Opera Comică pentru Copii reprezintă România la Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii din Beijing

Cenusareasa - in festival

eveniment liber sa spunÎn perioada 3–10 august 2016, Opera Comică pentru Copii participă cu baletul Cenușăreasa la cea de-a VI-a ediţie a Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii, organizat de Teatrul Național pentru Copii din Beijing.
Festivalul este unul dintre cele mai importante evenimente pentru copii organizate în China și reunește anual artiști de pe patru continente, sub sloganul „Light Children’s Heart and Shape the Future – Colorful Chinese Dream” (Luminează Inima Copiilor și Modelează Viitorul – Vis Chinez Colorat). Ediția din acest an a debutat pe 8 iulie, în Beijing, festivalul extinzându-se, până pe 25 august, și în regiunile Jinan, Chengdu și Ningbo. În cele șapte săptămâni de eveniment sunt programate 215 reprezentații ale celor 46 de spectacole din festival, susținute de 25 de teatre de pe mapamond. Continuă lectura „Opera Comică pentru Copii reprezintă România la Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii din Beijing”

Vânzări record în ultima lună la Opera Comică pentru Copii

opera comica pentru copii

Ultima lună marchează un succes de casă desăvârșit pentru Opera Comică pentru copii: la finalul celor 17 reprezentații ale musical-ului Peter Pan, care a avut premiera pe 13 februarie 2015, rezultatele sunt grăitoare: 6719 bilete vândute şi 7208 spectatori în sală. Astfel, acesta este primul spectacol cu grad de ocupare 100% din palmaresul instituției.

Un alt succes îl reprezintă spectacolul pe care Opera Comică pentru Copii îl reia, în cadrul campaniei „Artiștii pentru Artiști”, la care biletele s-au epuizat în mai puțin de 10 zile de la lansare. Ca atare, în urma solicitărilor din partea publicului, conducerea instituției a decis programarea unei reprezentații suplimentare sâmbătă, 28 martie 2015, de la ora 13.00, pentru baletul Cenușăreasa, în regia și coregrafia Corinei Dumitrescu. Biletele au fost deja scoase la vânzare și se pot achiziționa de pe site-ul www.bilete.ro.

De asemenea, începând cu 24 martie, spectatorii vor putea achiziționa bilete la cele 16 reprezentații ale următoarei premiere din stagiunea curentă, opera Flautul fermecat, a cărui regie este semnată de Cristian Mihăilescu.

Anul acesta, Opera Comică pentru Copii pregătește alte două noi producții: Fetița cu chibrituri (balet, premiera pe 5 iunie) şi Aventurile Baronului Münchhausen de Dan Dediu (operă, premiera va avea loc în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”). Biletele pot fi achiziționate prin rețeaua bilete.ro – cu 48 de ore înainte de spectacol – și de la casa de bilete a Operei Comice pentru Copii (Calea Giulești nr. 16) – cu o oră înaintea începerii spectacolului, în limita locurilor disponibile.

Emil Pantelimon

Director Comunicare, Opera Comică pentru Copii

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Muzica

„Cenușăreasa” la Opera Comică pentru Copii

Campania_ArtistiiPentruArtisti_2015

Opera Comică pentru Copii se implică activ în campania socio-culturală lansată de UNITER, „Artiștii pentru artiști”. Sâmbătă, 28 martie 2015, de la ora 11, Opera Comică pentru Copii din București va relua unul dintre cele mai apreciate balete din repertoriu, Cenușăreasa, în regia și coregrafia Corinei Dumitrescu.

„Sufletele sensibile dobândesc vigoare împreună. Participăm cu bucurie la acest demers socio-cultural, având convingerea că împreună, prin actul artistic, putem aduce un zâmbet pe chipul, dar și în sufletul unor artiști, acești copii frumoși ai templului pe care, uneori, îl numim teatru”, a declarat soprana Felicia Filip, managerul Operei Comice pentru Copii.

Campania Naţională „Artiştii pentru artişti” a fost iniţiată în anul 2002, cu scopul sensibilizării opiniei publice în vederea strângerii de fonduri pentru artiştii vârstnici, cu probleme de existenţă şi sănătate din toată ţară. Campania are loc anual, în intervalul martie–aprilie, definit ca o perioadă a solidarităţii teatrale, întrucât data de 27 martie este consacrată Zilei Mondiale a Teatrului.

 Sigla-OCC1„Prietenii adevăraţi, precum este doamna Felicia Filip, sunt cei care îţi oferă cele mai frumoase şi calde surprize. Gentilă şi frumoasă la suflet cum este şi în fiinţă, mi-a făcut o mare bucurie când m-a sunat şi mi-a propus ca şi Opera Comică pentru Copii să joace un spectacol în beneficiul Campaniei «Artiştii pentru artişti». Bun venit în familia UNITER!”, a declarat Ion Caramitru, preşedinte UNITER.

Biletele se pot achiziționa prin rețeaua bilete.ro, la magazinele Inmedio și Germanos, la oficiile Poștei Române din București, la casieria Sălii Radio și a Palatului Copiilor. Cu o oră înaintea începerii spectacolului, în limita locurilor disponibile, acestea se pot procura și de la casa de bilete a Operei Comice pentru Copii (Calea Giulești nr. 16).

După musicalul Peter Pan, jucat de 17 ori cu casa închisă, anul acesta, Opera Comică pentru Copii pregătește trei noi producții: Flautul fermecat de W. A. Mozart (operă, premiera pe 24 aprilie), Fetița cu chibrituri (balet, premiera pe 5 iunie) şi Aventurile Baronului Münchhausen de Dan Dediu (operă, premiera va avea loc în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”).

