în lumea întreagă.

imagine inginerie tehnica

Dicționarul englez-român de termeni tehnici și matematici cuprinde 8.500 de termeni, majoritatea de dată recentă, și un mare număr de prescurtări curente în matematici și inginerie. După ce dă traducerile românești ale termenilor din limba engleză, el dă uneori și explicații, ca de exemplu:

modular structure s. (inf) structură modulară (a unui program sau a unui echipament de calcul); structură organizată pe baza unor unități de program sau de prelucrare.”

Pe lângă faptul că volumul clarifică sensurile cuvintelor, el are și o importanță lingvistică: aduce la zi exprimarea românească în domeniu.

Desigur, chiar și cei care nu au tangență directă cu matematica vor avea curiozitatea să răsfoiască această carte. Să nu uităm ce scria Anatole France încă din anii 1890: „Un dictionnaire, c’est tout l’univers par ordre alphabétique.”

C. George Sandulescu

Monaco

English-Romanian Dictionary of Technical and Mathematical Terms de Brândușa Răileanu se lansează oficial la data de 18 februarie 2013, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet:  http://editura.mttlc.ro/english-romanian-dictionary-technical-mathematical.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Controversatul Noica

constantin noica

Ediție online

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului Counterfeiting Noica! Controversatul Noica răsare din nou!, editat de C. George Sandulescu.

Acest mic volum intitulat Controversatul Noica răsare din nou! încearcă să dovedească două adevăruri neobișnuit de periculoase: în primul rând, făcând o comparație între Noica și Heidegger, subliniază superioritatea lui Noica cu privire la viziunea filozofică a Limbii. În al doilea rând, chiar mai spinos decât primul caz, avem înaintea ochilor o grămăjoară de bucățele de text, care nu satisfac nici măcar cele mai elementare cerințe editoriale.

Nu numai că Noica este un filozof al Limbii superior lui Heidegger: el rămâne de la început până la sfârșit un „sufletist” în tipul de argumentație. Numai și numai un lingvist de meserie vede că trebuie lăsată cu totul la o parte lupta neîncetată dintre limbile Mari – ca germana și franceza – și limbile Mici, ca româna sau albaneza. (Engleza este atât de mare încât ocupă un loc aparte…)

Heidegger pornește de la început greșit, alegând un scurt poem cu valoare literară dubioasă, care nici nu ajunsese încă în momentul discuției la forma sa definitivă. În consecință, argumentația nu este în cele din urmă decât o analiză literară. Spre deosebire de el, Noica abordează frontal Limba, iar cheia raționamentului lui este un simplu cuvințel de patru litere noica filosofia limbajului heideggerși anume ROST. (Nu degeaba îl folosește autorul chiar și în Testamentul său literar. În Dicționarul român-englez al lui Leon Levițchi din 1960, prima traducere de seamă în limba engleză a cuvântului rost este „meaning, sense”.) Pornind de la acest cuvânt aparent neînsemnat, Noica edifică o teorie impresionantă a Limbii, care, spre deosebire de cea a lui Heidegger, deschide orizonturi mari. Dacă o luăm în această direcție, primul pas este să repunem limba română în locul ei de drept, ca limbă europeană. (Vasile Alecsandri luase un premiu în Franța cu Latina Gintă!) Numai astfel începem să înțelegem ce voia Noica să ne spună, mai ales atunci când ridica în slăvi Caietele lui Eminescu. Numai și numai în acest mod își va căpăta el statutul de mare gânditor european în cele ale limbii.

Partea a doua a volumului reconstituie o Prefaţă la ediţia princeps a Manuscriselor lui Eminescu, unde, dintr-o gafă editorială, fragmentele luate din Noica – extrem de diverse, de altfel – nu apar cu sursele lor, ceea ce dă impresia că Noica însuşi mai era în viaţă la publicarea acestei ediţii impresionante, şi a scris chiar el prefaţa în chestiune.

Volumul se încheie cu piatra de încercare reprezentată de Testamentul literar al lui Noica, republicat de noi în șapte forme diferite, ceea ce ridică o problemă fascinantă în sine, ca direcție de cercetare – și o asociație de idei cu cele șapte păcate capitale. Șapte păcate sunt și ele pe lumea asta. Cititorul obiectiv trebuie să opteze, fără nicio altă alternativă, pentru versiunea cea mai scurtă. Cititorul comunist din anul 1988 (vezi „Viața Românească” de atunci), cât și cititorul post-comunist din anii ce au urmat, este împins să preia forma mai filosofia lui noicalungă a Testamentului. Aceasta răspândește un iz puternic de totalitarism… Nu rămâne decât să citiți singuri ultima propoziție a Testamentului în cele șapte versiuni în același timp, pentru a vă forma părerea personală.

