Poți să fugi în papuci de turte dulci?

carmen firan oana maria cajal

Miercuri, 28 septembrie 2016, la ora 12.00 la SENSO CineCafé din București (Bd. Unirii nr. 15, sector 5) va avea loc lansarea cărții-album Poți să fugi în papuci de turte dulci? de Carmen Firan (versuri) și Oana Maria Cajal (Artwork). 

„Poezie și Arta, Arta și Poezie – Cuvântul și Imaginea trăiesc într-o simbioză surprinzătoare, asemeni Vieții și Visului, se redefinesc continuu și împreună își propun să creeze un univers al libertății totale, un univers împăcat, al iubirii și speranței. Poți să fugi în papuci de turte dulci? este o carte inedită, pentru copii de toate vârstele, un apel la imaginație și empatie, un remediu împotriva singurătății, fricii, absurdului, o terapie prin magia copilariei salvate sau regăsite în poezie, imagine și poveste” – Carmen Firan, Oana Maria Cajal.

logo liber sa spun

Vezi: Arhiva categoriei Carte

A apărut nr. 86 al revistei „Lettre Internationale”

lettre internationale nr 86 2013

revista revistelor culturale rubrica liber sa spunPublicăm mai jos, articolul de prezentare a acestui număr al revistei.

Către cititorii noştri

În afara grupării pe secțiuni, între articolele publicate în acest număr există numeroase relații, pe care redacția se simte datoare să le pună în evidență.

Dezamăgirea unora față de politica Statelor Unite este simbolizată, ne spune István Deák, și prin schimbarea numelui pieții Roosevelt din Budapesta cu cel inițial, Széchényi. Autorul incitantului eseu Stalin ar fi putut fi oprit? reconsideră responsabilitățile implicate în declanșarea Războiului Rece. Îndemnăm pe cititori să lege acest articol de contribuția lui Ivan Krastev, care arată, printre altele, rolul acestui război de tip special în inițierea Uniunii Europene. Dialogul lui H.-N. Jocks cu Paul Virilio ne oferă o retrospectivă fascinantă a accelerării continue în economie, știință și societate, având unele consecințe neașteptate. El trebuie corelat neapărat cu analiza lui Frank Rieger asupra „delirului eficienței” în societatea informațională, dar și cu corespondența Rodicăi Binder care, din perspectiva prezentului, privește, nu înapoi cu mânie, ci cu îngrijorare, către viitor.

Pentru militari, lecturile nu sunt obligatorii, dar le pot fi de folos. Thomas Powers ne spune că „Războinicul Petraeus” a citit cu atenție tot ce s-a scris despre războaiele pierdute de francezi în Indochina și de americani în Vietnam, iar ceea ce a înțeles a aplicat cum a putut mai bine în Irak și Afganistan. Miruna Fulgeanu ne povestește istoria fascinantă a unei reviste literare care, înființată la București și transplantată, apoi, la Londra, s-a bucurat de notorietate internațională și de o longevitate rară.

În privința „Europei”, cei dinăuntrul Uniunii sunt critici – Ivan Krastev și Jacques Rupnik explică de ce –, în timp ce aceia care o privesc dinafară, ca Héctor Abad, o văd ca pe Tărâmul Făgăduinței (și el explică, destul de lucid, de ce). Václav Belohradský se poziționează dialectic: implicat, dar și detașat. Articolul său, prin analiza pe care o face societății postseculare, trebuie corelat cu cel extrem de pătrunzător al lui Ion Vianu, „Credință, Dumnezeu, ateism: perspective”, iar, prin exemplele luate din lumea cehă, cu savuroasa corespondență a lui Mircea Țicudean despre relația dintre autoritate și ebrietate.

Acordăm, și în acest număr, o mare atenție reflecțiilor despre societatea informațională. Contribuțiile lui Colin McGinn și Gheorghe M. Ștefan, amândouă despre inteligența artificială, se completează. Primul argumentează împotriva asimilării inteligenței cu recunoașterea de forme, al doilea respinge ideea că mintea ar fi un fel de calculator foarte complex, pledând pentru o structură simplă, dar capabilă să învețe. Achim Bonte, Klaus Ceynowa și Raffaele Simone reflectează în mod nuanțat asupra destinului bibliotecilor și al cărții tipărite în era digitală.

Fetita-tatii-Ion-Tuculescu

Ion Țuculescu, Fetița tatii

Secțiunea „Arte” prezintă două contribuții penetrante ale lui Boris Groys care analizează, pe urmele lui Walter Benjamin, statutul reproducerii virtuale a operei de artă și arată noul rol pe care muzeul de artă contemporană îl joacă în viața socială. Mircea Valeriu Deaca ne oferă o analiză aprofundată a ambiguității imaginii în cinematograful contemporan, iar Constantin Hostiuc abordează cu instrumente sofisticate o artă considerată frustă și marginală: graffiti.

