Vise care trăiesc și oameni care mor

filosof de ocazie de a c pahomi cronica de serban cionoff

Motto: – …Dar tu din ce trăieşti?

– Din vise.

cronica literara liber sa spunCine este, de fapt, personajul-cheie al tutror întâmplărilor ce s-au petrecut pe o străduţă patriarhală cu şapte case boiereşti, din centrul Bucureştilor? Naratorul care se numeşte pe sine „filosof de ocazie” şi care se caută pe sine în lungi dizertaţii despre viaţă şi despre moarte? Sculptorul Baltazar, cel care lucrează cu patimă şi îndârjire la opera vieţii sale: un cal de marmură ce trebuie să atingă perfecţiunea? Sau este un „ceva” misterios, care depăşeşte spaţiul realului şi care scapă puterii noastre de a înţelege şi dorinţei de a ordona mersul lucrurilor? Cum se numşte acest „ceva”: Moartea? Nemurirea?

Iată câteva întrebări, mai bine zis provocări în faţa cărora ne pune A. C. Pahomi în noua sa carte, Filosof de ocazie, apărută recent la Editura Cartea Românească.

La prima vedere lucrurile curg simplu şi firesc. Doi prieteni, care se ceartă spre a se împăca şi se împacă spre a se certa din nou, filosoful şi sculptorul, sunt angrenaţi în lungi şi încinse discuţii despre viaţă şi moarte, despre rosturile existenţei şi despre condiţia efemeră a fiinţei. Având, fireşte, fiecare o viziune care o contrazice şi o completează pe a celuilalt. Ceea ce sporeşte tensiunea confruntării, dând suflu şi sens dialogului. „Vezi tu, dragul meu – îi explică Baltazar filosofului –, aici începe diferenţa dintre noi doi. Tu iei forma lumii folosindu-ţi ochii minţii, unduind idei pe trupul femeii ori pe scoarţa de copac, eu pun mâna, mângâi, pipăi, iau forma lor reală, după care deschid ochii minţii şi o redau în piatră.” Cu un alt prilej, acelaşi Baltazar reia şi dezvoltă crezul său despre modul în care piatra poate primi harul de a exprima sensul vieţii: „Cine-mi spune că pietrele sunt neînsufleţite face o mare greşeală. Iată, mie acum, acest colos îmi spune ceva. Îmi transmite prin vibraţii imperceptibile, forma pe care doreşte să o primească.” Şi ceva mai departe: „Piatra îţi vorbeşte prin şoapte reci… Dacă n-o asculţi, se va sfărâma, prefăcându-se într-un morman de bucăţi colţuroase şi supărate.”

sculptura relief

De fapt, întreaga naraţiune se ordonează pe polaritatea real-imaginar, iar de aici inevitabil se ajunge la binomul Moarte-Nemurire. Pentru a-şi ordona meditaţiile, filosoful (fie el şi… de ocazie) merge la cartea lui Anton Dumitriu, Philosophia mirabilis şi de aici ajunge la întrebarea lui Aristotel: „Dar când este vorba despre lucruri necompuse, ce înseamnă Fiinţă şi Nefiinţă, ce însemnă adevăr şi neadevăr?” Întrebare care va reveni, semnificativ, în termeni mai categorici, abia spre finalul naraţiunii, adică tocmai atunci când filosoful va discuta, faţă în faţă, cu enigmatica şi fascinanta Cristina:

„– Baltazar caută moartea, începu Cristina, iar tu cauţi prin iubire nemurirea.

– Greşit! Baltazar caută nemurirea, iar eu doar iubirea, am intervenit ferm.”

Am spus că este semnificativă împrejurarea că această revenire a temei dialogurilor şi a încleştărilor celor doi prieteni se va face abia în dialogul cu Cristina pentru că, de fapt, această Cristina este cheia întregii poveşti. Atunci când apare în peisaj, Cristina este doar o nouă prezenţă pe strada boierească unde oamenii se cunosc, se întâlnesc, discută, ştiind fiecare câte ceva despre celălalt. Cu timpul, însă, identitatea Cristinei devine subiect de căutări şi iscodiri, aşa încât, prin însăşi prezenţa ei atât de învăluită în incertitudini, presupuneri sau simple fabulaţii, ea va deveni un simbol al dramaticelor căutări existenţiale. Mai ales pentru filosof a cărui imaginaţie îi conferă femeii o identitate numai de el ştiută şi numai de el descifrată: „Acum, pentru că îi puteam rosti numele în gând, o simţeam mult mai aproape în misterul ei, îndepărtându-se lin, lăsa locul unei făpturi din ce în ce mai conturate. Cristina, sufletul meu… Stăpâna… Cea care a început să domnească peste haosul meu existenţial, liniştindu-l şi ordonându-l, alungându-mi confuziile şi mângâindu-mi speranţele.”

