Ultimul interviu cu regizorul Frank Launder

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român anunță publicarea volumului Film Director Frank Launder’s Last Interview de C. George Săndulescu

„Ca să obții un film ai nevoie de două lucruri: acestea sunt imaginea și scenariul. Și mai este nevoie de un al treilea, și anume de ideea care să le unească pe primele două.

După părerea mea, așadar, regizorii de film sunt de două feluri: autori de imagine și autori de scenarii. Dacă ne gândim la imagine, Frank Launder s-a numărat printre cei mai importanți. Dacă vorbim de scenarii, a fost cu siguranță cel mai bun autor de scenarii din Marea Britanie. Drept urmare, a și devenit Președintele Asociației Scenariștilor din Anglia.

A făcut film mut, filme alb-negru, filme color. Cariera lui a fost mai lungă decât a oricărui alt regizor. Când s-a retras pe Riviera Franceză cu nevasta și cei patru copii, a rămas acolo 30 de ani încheiați: a venit curând după anul 1970 și a rămas până în jurul anului 2000.

În acest interviu vorbește despre boycott, cu referire la omul care a purtat acest nume, la cuvântul pe care l-a creat, la filmul creat de el însuși, la actorii care au jucat în el, la asociații lui.

S-a întâmplat că aceasta a fost ultima apariție în public a lui Frank Launder și ultimul lui interviu.

Am avut norocul de a fi inițiat și organizat eu acest eveniment memorabil. Și trebuie să spun că l-am întâlnit pentru prima oară doar cu cinci minute înainte ca aceest interviu să înceapă.

Această publicație comemorativă este o încercare, fără caracter didactic, de a uni sunetul cu imaginea. Are caracter experimental. Editura își exprimă speranța că pe viitor va putea continua, cu alte titluri, pe aceeași linie.” – C. George Săndulescu

Film Director Frank Launder’s Last Interview de C. George Săndulescu, se lansează oficial la data de vineri 17 august 2012, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/frank-launder-last-interview.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

A Lexicon of UnEnglish English in „Finnegans Wake”

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român, anunță publicarea volumului A Lexicon of UnEnglish English in Finnegans Wake de C. George Sandulescu.

Seria de dicționare Finnegans Wake publicată de noi reprezintă prima încercare sistematică de a organiza rezultatele privind cercetarea limbilor străine în textul lui Joyce. Includem între limbile „străine” în viziunea prozatorului și limba engleză.

Limbajul este pentru Joyce magie – lucru care se vede limpede în felul cum se descrie pe sine în copilărie. Personajul Joyce-copil are priceperea rar întâlnită de a se mira de puterea Cuvântului. Mai târziu, adolescentul Joyce citea dicționare pe nerăsuflate. Scriitorul Joyce a ajuns astfel la credința că nimic nu e mai presus de limbaj – prin acesta înțelegând toate limbile pământului.

Dintre limbile lumii, singura deschisă către toate este engleza. Emil Cioran adaugă la această afirmație că și româna este aproape la fel de deschisă. Al șaptelea volum al seriei de Lexicoane se ocupă de marea flexibilitate ortografică a limbii engleze, care a dus la statutul ei actual de limbă a lumii întregi. O limbă deschisă și tolerantă.

Suntem de părere că Finnegans Wake este o carte intraductibilă tocmai din cauză că cele 40 de limbi sunt adevărații ei eroi. Cuvintele au putere magică, la fel ca povestirile Vrăjitorul din Oz, Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, Scufița Roșie. Acest fenomen este numit de Joyce „epifanie”. Scriitorul este astfel Vrăjitorul Limbajului pentru toată Europa: nu doar Dublin, Trieste, Zürich ori Paris. Ori, mai de actualitate în ultima vreme, „Copenhaga”.

De fapt, ceea ce încercăm să facem este să vă călăuzim pașii către un univers al copilăriei care, însă, trebuie tratat cu seriozitate.

