Seară de poezie contemporană ceho-slovacă

seara de poezie ceho slovaca

Miercuri, 28 octombrie 2015, la ora 20.00, la Librăria Cărtureşti Verona din București (Strada Pictor Arthur Verona 13–15) are loc o Seară de poezie contemporană ceho-slovacă. Invitaţi: Alice Prajzentovâ (Cehia), poetă, redactor-șef al revistei literare H_aluze, Lucia Bizarretovâ (Slovacia), poetă, redactor-șef al revistei literare iLeGaLit, Tomâs Mfka (Cehia), poet, prozator, performer, traducător, nume de marcă al literaturii cehe contemporane. Invitat special: Anca Mizumschi. Moderator şi traducător: Mircea Dan Duță.

Vezi: Arhiva categoriei Poezie

Glasurile poeziei: „După melci” de Ion Barbu. O audiţie specială la Café Cărtureşti Verona din București

afis-50x70_Ion-Barbu-Dupa-melci

eveniment liber sa spunVă invităm joi, 26 martie 2015, de la orele 18.30, la Café Cărtureşti Verona (str. Arthur Verona nr. 13-15, Bucureşti), la o audiţie specială de pe albumul După melci şi la o discuţie despre personalitatea lui Ion Barbu şi actualitatea poeziei sale, alături de invitaţii noştri: criticul literar Paul Cernat, Dinu Flămând – poet, eseist şi exeget al lui Ion Barbu – şi Bogdan Ghiu, cel care semnează şi Cuvântul-înainte al acestui audiobook.

Pe 18 martie 2015 s-au împlinit 120 de ani de la naşterea poetului Ion Barbu, una dintre figurile proeminente ale literaturii române. Din galeria marilor voci poetice prezente în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române, ermeticul Ion Barbu lipseşte. Şi totuşi, poezia lui Ion Barbu s-a lăsat redescoperită, reinterpetată, revelată în mai multe rânduri la Radio România, cu vocile unor mari personalităţi ale scenei teatrale sau ale celei literare.

coperta_Ion_Barbu dupa melci

logo_casa-radioEditura Casa Radio i-a reunit pe Victor Rebengiuc, Dinu Ianculescu, Emil Botta, Ludovic Antal, A. E. Baconsky, Romulus Vulpescu, Constantin Codrescu şi Dan Nasta în audiobook-ul: După melci. 17 poeme de Ion Barbu rostite în premieră la Radio între 1965–1969, apărut în Colecţia „Biblioteca de Poezie Românească”. Pe acest album se regăsesc, printre altele: După melci, Joc secund, Riga Crypto şi lapona Enigel, Oul dogmatic, Uvedenrode, Isarlâk, Umanizare, Selim.

După melci de Ion Barbu este o premieră absolută a Editurii Casa Radio. Această culegere de prime înregistrări radiofonice (realizate imediat după dezgheţul politic, între 1965 şi 1969) din opera lui Ion Barbu este un dublu eveniment: corpus-ul de poeme împrumută vocile unor importante personalităţi culturale româneşti. Dar volumul de faţă este şi o preţioasă carte de artist: Tudor Banuş a intrat într-un fin dialog, mult visat, cu lirica lui Ion Barbu.

„…Cine n-ar putea fi zguduit de vocea şamanică a lui Emil Botta, în contrast cu calmul intelectual al lui A.E. Baconsky şi, ca încununare a pasionalităţii colocviale a lecturii-interpretare, a lui Romulus Vulpescu, primul editor, să nu uităm, după expierea comunistă, al lui Ion Barbu?

Experienţa sonor-existenţială pe care o prilejuieşte prezentul disc este unică, extrem de intensă, atingând înălţimea a ceea ce am numit drama ontologică a poeziei. Inexpiatul, neîmpăcatul Ion Barbu este recuperat postum de către prieteni poeţi şi actori-poeţi, care îi împrumută (în toată ambiguitatea genitivală a acestui verb) glasul lor şi care abia aşa, delegat, postum, mai mult decât tiparul, îl salvează. […] Lecturile, glăsuirile, la propriu, ale lui Victor Rebengiuc, de exemplu, ar trebui să fie alăturate, complementar, manualelor şcolare, pentru că poezia este în primul rând glas, oralitate, matematică imanentă vorbirii.” – Bogdan Ghiu, fragment din Vina şi vocile poeziei. O experienţă pedagogică, cuvânt-înainte.

Partener media: Radio România Cultural; mai multe detalii pe www.edituracasaradio.ro.

