Expoziţia „Arhitectură și regalitate” la Galeria ICR Viena

Afis arhitectura si regalitate

Institutul Cultural Român de la Viena în parteneriat cu creart – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Primăriei Municipiului Bucureşti prezintă în perioada 6–26 septembrie 2016 expoziția Arhitectură și regalitate la Galeria ICR Viena. Vernisajul expoziției va avea loc marți, 6 septembrie, de la ora 19.00 şi va cuprinde prelegeri susţinute de prof. dr. arh. Augustin Ioan şi prof. dr. arh. Marius Marcu-Lapadat. De asemenea, în cadrul evenimentului va fi susținut un colocviu de către autorii expoziției și va fi prezentat documentarul  Reședințe ale Regalității Române (subiect și scenariu de acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu, un proiect al Acron Creative). Continuă lectura „Expoziţia „Arhitectură și regalitate” la Galeria ICR Viena”

Din Bucureștiul de altădată: Casele domnești

case domnesti dambovita bucuresti

Atunci când scrii despre istoria unui oraş, cauţi şi citeşti documentele vremii, vizitezi muzeele pentru a vedea ce s-a păstrat din memoria acestuia, apoi tablourile, fotografiile, presa, dar şi cărţile unor autori care notează pur şi simplu, care comentează, care aduc un plus de informaţie, de cele mai multe ori subiectivă, despre ceea ce am putea numi portretul Bucureştilor, în cazul nostru. Păreri pro, păreri contra cu privire la  frumuseţea, urâţenia (de ce, nu ?) unui oraş. Doamnelor şi domnilor, vă spun un lucru simplu şi pe deplin ştiut: aşa se scrie istoria! Căci altfel cum? Astăzi am ales un citat din volumul Țara bună de Isac Peltz, volum apărut în anul 1936. Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Casele domnești”

Din Bucureștiul de altădată: Casa Golescu

casa-golescu-palatul-domnesc-bucuresti-vechi

În perioada 1812–1815, pe o parte a terenului pe care se află astăzi Palatul Republicii, fostul Palat Regal, Dinicu Golescu, pe numele său adevărat Constantin Golescu (7 februarie 1777– 5 octombrie 1830) boier și cărturar român, fiu al marelui ban din Ţara Românească Radu Golescu și al Zoiței Florescu, a construit o casă în stil neoclasic „pentru viitorime”, lângă Biserica Kretzulescu din Bucureşti. Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Casa Golescu”

10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930–1944)

În preajma primului 10 mai redevenit sărbătoare naţională, Radio România vă invită să participaţi la un eveniment simbolic, ce va avea loc vineri, 8 mai 2015, de la orele 12.00, în Foaierul Central al Sălii Radio (Str. Gen. Berthelot 60-64): lansarea albumului „10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice” (1930–1944), publicat de Editura Casa Radio, în colaborare cu Muzeul Brăilei Carol I. Albumul (carte cu CD inclus) reprezintă o culegere de documente din colecţiile Societăţii Române de Radiodifuziune, reunite şi îngrijite de Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive Radio România. Continuă lectura „10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930–1944)”

Din Bucureștiul de altădată: Mihail Kogălniceanu despre „orașul Bucuresci”

amedeo-preziosi-baratia

Aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, atunci când scrii despre istoria unui oraş, cauţi şi citeşti documentele vremii, vizitezi muzeele pentru a vedea ce s-a păstrat din memoria acestuia, apoi tablourile, fotografiile, presa, dar şi cărţile unor autori care notează pur şi simplu, care comentează, care aduc un plus de informaţie, de cele mai multe ori subiectivă, despre ceea ce am putea numi portretul Bucureştilor, în cazul nostru. Păreri pro, păreri contra cu privire la frumuseţea, urâţenia (de ce nu ?) unui oraş, dar şi la importanţa acestuia ca oraş-capitală a ţării. Doamnelor şi domnilor, vă spun un lucru simplu şi pe deplin ştiut: aşa se scrie istoria! Căci altfel cum?

Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Mihail Kogălniceanu despre „orașul Bucuresci””

„Mediateca Românilor din Timoc” la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”

afis_mediateca_romanilor_din_timoc__original

eveniment liber sa spunSeria de evenimente dedicate comunității românești din Timoc, inițiată de Institutul Cultural Român, continuă la București marți, 4 noiembrie 2014, ora 10.00, în Aula Universității Naționale de Apărare „Carol I” cu o serie de prelegeri despre cultura populară a românilor/vlahilor din Timoc și  dificultățile cu care se confruntă aceștia pentru păstrarea identității naționale.

Prof. univ. Petre Țurlea va prezenta lucrarea sa, Românii din Serbia: 1940–1944, vor fi expuse fotografii și va fi proiectat un scurt documentar cu imagini realizate de fotograful Octavian Bâlea în itinerariul său în Timoc din vara acestui an.

Obiectivul principal al acestei manifestări organizate de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Universitatea Națională de Apărare „Carol I” îl constituie valorificarea, promovarea și trecerea în circuitul politicii de securitate națională a cercetărilor de teren care au avut loc în Timoc în lunile iulie–august 2014 pe teme antropologice şi etnografice, realizate de cercetători de la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“ din București (Academia Română) și Universitatea din București. Ideea care a stat la baza proiectului de cercetare derulat cu sprijinul ICR a fost inaugurarea unei colecţii (cuprinzând studii de etnografie, filologie, istorie, redactate sub forma unor jurnale atractive de teren) dedicate culturii populare a românilor/vlahilor din Nord-Estul Serbiei, în vederea aprofundării cunoaşterii la ea acasă a comunităţii româneşti din această parte a Serbiei, pentru a releva apartenența acesteia la limba şi cultura română, de care aparţine organic, precum și pentru a redescoperi specificul zonei – ritualuri, rituri şi simboluri, obiceiuri şi datini.

romani timoc foto_octavian_balea

Fotografie de Octavian Bâlea

Vor susține prelegeri dr. Constantin Secară și dr. Emil Țîrcomnicu, cercetători la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“ al Academiei Române, acad. Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române, prof. univ. Radu Baltasiu, directorul Direcției Românii din Afara Granițelor din cadrul ICR, Dorin Lozovanu, cercetător la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Republica Moldova, precum și alte personalități marcante din lumea academică și domeniul românilor de pretutindeni. La eveniment vor participa și reprezentanți ai românilor din Timoc, precum Zavisa Zurz, președintele Asociației pentru Cultura Românilor Vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum“, părintele Ovidiu Ursu, parohul Bisericii Ortodoxe Române din Gorneana și Stefan Radovanovic, un tânăr rapsod din Timoc care va interpreta la fluier cântece vechi din arealul sud-dunărean.

Accesul publicului la evenimentul găzduit de Universitatea Națională de Apărare „Carol I” se face doar pe bază de invitație.

Comunicat de presă ICR

Primul mare Dicționar Englez-Român 1900

dictionar englez roman 1900 vol I

Ediție online

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumelor Primul mare Dicționar Englez-Român 1900 de Henry L. Lolliot, editat de C. George Sandulescu și Lidia Vianu.

Publicăm la acest început de an școlar cel mai mare, cel mai cunoscut și cel mai folosit dicționar englez-român al secolului XX. Precizia sa de realizare este de fapt uluitoare, dacă ținem seamă de distanța în timp.

Dacă nu aveți dicționar englez, folosiți-l cu încredere. Eu l-am folosit în fiecare minut ai celor cinci ani de universitate pe care i-am petrecut în perioada în care Petre Clinca era șef de catedră, iar Leon Levițchi practic nu exista în calitate de cadru didactic: nu era decât un asistent care preda traducerea textelor tehnice.