Cartea este dedicată, cu mulțumirile noastre, lui Clive Hart, singurul care a îndrăznit să alcătuiască o FW Concordance cu mult înainte de folosirea generalizată a computerului. Și tot el a fost multă vreme reprezentantul legal al moștenirii literare Joyce.

Să nu uităm că Finnegans Wake este o carte plină de haz. Dacă citiți atent, veți cădea pradă râsului… mai ales atunci când descoperiți cum se îmbină limbile străine între ele!

Volumul A Lexicon of UnEnglish English in Finnegans Wake de C. George Sandulescu se lansează oficial la data de 27 aprilie 2012, dar el poate fi consultat și descărcat din acest moment la adresa de internet:  http://editura.mttlc.ro/sandulescu-unenglish-fw-volume-one.html.

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul http://www.editura.mttlc.ro/. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Lidia Vianu

Operă inedită de James Joyce, publicată de o editură irlandeză

Cercetarea academică românească, prin Contemporary Literature Press, Editura online a Universității din București, în avangarda cercetării europene și a fenomenului literar internațional

Lumea literară europeană și internațională este tulburată de un eveniment de excepțională importanță culturală: recent, în ianuarie 2012, a fost publicată, la o editură irlandeză, o operă necunoscută a lui James Joyce, posibil ultima. Este vorba despre The Cats of Copenhagen, povestire scrisă de Joyce și inserată, într-un autentic stil joycean, într-o scrisoare către nepotul său, din 5 septembrie 1936.

A descoperi, la 71 de ani (împliniți în ianuarie 2012) de la moartea lui Joyce, o operă a marelui scriitor este cu adevărat un eveniment demn a emoționa lumea culturală mondială. Importanța scoaterii la lumină a unei scrieri necunoscute este cu atât mai mare cu cât este vorba despre un autor genial, care a influențat în mod decisiv literatura secolului XX, situându-se în avangarda modernismului european. Prin noua perspectivă asupra literaturii și scriiturii, prin tehnica fluxului conștiinței (the stream of consciousness), prin care investighează labirinturile universului interior, prin geniul cu care abordează limba și creează fabuloase universuri lexicale și filosofice, Joyce revoluționează literatura secolului XX. Cu toate acestea, autorul unor opere precum Dubliners (1914), The Portrait of the Artist as a Young Man (1916), Ulysses (1922), Finnegans Wake (1939) nu a primit Premiul Nobel… Publicarea unei scrieri inedite a lui James Joyce, deși comportă unele aspecte încă neclare din punctul de vedere al drepturilor de editare, este, în acest context auctorial, un eveniment de senzație pentru literele mondiale.

Nu trebuie să uităm un lucru foarte important: această povestire, devenită celebritate mondială prin subita sa publicare recentă, face parte dintr-o scrisoare. Scrisoarea era adresată copilului la care scriitorul Joyce ținea cel mai mult și al cărui nume, Stephen J. J., l-a făcut celebru prin cel puțin două din marile sale romane. Lumea întreagă nu a auzit încă ce are de spus acest nepot al marelui scriitor, care se întâmplă că, în momentul de față, este singurul și unicul moștenitor legal al tuturor drepturilor. Să așteptăm, deci, și părerea lui. Aceasta înseamnă că articolul de față va avea cu siguranță o urmare.

Pentru cultura română, pe lângă miza estetică, opera lui Joyce și scriitorul însuși prezintă un motiv special de interes prin prietenia marelui irlandez cu Brâncuși, considerat, la rândul lui, părintele artei moderne, cel mai mare sculptor al secolului XX. O prietenie exemplară, între două genii, culturi și limbi, care a lăsat urme adânci în Finnegans Wake – ultimul roman, straniu și impenetrabil, al irlandezului –, printr-o lungă serie de cuvinte românești.