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii Editura Casa Radio

Lansare de carte: „În mijlocul lucrurilor” de George Mihalcea

Coperta-In-mijlocul-lucrurilor g mihalcea

Marţi, 28 octombrie 2014, ora 19.00, la Librăria Cărtureşti-Verona din București va avea loc lansarea volumului de proză scurtă În mijlocul lucrurilor de George Mihalcea, apărut la Editura Trei. Alături de autor se vor afla Virginia Costeschi şi Bogdan Şerban.

Cartea este un puzzle de crochiuri ale vieţii de cuplu, care poate fi amuzantă, tensionată, hâtră, profundă sau superficială, alături de schiţe ale contemporaneităţii.

„George Mihalcea îşi asumă cu lejeritate rolul de prozator glossy, gata să agaţe toate problemele middle-class-ului inteligent de azi, de la sexualitate până la infidelitate sau dezumanizarea într-o societate pusă pe fast forward. Ceea ce nu face totuşi din În mijlocul lucrurilor o colecţie de poveşti scurte cu fiţe, ci o carte în care (auto)ironia, umorul negru şi decupajul intertextual sunt la ele acasă.” – Alex Goldiş, critic literar.

„În compoziţiile lui George Mihalcea, oamenii şi destinele lor suburbane se împletesc în crearea unui univers care se roteşte precum un imens şi neliniştit Cub al lui Rubik. Ne întâlnim mereu în mijlocul lucrurilor, fără să avem timp să ne cunoaştem, descrie un personaj sursa nefericirii perpetue şi, cu fiecare pagină, o altă cameră e trasă în dreptul privirilor noastre, spre a confirma că nu există o soluţie. Grupate în ultimul capitol, Microficţiunile sunt punctul forte al cărţii. Nu pentru că ar reprezenta un exerciţiu de adaptare a literaturii la epoca Twitter, ci pentru că lovesc cu forţa unor gloanţe, stârnind mici cutremure interioare. Probabil că aşa ne vom aminti viaţa când va fi să nu mai fie.” – Adrian Georgescu, jurnalist şi scriitor.

george-mihalcea-_-foto_de_matei-lupu

George Mihalcea. Foto: Mihai Lupu

George Mihalcea s-a născut la Ploieşti, la 1 aprilie 1979. A absolvit Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti, matematică-fizică. A studiat jurnalism la Şcoala Superioară de Jurnalistică. Este licenţiat în Jurnalism şi Litere al Facultății de Litere, Universitatea de Vest Timişoara. A debutat în presă la Radio România Tineret, apoi a lucrat ca reporter la redacţia Literatură-Arte a Radiodifuziunii Române. În 2004, la Radio Guerrilla, a fost redactor prezentator de ştiri, specializat în jurnalism de film. În 2011, a realizat o revistă de film, „Cinematique”, supliment al revistei „Zile şi nopţi”.

În 2012, a obținut locul al treilea la concursul „Reţeaua literară” cu povestirea Aventurile lui Robinson şi ale bunicului său mort, Thales. În 2013, a apărut în volumul colectiv Ficţiuni reale, Editura Humanitas.

Dialoguri cu scriitori români

dialoguri cu scriitori

Marți, 10 iunie, de la ora 19.00, vă invităm la prima întâlnire de vară a Dialogurilor cu scriitori români, pe terasa Cărturești-Verona din București, în grădină așadar, în calmul și desfătarea serii, la o discuție așezată, sfătoasă și spumoasă cu Dan C. Mihăilescu.

Cine este Dan C. Mihăilescu? ne putem întreba retoric, de dragul argumentului și în spiritul ludic ce este chiar amprenta stilistică a invitatului nostru de luna aceasta.

Dan C. Mihăilescu este un om-orchestră, un cronicar literar în afara oricăror șabloane sau tipare în care l-ar putea plasa cineva care gândește literatura în termenii rigizi ai canoanelor de orice fel. A-l asculta vorbind sau a-l privi dezasamblând structura unei cărți pentru a-i atinge miezul viu și vibratil și pentru a-i găsi ritmul interior e un festin comparabil cu vizionarea unui film de epocă înțesat de sute de personaje, cu decoruri fastuoase, costume opulente și muzici variate și contrapunctice, festin de care niciun împătimit veritabil al cărților nu s-ar putea priva.