În plus, dacă îl examinezi atent, este surprinzător de modern. Cititorul obține o imagine a limbii române de pe vremea când era la conducerea țării Regele Carol I. În unele privințe, mai ales în domeniul sinonimelor, nimeni să nu uite, elev tânăr sau profesor bătrân, că acest dicționar rămâne superior dicționarului publicat prima oară de Academia comunistă în anii optzeci.

vol 2 dictionar englez roman 1900

Afară de evidentele diferențe ortografice (ortografia română s-a schimbat mult prea mult și mult prea des), acest dicționar rămâne o unealtă de lucru excelentă și pentru cei mici și pentru cei mari, și pentru cei tineri și pentru cei bătrâni. Cei tineri descoperă limba așa cum era ea acum aproape un secol și un sfert — căci autorul a avut nevoie de cel puțin zece ani ca să-l întocmească. Cei tineri vor fi uimiți de modernitatea sa, de trăirea în modernitate a limbii române.

1900 in bucuresti

Vă urez să-l întrebuințați la fel de bine și cu tot atâta folos ca și mine personal atunci când alt dicționar englez nu exista în Ţara Românească. Profesorii de azi nu pot decât să-l ia ca exemplu în întocmirea de dicționare.

Limba română în acest dicționar trăiește exact așa cum exista ea în zilele în care și-a scris James Joyce opera sa de la început până la sfârșit. Când vreți să rezolvați o problemă grea în Finnegans Wake, nu uitați să consultați acest dicționar scris de Lolliot, celebru lexicograf și profesor la trei licee bucureștene de frunte.

C. George Sandulescu

Henry L. Lolliot: Dicționar Englez-Român, editat de C. George Sandulescu şi Lidia Vianu se lansează oficial marți, 7 octombrie 2014, dar volumul poate fi consultat și descărcat din acest moment la adresa de internet: 

http://editura.mttlc.ro/lolliot-dictionar.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză, cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii,  lidia.vianu@g.unibuc.ro.

 

Copilărie regală

copilarie regala foto expozitie arhivele statului

eveniment liber sa spunArhivele Naţionale ale României, instituţie păstrătoare a unui bogat fond documentar referitor la Casa Regală a României, organizează expoziţia documentară Copilărie regală. Aceasta reuneşte documente originale şi fotografii referitoare la copiii cuplurilor regale: Regele Carol I – Regina Elisabeta, Regele Ferdinand – Regina Maria, Regele Carol al II-lea – Regina Elena, Regele Mihai – Regina Ana.

cupluri regale copii

Vor fi expuse imagini cu unica fiică a regelui Carol I, Principesa Mărioara, care a murit la o vârstă fragedă, de numai 4 ani, apoi fotografii ale celor şase copii ai Regelui Ferdinand şi ai Reginei Maria – Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Elisabeta, Maria, Nicolae, Ileana, Mircea, urmate de fotografii din copilăria Regelui Mihai. Noutatea expoziţiei constă în prezentarea unor imagini inedite din copilăria fiicelor Regelui Mihai şi a actelor de naştere, de botez ori de deces, studiilor efectuate, situaţiilor şcolare şi diplomelor obţinute de membrii familiei regale. De asemenea, expoziţia este completată de prezentarea unor fragmente din filme de arhivă referitoare la subiectul propus.

Expoziția Copilărie regală este deschisă în perioada mai–decembrie 2013.

cupluri regale copii 2

Parteneri: Muzeul Naţional de Istorie a României, Arhiva Naţională de Filme, Muzeul Naţional Cotroceni, Colecţia personală a Dianei Mandache

Adresa: Bd. Regina Elisabeta nr. 49, sector 5, Bucureşti.

Telefon: 021.315. 24.46

E-mail: revista.arhivelor@gmail.com

 www.arhivelenationale.ro

Acces gratuit.

Prima Gală a Fundaţiei Universitare „Carol I”

biblioteca centrala universitara bucuresti

eveniment liber sa spunJoi, 28 februarie 2013, la ora 18.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, va avea loc prima Gală a Fundaţiei Universitare „Carol I”, reînfiinţată după mai bine de şase decenii de inexistenţă.