Marele scriitor irlandez rămâne un univers încă neinvestigat în toate dimensiunile și virtualitățile sale estetice, filosofice, culturale și lingvistice. Complexitatea și profunzimea unei opere precum Finnegans Wake, de pildă, constituie, de la apariția scrierii, o provocare continuă pentru critici și exegeți din Europa și din întreaga lume. Este absolut remarcabil doi angliști de prestigiu ai culturii românești, profesorii universitari C. George Săndulescu și Lidia Vianu, întreprind o hermeneutică fără precedent în cadrul studiilor joyceene, la nivel european și mondial, a operei Finnegans Wake. Până în prezent, Contemporary Literature Press, Editura online a Universității din București, care funcționează în parteneriat cu British Council și Institutul Cultural Român, proiect inițiat și coordonat de prof. univ. dr. Lidia Vianu, a publicat patru lexicoane dedicate enigmaticei opere joyceene: A Lexicon of Romanian in „Finnegans Wake” de C. George Săndulescu; A Lexicon of the German in „Finnegans Wake” de Helmut Bonheim; A Lexicon of Common Scandinavian in „Finnegans Wake” de C. George Săndulescu; A Lexicon of Allusions and Motifs in „Finnegans Wake”, editat de C. George Săndulescu. Demersul științific și cultural al autorilor și Editurii Contemporary Literature Press promovează o abordare critică, estetică și filosofică de mare complexitate, inter-disciplinară, într-o viziune comparată integratoare, bazată pe o hermeneutică de înaltă rezoluție, desfășurată în spațiul cunoașterii academice și cercetării științifice de elită, într-un orizont multidimensional al interpretării savante și al unei rafinate inteligențe critice.

Se poate afirma că profesorii C. George Săndulescu și Lidia Vianu se află, prin cercetările lor, în avangarda europeană a studiilor joyceene, altfel spus în avangarda abordării critice a unei opere de avangardă, care și-a depășit cu mult epoca și nu încetează să fascineze nici astăzi, în epoca post-postmodernismului și a globalizării culturale. Iată că, prin recuperarea din labirintul timpului a unei scrieri ca The Cats of Copenhagen, Joyce surprinde din nou un public, pe care, de aproape un secol, îl provoacă și uimește cu himerele sale estetice, filosofice, psihologice și lingvistice… O performanță culturală precum a celor doi angliști români de prestigiu, exemplară în cadrul studiilor academice avansate în domeniul literaturii și criticii literare, pe plan european și mondial, nu face decât să ne dea speranțe pentru viitorul cercetării universitare și culturii românești în termenii excelenței și deschiderii universale.

Sorin Ivan

Articol preluat din „Tribuna învățământului”, nr. 1135, 20–26 februarie 2012

A Lexicon of Allusions and Motifs in „Finnegans Wake”

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român anunță publicarea ediției online a volumului A Lexicon of Allusions and Motifs in „Finnegans Wake”, redactat de C. George Sandulescu.

Prin publicarea acestui volum, Contemporary Literature Press susține că, în mai multe privințe, Finnegans Wake de James Joyce este cea din urmă mare carte pe care civilizația europeană a produs-o și a publicat-o chiar în 1939, cu șase luni înainte de izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial.

Anticipând că în perioada postbelică Imaginea va înlocui puțin câte puțin Cuvântul, James Joyce își concentrează întreaga atenție atât asupra Cuvântului ca obiect al studiului limbilor în sine, cât și asupra cuvintelor așa cum există ele în literatura propriu-zisă.

După ce seria „Joyce Lexicography” s-a ocupat de România, Germania și Scandinavia din punct de vedere strict lingvistic, a venit momentul să se îndrepte și către literatură și să deschidă acest drum spre ceea ce am putea numi Lexicografie Literară.

În Aluzie, Joyce include de fapt toată literatura europeană: mult, foarte mult Shakespeare, apoi Cervantes, Rabelais, Lewis Carroll, dar mai ales Dante cu Divina Comedie – cartea de căpătâi a lui Joyce, ca și a celor doi mari susținători ai lui întru literatură, Ezra Pound și T. S. Eliot.