dan c mihailescu

Dan C. Mihăilescu

Cei care îl cunosc de la televizor drept „Omul care aduce cartea” vor avea ocazia să-l asculte pe viu vorbind cu tot atâta plăcere despre cărți și propria viață, despre filme, jazz și călătorii, dar și despre Caragiale, Cioran sau Eminescu, iar cei care nu deschid televizorul niciodată sau aceia care nici măcar nu posedă o astfel de diavolească și cronofagă invenție, din convingere intelectual-hipsterească sau rațiuni pragmatice sănătoase, ba chiar și cei care ar prefera să primească drept cadou alte lucruri mai utile decât o carte (sic!) vor putea să-l întâlnească și să-l asculte pe Dan C. Mihăilescu pe viu, într-o discuție relaxată și să se lase în același timp și convinși și seduși de farmecul discret pe care o discuție serios de lejeră și lejer de serioasă despre personajele fictive din cărți și întâmplările reale din viață îl poate avea asupra oricărui public.

Iată cum se prezintă autorul însuși:

„Totul s-a schimbat de când mi s-a propus să prezint cărți la televizor. Trebuia să devin un Bernard Pivot al românilor. Vă dați seama? […] Din 2000, prezint o carte pe zi și viața mea s-a schimbat complet. […] Am făcut-o ca pe un joc, cu o singură idee în minte: sa fac literatura accesibilă, să-l fac pe tipul care vinde salata la piață să-l înțeleagă pe Heidegger. Aceasta emisiune este doza mea cotidiană de optimism. Simt că întineresc lângă tinerii care fac literatura de mâine. Nu-i așa că-i un vis?”

Ca de obicei, o întâlnire de neratat. Marți, 10 iunie, de la ora 19.00, pe terasa Cărturești Verona la Dialoguri cu scriitori români și o întâlnire cu Dan C. Mihăilescu într-un dialog cu Nadine Vlădescu. De data aceasta, misiunea moderatoarei va fi aceea de a face față arabescurilor, volutelor și capcanelor tandre pe care un interlocutor cu verva, umorul și aplombul lui Dan C. Mihăilescu le poate oferi într-un dialog oricărui împătimit de cărți, literatură, vorbe de duh, ironii fine și vorbă bună.

Fata modificată

fata modificata afis

Luni, 27 ianuarie 2014, ora 19.00, în mansarda Librăriei Cărtureşti Verona din București, va avea loc prima ediţie a Clubului de lectură Nemira din 2014, ocazie cu care se va lansa volumul Fata modificată de Paolo Bacigalupi, carte a cărei poveste şi-a adjudecat toate premiile importante ale genului SF: Nebula, Hugo, Locus, Compton Crook, Seiun, John W. Campbell Memorial şi Kurd-Laßwitz.

Emiko este o frumoasă creatură artificială, o fiinţă tehnologizată, programată să satisfacă fanteziile unui om de afaceri din Kyoto, pe care l-a cunoscut într-un Bangkok dintr-un timp viitor. Povestea ei este povestea oamenilor noi, jucării ale bogătaşilor dintr-un viitor care-ţi dă fiori. Ce se întâmplă atunci când caloriile devin valută? Dar atunci când terorismul bio devine o armă a corporaţiilor, iar omenirea se pregăteşte de o epocă post-umană? Paolo Bacigalupi a scris unul dintre cele mai apreciate romane SF din secolul XXI.

„Fata modificată întruchipează ceea ce face literatura SF cel mai bine: recreează realitatea într-un mod fascinant, provocator, greu de uitat.” –„The Guardian”.

Cei care vor să participe la Clubul de lectură Nemira din 27 ianuarie se pot înscrie accesând următorul link: http://e-nemira.ro/clublectura/.

Poveştile sunt cu atât mai frumoase, cu cât ai pe cineva cu care să le împărtășești. Clubul de lectură Nemira este locul unde începe călătoria spre lumea fascinantă a cărţilor bune.

Pascal Bruckner lansează la București un nou roman

pascal bruckner

eveniment liber sa spunBinecunoscutul autor Pascal Bruckner se va întâlni cu cititorii joi, 4 aprilie 2013, ora 18.00, la Librăria Cărturești-Verona din București, unde va avea loc lansarea celui mai recent roman al sau, Casa Îngerilor, apărut la Editura Trei, în traducerea lui Doru Mareş. Alături de Pascal Bruckner vor fi prezenți: criticul literar Simona Sora, jurnalistul Luca Niculescu și directorul editorial al Editurii Trei, Magdalena Marculescu.