cap de femeie

Aici aş vedea şi cheia romanului. Cu nedezminţita-i vocaţie şi cu ştiinţa de a-şi conduce personajele, A. C. Pahomi nu lasă lucrurile să alunece într-un lirism siropos de dramoletă telenovelistă. Întâlnirea folosofului cu Cristina nu va lămuri mai nimic din întreaga ţesătură de mistere, iar, pentru că aşa este scris în legea firii, până la urmă Cristina va pleca, luând cu ea amintiri, întrebări şi aşteptări. A plecat sau a simţit chemarea de a pleca aşa după cum a venit? Aşa ar putea lăsa să se înţeleagă Isolda, singura fiinţă care pare că ar avea acces la codul enogmaticei femei. După spusele Isoldei, Cristina venise din Egipt aducând nişte documente tainice, misterioase, iar plecare sa, la fel de intempestivă ca şi venirea, s-ar putea să aibă ca temei căutarea adevărului: „Ea trebuie să pornească în căutarea adevărului.” Adevăr care, de bună seamă, nu poate fi altul decât secretul morţii.

La rândul său, Baltazar, după ce va termina capodopera plănuită, un uriaş armăsar dăltuit în marmură – calul fiind „piatra de încercare” pentru sculptor –, dar va avea un şoc fatal atunci când va vedea că din burta spartă a statuii iese o mână fină dar inertă de femeie. Femeie care ar putea să fie însăşi Cristina. Dar care anume Cristina? Cea din realitate sau cea din proiecţiile imaginare ale căutătorilor de sensuri oculte?

rudy roth vise abandonate

Rudy Roth, Vise abandonate, 2008

Mai târziu, filosoful va încerca să pună ordine în gânduri şi inevitabil va ajunge la singura întrebare care l-ar mai putea ajuta: „Un vis?… Asta fusese totul?” Iar, după o confruntare cu Aristotel şi cu sine însuşi va răspunde. „Dar, mi-e teamă că nu voi afla niciodată. Oare eu am vizitat realitatea alături de Cristina, lăsându-i pe ceilalţi în somnul unui vis sau doar visul meu, nevisat până acum de nimeni?” Şi, după ce va recita în şoaptă din Esenin („Te-am trăit, te-am visat doar, viaţă?”) va conchide cu amară înţelepciune: „Suferiţi cu filosofie nenorocirea…”

Nenorocirea de a trăi? Nenorocirea de a visa? Sau, mai degrabă, nenorocirea de a vedea că visele nu vor să se transforme în realitate?

Iată întrebarea deschisă şi, de fapt, cea mai incitantă provocare pe care ne-o lasă lectura acestei cărţi palpitante care confirmă în A. C. Pahomi nu doar o semnătură, ci o identitate inconfundabilă în proza românească de azi.

Şerban Cionoff

Lansare de carte: „Dispars” de Vlad Moldovan

Marţi, 16 octombrie 2012, ora 18.00, la Librăria „Book Corner” (Bd. Eroilor, nr.15, Cluj-Napoca), va avea loc lansarea volumului Dispars de Vlad Moldovan, volum apărut recent în colecţia „Poezie” a Editurii Cartea Românească. Prezintă:Alex Goldiş, critic literar şi Ştefan Manasia, redactor la revista „Tribuna”. Moderator: Valentin Moldovean.

Vlad Moldovan s-a născut la 9 noiembrie 1981, în Baia Mare. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. A urmat studii masterale şi doctorale (cu o teză despre hermeneutica lui F.D.E. Schleiermacher) la aceeaşi universitate. În prezent este cercetător postdoctoral al Universităţii „Babeş-Bolyai” şi redactor la revista „Steaua”. A publicat poeme şi articole în revistele literare „Familia”, „Vatra”, „Apostrof”, „Poesis”, „Discobolul”, „Echinox” etc. Este prezent în antologiile: La Neagra (2007), Literatura tânără (2007), Nasturi în lanul de porumb (2008), Lunga noapte a liricii româneşti tinere, Institutul Cultural Român, Berlin (2009). A debutat editorial cu volumul Blank, Editura Cartea Românească, 2008, premiat de USR Filiala Cluj (2 008), USR Filiala Arad (2008), la Congresul Național de Poezie, Botoşani (2009), şi la Concursul Naţional de Poezie ProVERS, Nicula (2009). Este membru activ pe site-ul clubliterar.com.