Volumul pe care îl publicăm acum este o dovadă indirectă că pentru Joyce ideea de Weltliteratur are aceeași importanță ca și cuvintele limbilor europene, incluzând aici și Biblia și pe Dickens. Toate numele și toate acele motifs folosite de Joyce se regăsesc în listele din acest volum.

Vă dorim lectură plăcută! pentru tot ce a scris Joyce și pentru tot ce au scris ceilalți de care vorbește Joyce. Scrierile lui sunt o invitație la lectura întregii literaturi. Finnegans Wake este modul lui James Joyce de a afirma că limba și literatura formează un tot de nedespărțit.

Volumul A Lexicon of Allusions and Motifs in „Finnegans Wake”, redactat de C. George Sandulescu, se lansează oficial sâmbătă 11 februarie 2012, dar el poate fi consultat și descărcat din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/G.Sandulescu-Lexicon-of-Allusions-and-Motifs-in-FW.html 

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul http://www.editura.mttlc.ro/. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidiavianu@yahoo.com.

Lidia Vianu

Restituire: „Gramatica vie a limbei engleze, cu privire specială la Fonetică” de Dragoș Protopopescu

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universităţii din Bucureşti, în colaborare cu British Council şi Institutul Cultural Român, anunţă apariţia volumului Gramatica vie a limbei engleze, cu privire specială la Fonetică de Dragoș Protopopescu. Ediție facsimil, îngrijită de C. George Sandulescu și Lidia Vianu. Cronologie și Prefață de Andi Bălu.

Una din funcțiile majore ale Editurii Contemporary Literature Press este publicarea cercetărilor importante în domeniul anglisticii românești. După Gramatica Catedrei, publicată în 1962 de întregul colectiv al Catedrei, ne deplasăm cu circa douăzeci de ani mai devreme și aducem publicului de azi ce s-a făcut în anglistica românească până în anul 1947. Figura care se prezintă în primul rând în fața ochilor în aceste condiții este personalitatea lui Dragoș Protopopescu, care și-a scris cartea sa cea mai importantă cu câțiva ani înainte de 1947 și s-a sinucis, din motive cunoscute, la un an după aceea.

Născut în 1892, Dragoș Protopopescu a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București în 1915. Firul vieții lui agitate e greu de urmărit: documentele lipsesc aproape cu desăvârșire. Începe prin a fi profesor la Universitatea din Cernăuți, unde își deschide cursul de Limba și literatura engleză cu prelegerea Valoarea latină a culturii engleze. Pleacă pentru a-și face doctoratul la Sorbona. Între anii 1925 și 1936 scrie Pagini engleze și Fenomenul englez. În 1939 i se propune să fie șeful Catedrei de Limba Engleză a Universității din București. Rămâne șeful ei în tot timpul celui de-al doilea război mondial. În 1947, este „epurat” din învățământul superior.

Gramatica vie a limbei engleze, cu privire specială la Fonetică a fost ultimul curs publicat de Dragoș Protopopescu, în anul 1947. El a fost predat la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Cursul prelungește ceea ce Dragoș Protopopescu a studiat el însuși în vederea doctoratului la University College, Londra, unde a urmat un „curs complet de fonetică engleză”.

Explicând misterul lui homo britannicus studentului român, Dragoș Protopopescu își încheie cariera universitară cu cel mai „capricios și evaziv capitol al limbii engleze, fonetica”. Nu regulile învățării gramaticii îl interesează pe autor, ci sensul „ascuns de viață” al „neamului care o vorbește”, „arhetipul” sufletului lui, gramatica lui vie. Prin urmare, nu avem de-a face cu un tratat clasic de fonetică, ci cu o filosofie a gândirii, a exprimării prin cuvinte. În ciuda celor aproape zece mii de referințe lexicale și lingvistice din acest volum de Gramatică vie a limbei engleze, cu privire specială la Fonetică, personajul principal al scriitorului Dragoș Protopopescu este de fapt „Graiul englez”: o categorie filosofică, o noțiune ce depășește atributele lingvisticii.