Casa Îngerilor este primul roman pe care Pascal Bruckner îl scrie după aproape șapte ani.

Casa Îngerilor ne poartă într-o călătorie înfiorătoare și fascinantă prin tenebrele Parisului. Pascal Bruckner reflectează asupra decăderii umane și a contrastului izbitor dintre viața „civilizată” și cei aflați pe treapta cea mai de jos a ierarhiei sociale. Parisul nu înseamnă numai clădiri impozante, magazine de lux şi vitrine strălucitoare. Parisul înseamnă şi oameni fără adăpost, cocioabe din carton, mizerie şi suferinţă. „Celălalt Paris” e un oraş murdar, departe de capitala pudrată şi lustruită – imaginea stilizată ce le este oferită turiştilor.

„Intră în această Casă a Îngerilor, care atinge punctul nevralgic al societăţii contemporane, scoţând în evidenţă ipocrizia tuturor, de la cinici la binefăcători şi de la boemi la cei implicaţi în cauze umanitare. – „L’Express”.

casa ingerilor

Casa Îngerilor ne invită să medităm la condiţia celor fără adăpost, la oamenii invizibili de pe trotuare, precum şi la nevrozele fiecăruia dintre noi.” – „Le Point”.

„O fabulă necruţătoare despre sărăcia cruntă cu care se confruntă omenirea în zilele noastre.” – Evene.fr.

Când cerşetorii devin îngeri…

Antonin Dampierre, în vârstă de treizeci de ani, foarte preocupat de înfăţişarea sa, este un bărbat ca oricare altul. Sau, cel puţin, aşa pare. Lucrează într-o agenţie imobiliară de lux până în ziua în care, ratând o tranzacţie din pricina a doi beţivi, se repede la unul dintre ei şi îl omoară în bătaie.

Antonin are un moment de iluminare: vrea să purifice lumea de cerşetori. Aşa că îşi începe căutarea halucinantă prin Parisul epavelor umane, unde o cunoaşte pe Isolde de Hauteluce, un fel de mamă a răniţilor. Va reuşi această eroină dedicată întru totul umanităţii să-l salveze pe Antonin de el însuşi?

Pentru a descoperi Parisul nu trebuie să ridici ochii, ci să îi cobori spre pământ.” – Pascal Bruckner.

emile claus saracie

Émile Claus, Sărăcie

Pascal Bruckner este autorul mai multor romane, dintre care bestsellerul Luni de fiere, Copilul divin sau Hoții de frumusețe, precum și a numeroase volume de eseuri: Paradoxul iubirii, Euforia perpetuă, Mizeria prosperității, Tirania penitenței sau Noua dezordine amoroasă (scris în colaborare cu Alain Finkielkraut). Toate aceste cărți au apărut în traducere românească la Editura Trei.

Ce este autismul?

autism

Editura Trei va invită la dezbaterea Ce este autismul?, cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare a Autismului – 2 aprilie. Întâlnirea va avea loc la Librăria Cărturești Verona din București, marți, 2 aprilie 2013, ora 18.00.

Vor vorbi: Andreea Sorescu, părinte, director executiv al Asociației Învingem Autismul; Anca Munteanu, psihoterapeut; Camelia Dumitru, psihoterapeut, traducător.

Cu ocazia acestui eveniment se va lansa volumul Carapacea protectoare. Funcţionarea autistă la copii şi adulţi, scris de psihoterapeuta britanică Frances Tustin. Traducere de Camelia Dumitru, Editura Trei, colecția „Psihologie – Psihoterapie”.

Aspectele de protecţie şi conservare specifice unui tip de autism, care pare a avea origini preponderent psihogene, se află în centrul atenţiei autoarei. Deosebit de valoroasă este încercarea lui Tustin de a clarifica trăsăturile diferenţiale, specifice acestei tulburări. Pe baza lor sunt discutate funcţiile şi deficienţele specifice autismului „psihogen” şi sunt localizate sursele acestora. Frances Tustin contribuie la înţelegerea copiilor autişti şi a capsulei autiste la pacienţii adulţi nevrotici, demonstrând că recurgerea la ceea ce ea numeşte obiecte senzoriale autiste şi forme senzoriale autiste le-a împiedicat dezvoltarea cognitivă, socială şi emoţională.

carapacea protectoare

Această carte nu propune „un leac” pentru autism. Mai degrabă, lucrarea sugerează că tratamentul psihoterapeutic bazat pe înţelegerea profundă a funcţiei autismului poate modifica şi vindeca nevoia copleşitoare pentru această reacţie de protecţie înnăscută, extrem de puternică, astfel încât ea să ajungă să fie utilizată adecvat, într-o manieră mai puţin totală şi blocantă.