Trei contribuții constituie secțiunea „Religie”: dacă Ion Vianu reflectează asupra prezentului și viitorului credinței, Jacques Arnould și Adrian Mihalache semnalează prezența practicilor religioase în zonele în care nu te-ai aștepta să le întâlnești: cercetarea spațiului intergalactic și navigarea în spațiul virtual.

În secțiunea „Idei literare”, enigmaticul roman Finnegans Wake al lui James Joyce are parte de analiza lui C. G. Sandulescu. Ilustrul anglist nu vrea să decodeze subiectul, ci să evidențieze felul în care autorul a făcut să fuzioneze limbile europene într-un tot care pare a fi contrariul Turnului Babel. Este de remarcat imaginea cu lista limbilor utilizate, scrisă de însuși James Joyce. Henri Zalis examinează vitalitatea curentului naturalist, folosind ca piloni de pod opera lui Eugen Barbu, care se bucură de un succes târziu, dar important, la Paris, și pe aceea a lui Radu Aldulescu, care redă, în romanele sale, pitorescul și mizeriile zilelor noastre. Philippe Videlier „bate câmpii cu grație”, cum ar zice G. Călinescu, prin zona literaturii SF.

În fragmentele de literatură incluse în „Biblioteca Lettre Internationale”, vă oferim, pentru a vă incita, fragmente din câteva cărți în curs de apariție în „Raftul Denisei”. Citiți de două ori nuvela lui Éric-Emmanuel Schmitt, pentru a vă delecta pe deplin de ambiguitatea referințelor temporale. Lăsați-vă fascinați de Fascinația Annei Patchett, care vă plimbă prin exoticul Manaos, amuzați-vă de situația bizară descrisă de Tom Rachman și gustați senzația de mister din paginile lui Care Santos.

Am menționat mai sus corespondențele primite de la Rodica Binder și de la Mircea Țicudean. Carmen Firan ne scrie din America despre experiența insolită prin care a trecut în drum spre Arkansas, unde urma să petreacă sărbătorile pascale într-un spațiu ieșit în afara istoriei. Mihail Rîklin abordează comportamentul noilor categorii sociale din Rusia, care se bucură de bunăstare. Veți afla care sunt rădăcinile istorice ale consumului ostentativ de tip rusesc, cum s-a manifestat el în vremea țarilor, în vremea comuniștilor și în aceea a lui Putin.

Încercați să vă orientați lectura în conformitate cu indicaţiile de mai sus. Plăcerea lecturii secvențiale va fi augmentată de aceea a lecturii transversale.

Adrian Mihalache

 Insula creatiei petru udrea

Petru Udrea, Insula creației

Sumarul nr. 86 / vară 2013

Retrospective

István Deák – Stalin ar fi putut fi oprit?

Thomas Powers – Războinicul Petraeus

DIALOG Heinz-Norbert Jocks – Paul Virilio: La Rochelle, moartea la mare

Miruna Fulgeanu – Adam International Review

Europa

Ivan Krastev – Europa și criza

Héctor Abad – Pe cele doua maluri ale lumii

Jacques Rupnik – Moștenirile disidenței și apariția unui spațiu public european

Václav Belohradsky – Panica identitară în societatea postseculară

Societatea informațională

Colin McGinn – Homunculus

Gheorghe M. Ștefan – Mintea de copil a lui Turing

Frank Rieger – Delirul eficienței

Achim Bonte, Klaus Ceynowa – Biblioteca și internetul

DIALOG „Le Point” – Raffaele Simone: Internetul: „cunoștințe bricolate”

Arte

Boris Groys – Modernitate și contemporaneitate – De ce muzeul?

Mircea Valeriu Deaca – Imaginea suspectă

Constantin Hostiuc – Brave new wor(l)ds

Religie

Ion Vianu – Credință, Dumnezeu, ateism: perspective

Jacques Arnould – Cucerirea spațiului și practicile rituale

Adrian Mihalache – Practici religioase în ciberspațiu

Idei literare

C.G. Sandulescu – Teoria estetică a lui James Joyce

Henri Zalis – De la bine la rău din perspectiva naturalismului

Philippe Videlier – Manuscrisul din cufăr

Biblioteca „Lettre Internationale”

Éric-Emmanuel Schmitt – Triunghi amoros

Tom Rachman – Imperfecționiștii

Ann Patchett – Fascinație

Care Santos – Încăperi ferecate…

Corespondențe

Mihail Rîklin – Excese rusești

Rodica Binder – Mai puțin, mai încet?

Carmen Firan – Sărbători, arme și furtuni

Mircea Țicudean – Bohemica fluidelor

Revista poate fi comandată online pe www.e-icr.ro

Prestigioasa editură Yale University Press publică două volume de Norman Manea

După ce presa suedeză a salutat entuziast apariţia romanului Întoarcerea huliganului, propunându-l pentru premiul Nobel, scriitorul Norman Manea va avea două apariţii importante în SUA, la prestigioasa editură Yale University Press. Romanul Vizuina (The Lair) va fi disponibil în 24 aprilie, iar volumul de eseuri A cincea imposibilitate (The Fifth Impossibility), pe 14 mai. Aceste apariţii vin după lansarea de succes la Institutul Cultural Român din New York a antologiei Romanian Writers on Writing, editată de Norman Manea împreună cu Sanda Cordoş, care, la finalul săptămânii trecute, a prilejuit iubitorilor de literatură din New York şi studenţilor din campusul universităţii Bard întâlnirea cu câţiva dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii române de azi, prezenţi în antologie: Nina Cassian, Carmen Firan, Dan Lungu, Simona Popescu, Bogdan Suceavă şi Lucian Dan Teodorovici.