Dragoș Protopopescu a avut o viață zbuciumată, scriindu-și cărțile cam între anul nașterii lui Constantin Noica și anul izgonirii regelui din România. O carieră de scriitor care adună anglistică, traduceri din Shakespeare, primul studiu de amploare despre William Butler Yeats în România, o teză de doctorat scrisă în limba franceză și publicată la Paris, poezie, proză, publicistică și, mai presus de toate, pasiunea pentru arhive, biblioteci, istoria scrisului și a gândirii. Îl republicăm astăzi, fiindcă a reprezentat prin sine însuși un început în anglistica românească. Trecerea vremii nu a fost generoasă cu el. Publicarea în facsimil la editura noastră este, în esență, un Memento.

Volumul Gramatica vie a limbei engleze, cu privire specială la Fonetică de Dragoș Protopopescu poate fi consultat şi descărcat începând de la data de 18 octombrie 2011 la adresa de internet:  http://editura.mttlc.ro/dragos.protopopescu.fonetica.html
(Lidia Vianu).

Proverbe în zece limbi

Sub auspiciile Universităţii din Bucureşti, în colaborare cu British Council şi Institutul Cultural Român, Contemporary Literature Press anunță publicarea volumului Proverbe în zece limbi de Mrs. E. B. Mawr, ediție facsimil, îngrijită de C. George Sandulescu și Lidia Vianu

Prin editarea în facsimil a volumului Proverbs in Ten Languages de Emma Mawr, publicat inițial în anul 1885, Contemporary Literature Press identifică începuturile adevărate ale cercetării științifice solide ale anglisticii românești, care se situează în timp la mai puțin de zece ani după realizarea independenței naționale de sub dominația turcă, prin Tratatul de Independență semnat la 21 mai 1877.

Mrs. E. B. Mawr a fost soție de medic. Dr. Barker John Mawr, de la Londra, a fost invitat în 1858 în România de către guvernul român; a funcționat multă vreme ca medic la Spitalul Brâncovenesc și la azilul Doamna Bălașa. (Este menționat în Dicționarul contimporanilor de Dimitrie R. Rosetti.) Emma Mawr a devenit o apropiată a reginei Carmen Sylva, celebră nu numai ca scriitoare, dar și ca soră de caritate, întotdeauna în mijlocul răniților de război. Autoarea a murit la București, la vârsta de optzeci de ani.

Prefața Emmei Mawr la această carte menționează ajutorul neprețuit al unui „foarte cunoscut filolog și lexicograf” român. E de notat că a doua limbă în care sunt redate proverbele este chiar limba română. Rigurozitatea cu care sunt notate proverbele în toate cele zece limbi este cu totul remarcabilă. Cartea aceasta este cu siguranță rodul muncii de mulți ani a unor autori din umbră, cu vaste cunoștințe de lexicografie și folclor.

După părerea editorilor, cuvântul „filolog” în Prefața doamnei Mawr cuprinde o referință tacită la Moses Gaster, expulzat de Ion Brătianu chiar în 1885 – anul publicării Proverbelor. Stabilit în Anglia, el a fost imediat numit Profesor la Oxford. Lexicograful despre care vorbește autoarea ar fi Lazăr  Șăineanu: după publicarea celebrului Dicționar universal, apărut în peste șase ediții între 1896 și 1930, el a părăsit România în 1900, stabilindu-se în Franța. În câțiva ani a publicat la Paris cel mai bun studiu despre François Rabelais, consultat foarte des până în ziua de azi.