Frances Tustin a fost psihoterapeut de copii, renumită pentru activitatea ei cu copii autişti. A lucrat în Marea Britanie la Departamentul de Copii al Clinicii Tavistock, înfiinţat în 1948 de către John Bowlby. A ţinut numeroase conferinţe în Marea Britanie şi a supervizat cazuri de tratament al copiilor autişti în întreaga Europă. A publicat, în cele mai prestigioase reviste de specialitate, articole referitoare la rezultatele muncii sale în domeniul tratamentului psihanalitic al copiilor autişti, precum şi cărţi valoroase, printre care Autism and Childhood Psychosis.

Lansare la Librăria Cărturești Verona: „Estetica lui Norman Manea” de Claudiu Turcuș

Marți, 15 mai 2012, la ora 18.00, Editura Cartea Românească și Cărturești Verona (str. Arthur Verona 13-15, sector 1, București) vă invita la lansarea volumului Estetica lui Norman Manea de Claudiu Turcuș, apărut recent în colecția „Critică și istorie literară”.

Alături de autor, vor lua cuvântul: Carmen Mușat și Paul Cornea. Moderator: Bianca Burta-Cernat. Invitat special: Norman Manea.

Studiul Estetica lui Norman Manea reprezintă prima monografie dedicată cunoscutului prozator roman, exilat din 1986 la New York. Privită în ansamblu, bibliografia receptării lui Norman Manea depășește trei sute de articole și studii, de aceea nu se poate spune că opera scriitorului reprezintă un aisberg insuficient explorat. Totuși, în ciuda numeroaselor contribuții critice, o abordare sistematică a scrierilor lui Norman Manea lipsește. Dacă se poate spune că s-a scris mult despre autorul Plicului negru, la fel de adevarat este și că s-a scris fragmentar.

În acest context, cartea lui Claudiu Turcuș își propune două obiective. Pe de o parte, interpretarea unitară a literaturii lui Norman Manea (Estetica) prin corelarea poeticii narative, a viziunii despre lume, precum și a recurentelor tematice ori stilistice aferente celor două etape creatoare (românească și americană). Pe de cealaltă parte, demersul vizează contextualizarea discursului etic, care a generat campanii ostile de presă atât în ultimul deceniu al dictaturii comuniste, cât și după 1990.

„Monografie remarcabilă prin soliditatea demersului de istorie literară, ingeniozitate analitică și inteligența de a pleca de la întrebări incomode și de a se confrunta cu probleme nevralgice, cartea lui Claudiu Turcuș are meritul de a fi, nu mai puțin, o narațiune critică și identitară ce radiografiaza acute dezbateri culturale românești ale ultimelor decenii.” (Sanda Cordoș).

Estetica lui Norman Manea este o premieră în cercetarea critică românească: de o excelentă calitate, cu meritul pionieratului, dar impunându-se mai ales prin nivelul demersului analitic și reușita cuprinderii sintetice. Particularul spirit de pătrundere justifică situarea lui Claudiu Turcuș printre cei mai înzestrați critici din ultima generație, remarcat nu o dată pentru acuitatea, exigența, siguranța opiniei și echilibrul judecăților de valoare.” (Ion Pop).

Claudiu Turcuș s-a născut pe 1 septembrie 1981 la Beiuș. A absolvit Facultatea de Litere și masteratul Literatura română în context european din cadrul Universitatii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din 2011 este doctor în filologie. Predă naratologie și scriere creativă la Universitatea „Babeș-Bolyai”, fiind prezent în volumele colective Exilul literar românesc înainte și după 1989 (Univerzita Komenskeho, Bratislava, 2011) și Obsesia incertitudinii/The Obsession of Uncertainty. în Honorem Norman Manea (Polirom, Iași, 2011).

Între 2007 și 2009 a fost cronicarul revistei culturale „Vatra”, iar din 2011 colaborează constant la „Observator cultural”. Semnează, de asemenea, articole în „Cultura”, „Dilema veche”, „Steaua”, „Verso”.

În 2010 a beneficiat de un Fellowship Research la Bard College, New York, susținut de Institutul Cultural Roman și Institute for International Liberal Education. Estetica lui Norman Manea reprezintă debutul sau editorial.

Claudia Fitcoschi