„Acesta este primul eveniment de la reînfiinţarea Fundaţiei deoarece ne-amLogo-Fundatie6-e1351692873645 dorit să ieşim în spaţiul public doar în momentul în care putem arăta cu adevărat că am demarat câteva proiecte valoroase şi că acestea se derulează cu succes”, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, Preşedintele Fundaţiei Universitare „Carol I”. „Ei bine, acest moment a sosit, iar la Gală sunt invitaţi membri ai mediului academic şi universitar, preşedinţi de companii şi personalităţi culturale de renume care sunt gata să susţină scopurile Fundaţiei.”

Evenimentul va include un recital extraordinar al renumitei pianiste Ilinca Dumitrescu, alături de care va urca pe scenă invitatul special al acesteia, fagotistul Vasile Macovei. De asemenea, vor fi prezente pe scenă Alexandra Otiman, Andreea Lupşor şi Mădălina Popîrţaru, cele trei șefe de promoție din domeniile matematicii aplicate, istoriei și respectiv comunicării/relațiilor publice cărora Fundaţia le oferă burse de merit pentru aprofundarea studiilor.

aula bcu

Fundaţia Universitară „Carol I” a fost oficial reînfiinţată la data de 4 aprilie 2012, la iniţiativa doamnei Mireille Rădoi, căreia i s-au alăturat alţi douăzeci de oameni hotărâţi să îşi asume o datorie de onoare, şi anume aceea de a recupera măcar o parte din prestigiul şi imensa valoare simbolică a generoasei instituţii iniţiale.

Scopul actualei organizaţii este de a continua obiectivele instituite de Fundaţiunea Universitară fondată de Carol I în 1891, sprijinind cultura naţională prin programe educaţionale de promovare a valorilor autentice. Principiile după care se ghidează Fundaţia au în vedere sprijinirea generaţiei viitoare de oameni de valoare; echidistanţa faţă de politic; cultivarea toleranţei şi a egalităţii în drepturi şi îndatoriri; respectarea drepturilor omului, a libertăţilor individuale şi a dreptului la proprietate; susţinerea dezvoltării durabile şi a respectului faţă de mediu.

Fundaţia a derulat până în prezent două importante proiecte: a doua ediţie a celui mai mare festival cultural în aer liber, Strada de C’Arte (www.stradadecarte.ro), realizată în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, şi un program de burse destinate sprijinirii unor tineri masteranzi cu performanţe deosebite. De asemenea, Fundaţia sprijină proiectul cultural Întâlniri – repere, modele, valori, ocazionat de sărbătorirea a 100 de ani de la semnarea Decretului de Înfiinţare a Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

fundatia carol I foto andrei margaritescu

Fundația Universitară „Carol I”. Fotografie de Andrei Mărgăritescu

Inaugurată oficial în 14 martie 1895 de către Regele Carol I, Fundaţiunea Universitară a reprezentat o mărturie a apartenenţei ţării noastre la spaţiul şi valorile culturii europene.

Preocupat de viitorul tinerilor, Carol I a decis să înfiinţeze „un aşezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultăţile din ţară, al cărui scop va fi de a procura studenţilor un loc de întrunire înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă, unde vor putea satisface iubirea lor de studiu.” Sunt cuvinte din Scrisoarea pe care Carol a adresat-o la 3 mai 1891 sfetnicului său Lascăr Catargiu, scrisoare considerată un autentic Act de întemeiere.

Fundaţiunea avea scopul de a întări „frăţia printre tinerimea universitară” şi a hrăni „simţământul patriotic care înalţă sufletul ei”, iar vreme de 50 de ani a acordat ajutoare pentru tipărirea unor lucrări valoroase şi a tezelor de doctorat, premii de încurajare, burse pentru studenţi şi subvenţii.