STRADA DE C’ARTE

În perioada 21–29 septembrie 2012, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în parteneriat cu Fundaţia Universitară „Carol I” lansează cea de-a doua ediţie a festivalului cultural în aer liber STRADA DE C’ARTE. În cadrul acestui festival, oferta culturală este amplă: târguri de carte în aer liber, expoziţii de arhitectură, proiecţii de filme, concerte live de blues şi jazz, seri de poezie, dezbateri şi ateliere de pictură şi desen dedicate copiilor.

Unul dintre evenimentele de marcă ale Festivalului STRADA DE C’ARTE va fi „Rampa de Jazz şi Poezie”, în colaborare cu Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), care va aduce în faţa publicului scriitori consacraţi, dar şi voci ale noului val de poezie. „Rampa de Jazz şi Poezie” va prezenta, în fiecare seară, de la ora 19.30, un show de poezie, blues şi jazz cu Dan Mircea Cipariu & Mike Godoroja & Blue Spirit, Ioana Crăciunescu & Maria Răducanu, Florin Iaru & Mihai Iordache & Sorin Romanescu, Miruna Vlada & Berti Barbera, Bogdan O. Popescu & Marcian Petrescu & Trenul de noapte, Traian T. Coşovei & Garbis & Capriel Dedeian, Ion Mureşan & Eugen Suciu & Mircea Tiberian & Ionuţ Bogdan Ştefănescu. „Este cel mai important desant poetic din ultimii ani, în care oferim publicului bucureştean un stand cu cărţi de poezie, blues şi jazz, cu CD-uri şi audio-book-uri, cu lecturi publice ale unor nume importante ale poeziei româneşti contemporane. Sunt convins că poezia va rezona cu bucureştenii şi că vom avea un public de calitate”, a declarat Dan Mircea Cipariu, coordonatorul programului „Rampa de Jazz şi Poezie”. AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului. Mai multe detalii puteţi găsi pe www.stradadecarte.ro.

RAMPA DE JAZZ ŞI POEZIE este un proiect în cadrul celei de-a doua ediţii a celui mai mare festival cultural în aer liber al Bucureştiului, STRADA DE C’ARTE, organizat de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. RAMPA DE JAZZ ŞI POEZIE (coorganizator: Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România – APLER) este un spaţiu de lecturi publice şi de promovare a cărţii de poezie, blues şi jazz, cu următoarele puncte de interes: Pavilionul de Carte de Poezie, Blues şi Jazz, unde vor fi vândute şi lansate cărţi, CD-uri, audiobook-uri de poezie, blues şi jazz (fără taxe de participare pentru editori sau poeţi/artişti). Edituri participante: Tracus Arte, Brumar, Humanitas Fiction, Humanitas Multimedia, Aius, Editura Casa Radio, FNSA, Vinea, CDPL, Contact International (Iaşi), Mirador (Arad), Timpul (Iaşi), Cartea Românească, Polirom. Reviste participante: Observator Cultural, România literară, Cultura, Poezia, Convorbiri literare, Luceafărul de dimineaţă, Viaţa Românească, Arca, Mozaicul, Drama, Manuscriptum, Cafeneaua literară, Contact International.

Rampa de Poezie, Blues şi Jazz, o scenă special amenajată în rampa BCU, va fi spaţiul dedicat recitalurilor, lecturilor publice, spectacolelor, dezbaterilor şi lansărilor de poezie, blues şi jazz.

Debra Hurd, Cool Jazz

• Vineri, 21 septembrie 2012, ora 16.00, va avea loc lansarea unei ediţii speciale a revistei „Mozaicul”, eveniment la care vor participa poeţii craioveni: Daniela Micu, Ionel Ciupureanu, Petrişor Militaru şi Gabriel Nedelea care vor susţine un recital poetic.

• Poezie la prima vedere (30 de minute) – poeme din cărţi în pregătire sau în curs de apariţie:

21 septembrie 2012, ora 17.00 – Ioan Matiuţ

22 septembrie 2012, ora 17.00 – Ioana Greceanu

23 septembrie 2012, ora 17.00 – Ioana Diaconescu

24 septembrie 2012, ora 17.00 – Amelia Stănescu

25 septembrie 2012, ora 17,00 – Simona Grazia-Dima

26 septembrie 2012, ora 17.00 – Marius Ghilezan

27 septembrie 2012, ora 17,00 – Cornelia Maria Savu

28 septembrie 2012, ora 17.00 – Adrian Suciu

29 septembrie 2012, ora 17.00 – Andrei Novac

• Recital „Cele mai frumoase poezii” (30 minute)