Ceea ce cer eu cititorilor acestui mic volum este să parcurgă Testamentul lui Noica de la coadă la cap, începând chiar cu ultima propoziție, și să hotărască singuri: să aleagă una dintre ortografii – rost sau rest –, și una dintre versiuni – mai lungă sau mai scurtă. Dacă ar fi să comentez într-un fel sau altul, aș spune că în multiplele variante ale Testamentului un nechemat sau altul și-a spus și el cuvântul. Dar m-am hotărât de la bun început să nu comentez. Prefer să las conștiința tuturor românilor să hotărască. Eu nu am făcut decât munca unui lingvist meticulos: am adunat bucățele de text care vor intra într-o bună zi în Operele complete ale filozofului român Constantin Noica. Operele complete ale lui Stalin s-au dus pe gârlă! Operele complete ale lui Ceaușescu s-au dus și ele pe gârlă! Operele complete ale lui Noica, însă, nu se vor duce… Până una alta, problema este că nu îndrăznește nimeni din țară să le facă! Incluzând chiar și facsimilele noiciene. Săracă țară, săracă…

C. George Sandulescu

Monaco

Counterfeiting Noica!, editat de C. George Sandulescu, se lansează oficial la data de 2 februarie 2013, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-counterfeiting-noica.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

 

„Joyce’s Dublin English in the Wake” de C. George Sandulescu

Al șaisprezecelea volum al seriei James Joyce Lexicography

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei anunță publicarea volumului Joyce’s Dublin English in the Wake de C. George Sandulescu.

Cu exact patruzeci de zile în urmă, ziarul „The Times Literary Supplement” a publicat un articol despre un singur cuvânt din Finnegans Wake. Articolul analiza cuvântul grecesc mavro exact în maniera în care textul lui Joyce este studiat de întreaga serie lexicografică publicată de Contemporary Literature Press. Aceasta ne dă mai mult curaj să continuăm.

Al șaisprezecelea volum al seriei noastre, James Joyce Lexicography, se ocupă de o formă specială a limbii engleze, extrem de importantă pentru Joyce, formă care ridică probleme majore, atât lingvistice și sociale, cât și – mai ales – politice. Am ales din volumul lui Richard Wall doar partea care se ocupa de limba engleză vorbită în Dublin, capitala Republicii Irlanda, în perioada celor șaptesprezece ani cât a lucrat James Joyce la Finnegans Wake. Am extins mult și am prelucrat după principii pur lexicografice textul inițial al lui Wall.

Joyce a început să scrie Finnegans Wake în anul în care Irlanda și-a câștigat cu greu independența, separându-se de Imperiul Britanic și devenind o republică de sine stătătoare. În momentul în care James Joyce a terminat de scris cartea, a izbucnit, în același an, al doilea război mondial: la 1 septembrie 1939 Adolf Hitler a dat ordin Germaniei să invadeze Polonia.

Dublin, 1900

Drept urmare, nu se poate spune că la Dublin se vorbea și se vorbește un „dialect anglo-irlandez”! Titlul acestui volum pe care îl publicăm acum încearcă să caracterizeze felul de a vorbi engleza în capitala irlandeză, fără a intra în definiții ce țin mai mult de politică.

Cartea aceasta rămâne în mai multe sensuri „deschisă”: locuitorii orașului Dublin vor avea fără îndoială multe de adăugat,și poate că nu vor fi de acord cu unele afirmații. Să nu uităm însă că Joyce a învățat limba engleză așa cum se vorbea ea la Dublin cu 120 de ani în urmă!

Norman Garstin (1847–1926), Ploaia din fiecare zi

Cu toate acestea, James Joyce a rămas în sufletul lui locuitor al acelui oraș tot restul vieții sale. Engleza pe care a cunoscut-o el reprezintă tot ce ceea ce a învățat în primii douăzeci de ani din viață, întrucât a părăsit Irlanda definitiv la vârsta de numai douăzeci de ani! Tot restul vieții sale – fie că a locuit la Paris, Trieste ori Zürich – a recreat irlandeza vorbită la Dublin, punându-și personajele din Finnegans Wake să rostească expresii învățate în primii lui ani de viață. Se simte peste tot nostalgia lingvistică a adolescentului. Engleza lui locală vorbită era, cu alte cuvinte, pură amintire. Cu atât mai mare este meritul lui Richard Wall de a fi încercat cu deosebită pricepere să surprindă ceea ce era de fapt aproape imposibil de surprins: îi mulțumim din inimă pentru tot ce a făcut.