„Norman Manea, cel mai celebru autor contemporan din România, a supravieţuit de două ori regimurilor totalitare. Trăind mulţi ani în exil, vorbeşte despre complexitatea şi dezorientarea vieţii departe de ţară în acest roman extrem de captivant, Vizuina”, notează websiteul Yale University Press. Tradus de Oana Sânziana Marian, poetă, fotografă şi regizor de film, romanul este publicat în premieră în Statele Unite, putând fi pre-comandat online. Data lansării oficiale este 24 aprilie.

Această apariţie editorială va fi urmată, pe 14 mai, de publicarea volumului A cincea imposibilitate – Eseuri despre exil şi limbă, la aceeaşi editură. „Manea oferă răspunsuri la întrebări esenţiale despre cenzură şi rădăcinile lingvistice. El disecă relaţia dintre limba natală şi dificultăţile de traducere. Iar mai presus de toate, descrie ce înseamnă dezrădăcinarea pentru un scriitor. Aceste eseuri, multe dintre ele traduse pentru prima dată în engleză, sunt pasionante, lucide şi cuprinzătoare, oferindu-ne o perspectivă profundă asupra societăţii problematice în care trăim”, notează editorii în descrierea de pe websiteul oficial al editurii. Având diferiţi traducători în engleză, acest volum poate fi, de asemenea, pre-comandat pe internet.

Pe 22 şi 23 martie, Norman Manea a moderat evenimentele legate de lansarea antologiei Romanian Writers on Writing, pe care a editat-o împreună cu Sanda Cordoş, publicată recent de Trinity University Press. Lansarea de la ICRNY, de pe 22 mairtie, i-a adus împreună pe scriitorii Nina Cassian, Carmen Firan, Dan Lungu, Simona Popescu, Bogdan Suceavă şi Lucian Dan Teodorovici, alături de editorul reputatei serii „The Writer’s World”, poetul şi preşedintele Fundaţiei Guggenheim, Edward Hirsch, directoarea editurii Trinity University Press, Barbara Ras şi traducătoarea Carla Baricz, într-un eveniment moderat de directorul ICRNY, Corina Şuteu. După scurte introduceri făcute de Edward Hirsch şi Barbara Ras, Norman Manea a prezentat scriitorii români, vorbind despre criteriile de selecţie aplicate în întocmirea antologiei, unul dintre cele mai importante fiind acela ca scriitorii români din antologie să fi publicat şi scris în limba română. „Consider că eşti scriitorul limbii în care scrii”, a afirmat editorul antologiei. „Nu contează dacă eşti alb, negru, evreu sau homosexual – dacă scrii în America, în engleză, eşti scriitor american. La fel este cazul şi celor care scriu în română, aparţin literaturii române.” Scriitorii prezenţi au citit apoi fragmente din textele lor despre scris şi scriitură, momentele de lectură fiind urmate de o discuţie cu publicul, condusă de Norman Manea.

A doua zi, în campusul prestigiosului colegiu Bard, la care Norman Manea este profesor şi scriitor în rezidenţă, a avut loc un al doilea eveniment legat de lansarea cărţii Romanian Writers on Writing. Intitulată Scriitorul, Cenzura, Piaţa, discuţia a plecat de la comparaţia între limitările şi condiţiile de publicare înainte şi după 1989 în România, precum şi despre diferitele tipuri de cenzură, politică sau economică. Evenimentul, introdus de directorul ICRNY, Corina Şuteu, i-a adus în faţa profesorilor şi studenţilor de la Bard, după o scurtă intervenţie a lui Edward Hirsch, pe Carmen Firan, Dan Lungu, Simona Popescu, Bogdan Suceavă, Lucian Dan Teodorovici şi traducătoarea Carla Baricz. Moderată de Norman Manea, discuţia a plecat de la câteva lecturi ale textelor celor prezenţi, transformându-se rapid într-o captivantă sesiune de întrebări şi răspunsuri despre condiţia literaturii române de dinainte şi după regimul lui Nicolae Ceauşescu, despre care cei prezenţi la discuţie, printre care şi binecunoscuta scriitoare Francine Prose, au avut foarte multe observaţii şi întrebări.

La finalul lunii aprilie, literatura română va fi din nou prezentă în New York, cu ocazia festivalului PEN World Voices, la care anul acesta participă scriitoarea Gabriela Adameşteanu, cu sprijinul ICRNY. De asemenea, ICRNY salută participarea la PEN a autoarei Herta Müller, câştigătoare a premiului Nobel pentru literatură în 2009 – se arată într-un comunicat al ICR New York.