Mărțișorul, simbol al primăverii

În perioada 24–29 februarie 2012, Muzeul Naţional al Ţăranului Român din București (Şoseaua Kiseleff nr. 3) organizează Târgul Mărţişorului, care va avea loc exclusiv în spațiile exterioare ale muzeului şi în sala Acvariu, între orele 10.00–18.00. Peste 200 de meşteri ţărani, artişti plastici şi studenţi vă aşteaptă să târguiţi mărţişoare tradiţionale, mărţişoare de criză şi suprarealiste, vintage și recycle, meşterite din lut, textile, lână, hârtie sau fetru – mărţişoare de toată mâna.

Pornind de la această informaţie, cred că este necesar să reamintim câteva date din istoria mărţişorului, simbol al primăverii, al bucuriei şi, de ce nu, al dragostei. Pentru că un dar îl faci doar celor pe care îi iubeşti sau îi apreciezi. Obicei păstrat de la romani, consemnat de istoriile de specialitate, a căpătat în zilele noastre o altă dimensiune simbolică. Cine îşi mai aduce aminte că pe data de 1 martie mărţişorul se oferea înainte de răsăritul soarelui, atât fetelor cât şi băieţilor? Şnurul la care era este ataşat mărţişorul, alcătuit din două fire de lână răsucite, alb şi roşu, sau alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, lumină-întuneric etc. Legat la mână sau prins la piept, se purta de la 1 martie până când se arătau semnele primăverii. Atunci, mărţişorul se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc sau era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele şi dă-mi albetele”.

Există legende populare în care se spune că mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Într-un studiu dedicat mărţişorului, poetul George Coşbuc explica: „Scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet… Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poartă are să se ofilească.”

Coşbuc cunoştea foarte bine tradiţia şi a remarcat că la şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui, iar acest obicei este explicat, într-o oarecare măsură şi de legenda care reaminteşte că un tânăr a eliberat Soarele care fusese furat. A alergat trei anotimpuri şi în cel de-al patrulea, primăvara a reuşit să învingă dragonul. Sângele voinicului rănit a căzut pe zăpada şi de aici deducem semnificaţia culorilor şnurului.

Cu acest bănuţ se cumpărau vin roșu, pâine şi caş proaspăt pentru ca purtătorii acestui simbol să aibă faţa albă precum caşul şi rumenă precum vinul roşu.

În volumul Cu bastonul prin București, Tudor Arghezi, a cărui proprietate a primit numele de Mărţişor (astăzi Muzeul „Tudor Arghezi”) făcea următoarele consideraţii privitoare la acest simbol al primăverii: „…La început, atunci când va fi fost acest început, mărţişorul nu era mărţişor şi poate că nici nu se chema, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia obrazului încă înainte de acest început, au băgat de seamă că vântul de primăvară le pătează pielea şi nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, după care au venit cărturarii, făcând «farmece» şi făcând şi de dragoste, au învăţat fetele cu pistrui să-şi încingă grumazul cu un fir de mătase răsucit. Firul a fost atât de bun încât toate cucoanele din mahala şi centru ieşeau în martie cu firul la gât.

…Vântul uşurel de martie, care împestriţa pleoapele, nasul şi bărbia, se numea mărţișor şi, ca să fie luat răul în pripă, şnurul de mătase era pus la zinţii de marţ. Dacă mai spunem că firul era şi rosu, înţelegem că el ferea şi de vânt, dar şi de deochi.”

Doamnelor şi domnilor, să ne reamintim că la geto-daci anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima luna a anului. Acest calendar popular avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc şi era oferit de Anul nou. Sigur, există multe poveşti sau legende legate de semnificaţia mărţişorului, dar cred că prin exemplele pe care le-am prezentat, am cam lămurit „misterul”, aşa că nu-mi rămâne decât să vă urez o primăvară frumoasă şi să vă ofer, imaginar, câte un mărţişor. Toate gândurile bune!

Pușa Roth