Lidia Vianu

Joyce’s Dublin English in the Wake, de C. George Sandulescu, se lansează oficial la data de joi, 29 noiembrie 2012, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-dublin-english-in-the-wake.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Interviu cu anglistul C. George Sandulescu

Revista „Lettre Internationale”, ediția română, nr. 83 / toamnă 2012, publică un interviu cu anglistul C. George Sandulescu, întemeietorul Bibliotecii Princess Grace din Monaco, organizator la Monaco al Congreselor Internționale James Joyce (1985 și 1990), William Butler Yeats (1987), Samuel Beckett (1991) și Oscar Wilde (1993).

Interviul realizat de Lidia Vianu acoperă acea parte a vieții lui C. George Sandulescu ce se întinde de la absolvirea Facultății de Filologie din București, la continuarea studiilor în Anglia (MA la Leeds și doctorat la Essex), anii petrecuți ca profesor universitar în 57 de Universități de prestigiu din lume, la anii petrecuți ca director al Bibliotecii Irlandeze din Monte Carlo și ca organizator de Congrese Internaționale, care au deschis drumuri esențiale pentru cercetarea literară. Printre altele, congresul dedicat lui Oscar Wilde a fost primul congres Wilde din lume.

Profesorul C. George Sandulescu este Executive Advisor al Editurii online Contemporary Literature Press, editură care funcționează sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei.

Din anul 2011 până în prezent, editura a publicat 15 volume din seria lexicografică dedicată lui James Joyce și operei sale Finnegans Wake. Întreaga serie este editată de C. G. Sandulescu.

„Finnegans Wake” pe înțelesul tuturor

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului Finnegans Wake without Tears / Finnegans Wake pe înțelesul tuturor, The Honuphrius & A Few Other FW Interludes, rescrise mai simplu pentru toată lumea de C. George Sandulescu.

Volumul al cincisprezecelea din seria James Joyce, Lexicography întruchipează, de fapt, o răspântie: face trecerea, treptat, de la limbajul extrem de „particular” al lui Joyce la narațiunea „idiosincratică” din Finnegans Wake. Ambele sunt fără precedent literar. Cu acest volum începem descrierea instrumentelor de care avem nevoie pentru a discuta narațiunea cărții, care, și ea, este bazată, ca orice povestire, pe necesitatea existenței conceptelor de Personaj, Loc și Timp. Continuă lectura „„Finnegans Wake” pe înțelesul tuturor”

„Salomeea” de Oscar Wilde, în ediție electronică, la împlinirea a 120 de ani

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român, anunță publicarea volumului Wilde’s Salomé – 120 years old! de C. George Sandulescu.

Piesa Salomeea, scrisă de Oscar Wilde în limba franceză, împlinește 120 de ani.

Marţi, 16 octombrie 2012, cu ocazia aniversării zilei de naștere a lui Oscar Wilde, Contemporary Literature Press publică piesa Salomé, scrisă în limba franceză și terminată la Torquay în ianuarie 1892.

La această sărbătorire a unui text scris de Wilde de la bun început în limba franceză, nu putem să nu ne gândim nostalgic la meticulozitatea altui scriitor irlandez, Samuel Beckett, ale cărui texte circulă toate în mod curent atât în varianta franceză, cât și în cea cea engleză, în traducerea făcută de autorul însuși. Inegalabilul Oscar Wilde scrie o singură carte în limba franceză – dar o dă altcuiva la tradus în limba engleză. O face oare din mărinimie sau din neglijență? Poate și una și alta, poate nici una, nici alta. Intențiile autorului rămân enigmatice. O dă deci la tradus. Rezultatul inevitabil este o catastrofă de mari proporții: ne aflăm astăzi în fața piesei Salomé, scrisă în limba franceză de un maestru al limbii engleze – și nu există un original englez. Prin aceasta, autorul însuși scoate în evidență importanța limbilor atât pentru Joyce, cât și pentru Beckett și pentru Oscar Wilde, dar într-un mod cu totul diferit pentru fiecare dintre ei. Oscar Wilde dovedește cu prisosință că obstacolul creat de o limbă sau alta rămâne o piedică de netrecut.

Oscar Wilde (16 octombrie 1854, Dublin–30 noiembrie 1900,  Paris)

Compunându-și opera, Richard Strauss rămâne întotdeauna cât se poate de aproape de originalul francez al piesei. Avem de-a face cu o întâmplare reală, descrisă în Biblie, care, de-a lungul veacurilor, a devenit un mit și o legendă în toată Europa. Evoluția literară, purtându-ne în timp din țară în țară, face ca această fabulă să se apropie atât de mult de statutul lingvistic internațional al cărții Finnegans Wake de James Joyce.

Costum de Bakst (Rozenberg) pentru drama Salomeea de Oscar Wilde, 1908

Eu, unul, tind să cred că literatura pan-europeană, atunci când va începe să existe ca entitate indivizibilă, va porni de la acești doi sau trei scriitori irlandezi care, mult prea talentați ca să stea acasă, și-au ales voluntar exilul pentru tot restul vieții. Erau toți foarte culți, în sensul vechi al cuvântului, cu multă latină, cu multă greacă și cu multă germană.