21 septembrie 2012, ora 18.00 – Gabriel Chifu

22 septembrie 2012, ora 18.00 – Nicolae Prelipceanu

23 septembrie 2012, ora 18.00 – Simona Popescu

24 septembrie 2012, ora 18.00 – Horia Gârbea

25 septembrie 2012, ora 18.00 – Octavian Soviany

26 septembrie 2012, ora 18.00 – Ioan Es Pop

27 septembrie 2012, ora 18.00 – Riri Manor

28 septembrie 2012, ora 18.00 – Denisa Comănescu

29 septembrie 2012, ora 18.00 – Constantin Abăluţă alături de actriţa Silvia Codreanu.

Pierre-Auguste Renoir, Femeie citind

• Poezie de NOUL VAL

24 septembrie 2012, ora 19.30: Cătălina Bălan, Laura Dan, Radu Ianovi, Radu Niţescu, Silvia T.

25 septembrie 2012, ora 19.30: Raluca Ciochină, Sorin Despot, Flaviu Predescu, Simona Simionescu, Emilia Zăinel.

Show-ul de poezie, blues şi jazz

21 septembrie 2012, ora 19.30 – Dan Mircea Cipariu & Mike Godoroja & Blue Spirit / lansarea oficială a volumului „singurătata vine pe facebook” de Dan Mircea Cipariu, cu 12 desene de Mihai Zgondoiu, Editura Tracus Arte.

22 septembrie 2012, ora 19,30 – Ioana Crăciunescu & Maria Răducanu & Dragoş Andriana.

23 septembrie 2012, ora 19,30 – Florin Iaru & Mihai Iordache & Sorin Romanescu.

26 septembrie 2012, ora 19.30 – Miruna Vlada & Berti Barbera & Nicu Patoi.

27 septembrie 2012, ora 19.30 – Bogdan O. Popescu & Marcian Petrescu & Trenul de noapte.

28 septembrie 2012, ora 19.30 – Traian T. Coşovei & Capriel & Garbis Dedeian Dedeian / lansarea oficială a volumului Jurnalul morilor de vânt de Traian T. Coşovei, Editura Tracus Arte.

29 septembrie 2012, ora 19,30 – Ion Mureşan & Eugen Suciu & Mircea Tiberian & Ionuţ Bogdan Ştefănescu.

Poezia, blues-ul şi jazz-ul sunt genuri de nişă, care nu au prea multe spaţii generoase de exprimare şi promovare publică. Publicul acestor genuri de nişă este rezonant şi complementar. Pentru prima dată, timp de 10 zile, poezia, blues-ul şi jazz-ul au un spaţiu public pentru a se exprima şi promova, într-o zonă centrală a Bucureştiului! Totul într-o formulă interactivă, de agora! Să nu uităm că Bucureştiul are doar un singur festival de literatură, Târgul Naţional al Cărţii de Poezie, în timp ce alte capitale europene au numeroase evenimente literare, cu lecturi publice. Acest proiect îşi propune să creeze o aşteptare şi o obişnuinţă culturală pentru lecturile publice, folosind un format spectacular, care să atragă cât mai mult public bucureştean. Oferim o scenă de afirmare debutanţilor în aceste genuri de nişă şi, de asemenea, vrem ca publicul să-i cunoască şi pe profesioniştii acestor genuri de nişă.

Dintre volumele, autorii şi editurile participante menţionăm prezenţa Editurii Polirom si Cartea Românească, care vor propune publicului cititor volume din următoarele colecţii:

• TOP 10+, colecţie dedicată bestsellerurilor şi capodoperelor literaturii de pretutindeni, unul dintre cele mai de succes proiecte ale Editurii POLIROM din ultima vreme; BIBLIOTECA POLIROM: autori premiaţi, traduşi în întreaga lume etc. (Saramago, Rushdie, Nabokov, Hemingway, Henry Miller, Philip Roth, Haruki Murakami etc.); EGO. PROZĂ, FICTION LTD.: colecţiile de literatură romană ale editurii Polirom.

• Seriile de autor POLIROM: Marta Petreu, Andrei Oişteanu, Norman Manea, Octavian Paler, N. Steinhardt, Valeriu Anania; colecţiile POEZIE şi PROZĂ ale editurii Cartea Românească.

Casa de Pariuri Literare: Va organiza întâlniri la stand între autorii CDPL şi public. Dintre aceştia: Doina Ioanid, Diana Iepure, Dan Mihuţ, Livia Ştefan, Oana Cătălina Ninu.