Fără să-și dea seama, poate, E. B. Mawr a gândit limbajul european ca pe un tot unitar. Ea afirmă că a căutat să pună alături în cartea ei „exprimarea foarte apropiată a gândirii în mai multe țări”. Cele zece limbi alese de autoare sunt: engleza (totdeauna prima), româna (totdeauna a doua), franceza, germana, italiana, spaniola, olandeza, daneza, portugheza și latina. Dacă citim aceste proverbe cu un ochi atent la migrațiile sunetelor în limbile europene, avem în acest foarte mic volum, a cărui importanță nu ține de numărul paginilor, o epifanie a Turnului Babel. Adică, înțelegem istoria modificărilor fonetice, ortografice, lexicale la care altfel nu avem acces. Înțelegem, poate, altfel și ideea de Piață Comună Europeană.

Celor care se sperie de alinierea atât de impunătoare a zece limbi una după alta, le recomandăm să înceapă citirea acestei cărți cu Indexul de la sfârșit, care funcționează ca instrument didactic auxiliar pentru înțelegerea întregii cărți. De remarcat faptul extraordinar că, încă din 1885, autoarea a văzut clar evoluția lingvistică a celor două secole următoare, secoul XX și secolul XXI, în care limba engleză devine foarte repede limbă mondială. Vă atragem atenția asupra faptului că aceasta a fost cronologic prima carte multilingvă scrisă la București ÎN BAZĂ ENGLEZĂ.

Cel care a scris o altă carte în Standard Average European a fost James Joyce însuși, atunci când a creat Finnegans Wake, lucrare scrisă vreme de șaptesprezece ani, între 1922 și 1939, unde nu e vorba doar de zece limbi europene, ci de patruzeci de limbi mondiale.

Volumul Proverbs in Ten Languages de E. B. Mawr poate fi consultat şi descărcat începând de la data de 1 octombrie 2011 la adresa de internet:  http://editura.mttlc.ro/mawr-analogous-proverbs.html

Pușa Roth

Gramatica limbii engleze în nouă volume

Sub auspiciile Universităţii din Bucureşti, în colaborare cu Consiliul Britanic şi Institutul Cultural Român, Contemporary Literature Press (Editura pentru Studiul Limbii Engleze prin Literatură) a reeditat în facsimil, sub coordonarea lui C. George Sandulescu, Gramatica limbii engleze, publicată inițial de Editura Didactică și Pedagogică în anul 1962. Îngrijită de C. George Sandulescu și Lidia Vianu, ediția are în acest format nouă volume: Fonetica, Substantivul. Articolul, Adjectivul. Pronumele. Numeralul, Verbul I, Verbul II, Verbul III, Adverbul. Prepoziția. Conjuncția. Afixația, Propoziția, Subordonarea.

Cartea de față este o gramatică tradițională. Explicațiile sunt făcute pentru a lămuri în egală măsură pe toată lumea, specialiști sau nespecialiști. Utilitatea ei este în primul rând practică. Cea mai importantă particularitate a acestei abordări teoretice este că explică subtilități de cunoaștere avansată a limbii, așa cum nu poate face nici un alt fel de gramatică. Cel care o va citi va găsi în ea un imens material de limbă, ilustrări ale explicațiilor cu fraze din clasicii literaturii engleze, pe care autorii le-au căutat cu migală. Important în acest volum de gramatică, deopotrivă teoretic și aplicat, este tocmai faptul că pune accentul pe text, pe usage, pe învățarea limbii engleze.

Coordonatorul acestei ediții, profesorul C. George Sandulescu, a fost unul dintre autorii Gramaticii, în anii când era asistent la Catedră de Limba și Literatura Engleză a Universității din București. El a fost studentul și apoi colegul profesorului Leon Levițchi, care a coordonat ediția din 1962 a cărții, cunoscută atunci sub numele de Gramatica Catedrei.

Cele nouă volume ale Gramaticii limbii engleze pot fi consultate și descărcate începând cu data de 23 august 2011 la adresa de internet: gramatica-catedrei.html.