Dansul limbilor în Europa pieței comune și a jocurilor olimpice devine la fel de dramatic, în secolul XXI, ca și Dansul celor șapte văluri pentru bietul Ioan Botezătorul. Trăim într-o vreme când musulmanii obligă pe politicienii de azi să pomenească tot mai des de Iisus Christos. Așa că și noi, atunci când vorbim de Irod și de tăierea capului Sfântului Ioan, ne aflăm clar pe terenul evenimentelor zilei.

Franz von Stuck, Salomeea, 1906

Această carte de izvoare literare publicată de editura noastră pune patru probleme esențiale criticii literare: cum a fost creat mitul și cine l-a continuat, fie numai în cuvinte, fie numai în imagini… dar, mai presus de toate, cine a fost cel care a aproximat capodopera.

Léon Herbo, pictor belgian (1850–1907), Salomeea

În consecință, volumul de față încearcă să definească întreaga operă a scriitorului Oscar Wilde, în totalitatea ei, prin prisma unei singure piese. Găsiți în el textele cu izvoarele lor în engleză, franceză și română, mai ales Mallarmé și Flaubert. Volumul se încheie cu Actele primului Congres Internațional Oscar Wilde (Monaco, 1993).

În iunie 2014, va avea loc la Paris o sărbătorire de mari proporții —The Oscar Wilde Festival (pentru detalii, adresați-vă la THE OSCHOLARS [oscholars@gmail.com] ).

C. George Sandulescu

Wilde’s Salomé – 120 years old! de C. George Sandulescu se lansează oficial marți, 16 octombrie 2012, dar volumul poate fi consultat și descărcat din acest moment la adresa de internet: http://editura.mttlc.ro/sandulescu-oscar-wilde-salome.html .

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

 

Finnegans Wake Motifs

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român, anunță publicarea volumului Finnegans Wake Motifs I, II și III de C. George Sandulescu.

FW Motifs I (348 p.), FW Motifs II (459 p.) și FW Motifs III (310 p.) constituie de fapt un singur volum cu peste 1.000 de pagini și mai mult de 3.000 articole de dicționar. Aceasta este, așadar, rațiunea pentru care le lansăm împreună. Împărțirea arbitrară în trei volume are avantajul că fiecare articol, luat în parte, rămâne deschis: cititorul este astfel invitat să ducă mai departe cercetarea deja începută.

Scopul celor trei volume de Motive, ca de altfel al întregii serii Joyce Lexicography, publicate de Contemporary Literature Press, este să descopere – ori măcar să încerce să descopere – ce anume urmărește Joyce să ne transmită prin Finnegans Wake. Pornim de la premisa că Joyce vrea să prezinte întregul univers pământean.

Să nu uităm că, atunci când a scris aceste enigmatice 628 de pagini, Joyce n-a avut nicio reședință stabilă: cartea aceasta este un jurnal imaginar de călătorie. Dar ea este și un dicționar viu, care include 40 de limbi, înșiruite de însuși autorul ei pe ultima filă de manuscris. Ne mai rămâne doar să adăugăm că Finnegans Wake este în primul rând despre Europa. Motivele sunt tocmai acele elemente care ne îngăduie să ne apropiem cât mai mult de un așa-zis „subiect” al acestei cărți…

Pornind de la Wagner, ideea de leitmotiv a făcut carieră. Printre scriitorii care au folosit-o drept procedeu literar au fost T. S. Eliot și James Joyce; dar să nu uităm nici pe Gertrude Stein, cu al ei dicton „a rose is a rose is a rose”. Mecanismul este simplu: motivul acționează prin repetare. FW Motifs pornește de la o frecvență minimă de 2 și ajunge până la 55 în unele cazuri. Considerăm că această repetare este importantă pentru felul în care Joyce jonglează cu literele, sunetele, cuvintele, sensurile și ideile: faptul că un motiv poate avea 40, 50, sau chiar 55 de variante, spune foarte multe celui care analizează implicațiile fiecărui motiv în parte, dar și ceea ce au ele în comun. Aceste Motive sunt până la urmă langues et civilisations din toate timpurile și din toate locurile! Tot ele sunt și drumul cel mai sigur către înțelegerea complexității lui Joyce, care, credem noi, rezidă, paradoxal, într-un mănunchi de idei relativ simple.

Lidia Vianu

Finnegans Wake Motifs I, II și III, de C. George Sandulescu, se lansează oficial vineri, 7 septembrie 2012, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet:  http://editura.mttlc.ro/sandulescu-finnegans-wake-motifs.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.