• Editura Casa Radio proune publicului două volume însoţite de CD (audiobook), colecţia „Biblioteca de poezie românească”: Noapte din Andersen” de Emil Botta, cu ilustraţii de Tudor Jebeleanu (poeme rostite la Radio de Emil Botta în perioada 1967-1973) şi CD (audiobook)-ul: Emil Botta recită… de la Dante la Eminescu…”, colecţia „Lecturi pe întuneric”, înregistrări Radio România din 1967-1973.

• Contact International: În weekendul 22–23 septembrie 2012, Editura Contact International va lansa nr. 100 al Revistei Contact International şi antologii de poezie contemporană românească, printre care şi Antologia poeziei româneşti (ediţie bilingvă, româno-spaniolă).

Coordonatorul secţiunii poezie: Dan Mircea Cipariu, preşedintele APLER.

Coordonatorul secţiunilor blues şi jazz: Mike Godoroja.

Coordonator PR & Comunicare: Andra Rotaru.

Lansare la Librăria Cărturești Verona: „Estetica lui Norman Manea” de Claudiu Turcuș

Marți, 15 mai 2012, la ora 18.00, Editura Cartea Românească și Cărturești Verona (str. Arthur Verona 13-15, sector 1, București) vă invita la lansarea volumului Estetica lui Norman Manea de Claudiu Turcuș, apărut recent în colecția „Critică și istorie literară”.

Alături de autor, vor lua cuvântul: Carmen Mușat și Paul Cornea. Moderator: Bianca Burta-Cernat. Invitat special: Norman Manea.

Studiul Estetica lui Norman Manea reprezintă prima monografie dedicată cunoscutului prozator roman, exilat din 1986 la New York. Privită în ansamblu, bibliografia receptării lui Norman Manea depășește trei sute de articole și studii, de aceea nu se poate spune că opera scriitorului reprezintă un aisberg insuficient explorat. Totuși, în ciuda numeroaselor contribuții critice, o abordare sistematică a scrierilor lui Norman Manea lipsește. Dacă se poate spune că s-a scris mult despre autorul Plicului negru, la fel de adevarat este și că s-a scris fragmentar.

În acest context, cartea lui Claudiu Turcuș își propune două obiective. Pe de o parte, interpretarea unitară a literaturii lui Norman Manea (Estetica) prin corelarea poeticii narative, a viziunii despre lume, precum și a recurentelor tematice ori stilistice aferente celor două etape creatoare (românească și americană). Pe de cealaltă parte, demersul vizează contextualizarea discursului etic, care a generat campanii ostile de presă atât în ultimul deceniu al dictaturii comuniste, cât și după 1990.

„Monografie remarcabilă prin soliditatea demersului de istorie literară, ingeniozitate analitică și inteligența de a pleca de la întrebări incomode și de a se confrunta cu probleme nevralgice, cartea lui Claudiu Turcuș are meritul de a fi, nu mai puțin, o narațiune critică și identitară ce radiografiaza acute dezbateri culturale românești ale ultimelor decenii.” (Sanda Cordoș).

Estetica lui Norman Manea este o premieră în cercetarea critică românească: de o excelentă calitate, cu meritul pionieratului, dar impunându-se mai ales prin nivelul demersului analitic și reușita cuprinderii sintetice. Particularul spirit de pătrundere justifică situarea lui Claudiu Turcuș printre cei mai înzestrați critici din ultima generație, remarcat nu o dată pentru acuitatea, exigența, siguranța opiniei și echilibrul judecăților de valoare.” (Ion Pop).

Claudiu Turcuș s-a născut pe 1 septembrie 1981 la Beiuș. A absolvit Facultatea de Litere și masteratul Literatura română în context european din cadrul Universitatii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din 2011 este doctor în filologie. Predă naratologie și scriere creativă la Universitatea „Babeș-Bolyai”, fiind prezent în volumele colective Exilul literar românesc înainte și după 1989 (Univerzita Komenskeho, Bratislava, 2011) și Obsesia incertitudinii/The Obsession of Uncertainty. în Honorem Norman Manea (Polirom, Iași, 2011).

Între 2007 și 2009 a fost cronicarul revistei culturale „Vatra”, iar din 2011 colaborează constant la „Observator cultural”. Semnează, de asemenea, articole în „Cultura”, „Dilema veche”, „Steaua”, „Verso”.

În 2010 a beneficiat de un Fellowship Research la Bard College, New York, susținut de Institutul Cultural Roman și Institute for International Liberal Education. Estetica lui Norman Manea reprezintă debutul sau editorial.

Claudia Fitcoschi