Alina Pordea

Vezi: www.fundatiacarol.ro

Din Bucureștiul de altădată: Primarii Capitalei (4)

Primăria Capitalei a fost condusă de primari care au realizat ceva pentru oraş, dar şi de primari care doar au ocupat vremelnic fotoliul de edil. În această prezentare am ales doar primarii care s-au implicat în viaţa oraşului. Într-un alt episod, ultimul, dedicat Primăriei Capitalei, îi vom reaminti pe toţi cei care au câştigat de lungul vremii conducerea acestui important edificiu, vital pentru viaţa şi buna funcţionare a oraşului.

Dimitrie Cariagdi*) a condus primăria între decembrie 1878–noiembrie 1883, fiind unul dintre cei mai longevivi primari. El este primul edil care conduce Bucureştiul, capitală a unui stat independent. Liberalul Cariagdi a realizat rectificarea şi canalizarea Dâmboviţei, care provocase în fiecare primavară distrugeri serioase, ieşind din matcă. Tot în această perioadă s-a realizat şi reconstrucţia pavajelor cu piatră cubică. Toate aceste operaţiuni au fost posibile cu împrumuturi de la Casa de Depuneri.

Bogdan Calciu, Palatul CEC din București, desen în tuș

Vă reamintesc, doamnelor şi domnilor, că preţul total al sistematizarii Dâmboviţei a fost de 15.150.000 de lei. În anul 1880 au fost finalizate planurile de rectificare şi de canalizare a Dâmboviţei. „În ziua de 2 noembrie 1880 au început lucrările pentru rectificarea Dâmboviţei. Erau de faţă Domnitorul, colonel Dabija, ministrul de lucrări publice, d. Cariagdi, primarul Capitalei, alte notabilităţi şi un foarte numeros public. Serviciul divin şi toată solemnitatea s-a săvârşit într-un pavilion înalţat pe axa proiectată a Dâmboviţei, aproape de podul de fer de pe calea Văcăreşti, lângă fântâna apelor zise «apele dela Văcăreşti». Apoi, în faţă erau tribunele pentru invitaţi.

După discursul primarului şi răspunsul Domnitorului, primarul prezentă Domnului o lopată cu care acesta, făcând câţiva paşi înainte, ridică o cantitate de pământ. Lumea izbucni în urale şi imediat lucrătorii, înşiruiţi pe amândouă rândurile, începură lucrarea. Lopata cu care Domnitorul ridică cea dintâi bucată de pământ era un obiect de artă: limba era de argint şi coada de abanos de care era încovoiată o lamă iarăşi de argint. Pe limbă era scris: «Casma întrebuinţată la începerea lucrărilor Dâmboviţei în ziua de 2 Noembrie 1880, sub domnia lui Carol I. Preşedinte al consiliului de ministri, I.C. Brătianu.» În urma licitaţiunei publicate de primărie, lucrările pentru rectificarea Dâmboviţei au rămas asupra antreprenorului francez d. Boisguerin care a oferit 11 la sută sub deviz.” (Constantin Bacalbaşa, Bucureștii de altădată, 4 volume, publicate între 1927 și 1932).

O altă realizare majoră a mandatului lui Cariagdi a fost sistemul de canalizare din Bucureşti. Construcţia canalelor, din beton, a început pe 16 septembrie 1881 şi i-a fost alocat un buget de 5 milioane de lei.

Şef al lucrărilor din partea primăriei în proiectul sistematizarii Dâmboviţei a fost numit inginerul Dimitrie Matac, care era chiar nepotul primarului. Dar ce să faci? Nepotul nu putea fi lăsat pe dinafară! Primăria e primărie, ca o mare pălărie! A fost doar începutul, lecţia s-a învăţat şi de-a lungul timpului doar… s-a repetat! Glumim, glumim, dar Dimitrie Cariagdi a fost unul dintre primarii care au schimbat înfăţişarea oraşului Bucureşti.

Pușa Roth

*) Dimitrie Cariagdi, 1815–9 octombrie 1893, București. Ministrul justiției și cultelor în guvernul Nicolae Creţulescu (14 iunie 1865–11 februarie 1866); ad-int. (14–27 iunie 1865, 27 iunie 1865–11 februarie 1866).