Emil Pantelimon

Director Comunicare, Opera Comică pentru Copii

logo liber sa spunAlte știri despre Opera Comică pentru Copii 

Fraţii Grimm – 200

statuie fratii grimm

Germania aniversează 200 de ani de publicarea primului volum de poveşti al Fraţilor Grimm. Cei care au conturat personajele din Hänsel şi Gretel, Cenuşăreasa şi Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici au adus timp de două secole bucurie copiilor din întreaga lume.

La casa Fraţilor Grimm din Steinhau, transformată acum în muzeu, este deschisă, din 16 decembrie 2012 până la data de 24 martie 2013, o expoziţie a lucrărilor artistului Klaus Häring, inspirate din poveştile celor doi autori.

Evenimente speciale au fost programate şi în Steinau, oraşul în care Jacob Ludwig Carl Grimm şi Wilhelm Carl Grimm şi-au petrecut o mare parte a vieţii. „Jacob şi Wilhem Grimm reprezintă o parte pozitivă a istoriei Germaniei. Ei sunt ambasadori ai culturii germane în lume”, a declarat Bernhard Lauer, director al Muzeului Fraţilor Grimm din oraşul Kassel. „Laolaltă, numărul total al copiilor lucrărilor şi operelor complete publicate depăşeşte 1 miliard”, a adăugat acesta.

 Hansel-si-Gretel

La Berlin, o adaptare modernă a poveştii Hänsel şi Gretel a fost pusă în scenă de regizorul Jan Zimmermann.

Eveniment Constantin Duţu

Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, Stagiunea Camerală a UICCMR

Luni 28 februarie 2011, la ora 17,00, în sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti va avea loc o nouă manifestare din cadrul celei de-a doua Stagiuni Camerale a Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România, Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, realizată în colaborare cu Biblioteca Metropolitană Bucureşti (coordonator de proiect: dr. Mirela Zafiri). Seara de luni 28 februarie este dedicată balerinului, coregrafului şi producătorului Constantin Duţu. Personalitatea sa, care a marcat ultimele decenii în arta spectacolului coregrafic, va fi prezentată de dr. Mirela Zafiri, şefa secţiei muzică de cameră a UICCMR. Invitaţi: dr. Vasile Donose, preşedinte al UICCMR, compozitorul Doru Popovici, balerinii Bianca Fota şi Alin Gheorghiu. Pe lângă amintiri şi evocări, va fi vizionat un video-portret Constantin Duţu. Bianca Fota şi Alin Gheorghiu vor fi protagoniştii unui inedit moment coregrafic. Intrarea este liberă.

Născut în 18 august 1935, la Bucureşti, descendent, prin mamă, al politicianului Gheorghe Pop de Băseşti (1835–1919), Constantin Duţu a urmat studii de balet la Moscova şi studii de management cultural în Europa Occidentală. În 1963 a absolvit Academia de Regie şi Artă Coregrafică din Moscova, unde a studiat cu renumitul profesor Leonid Faidecev. După absolvirea, în 1974, a Institutului de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, în perioada 1974–1980 a urmat cursuri de specializare în balet şi regie în SUA, Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Canada.

Contantin Duţu a făcut primii paşi în arta baletului la vârsta de 14 ani, la Teatrul CFR din cartierul Giuleşti, cu maeştrii Petre Bodeanţa, Floria Capsali şi Mitiţa Dumitrescu. Timp de peste două decenii (1954–1975), a fost balerin al Ansamblului de Balet al Operei Naţionale din Bucureşti, devenind, la scurt timp după angajare, prim-solist. A condus, ca director de balet şi director executiv, formaţia de balet a Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti şi a Ansamblului folcloric „Periniţa”.

Începând din 1974, a făcut o prodigioasă carieră internaţională ca regizor, coregraf, producător. În perioada 1974–1990, a lucrat în Italia ca regizor şi producător de spectacole de balet, spectacole de revistă, realizator al unor producţii speciale, precum cele de la Canalul 5 de televiziune (director de balet), având o contribuţie deosebită la realizarea emisiunilor televizate „Buona Sera, Italia”, „Studio Uno”, „Fantastico”, „Lotteria di cappo d’ano”. A fost regizorul Grupului de balet „Fantastico”, invitat să dea spectacole la Palladium Theatre din Londra. Între 1978 şi 1985, Constantin Duţu a fost organizator al Festivalului de la San Remo. În 1982 a fost invitat să lucreze la Hollywood, timp de şase luni şi la Palladium Theatre din Londra, iar în perioada 1983–1985 a fost regizor şi producător la televiziuni din Franţa şi Portugalia.

Principalele sale producţii de balet sunt: Baletul pentru Ave Maria, interpretată de Luciano Pavarotti, Faust şi Faustina (film TV), Noaptea nopţilor fără dragoste, pe muzică de jazz (Opera Naţională din Cluj-Napoca, 1985), drama muzicală Ciuma şi Floarea Lunii (coproducător; autor: Richard Harvey, BBC, Londra, 1994), Rapsodia în albastru, Romeo şi Julieta, Întâlnire la miezul nopţii, Sing-sing (balet pe Broadway). A produs numeroase programe de televiziune în Italia, SUA, Franţa, Portugalia şi a organizat spectacolele de lumină, sunet, muzică şi modă în Piaţa Spaniei din Roma.

Constantin Duţu are o bogată şi apreciată activitate de producător de festivaluri de balet şi muzicale, concursuri, spectacole şi gale de balet, pe multe dintre acestea susţinându-le şi ca sponsor: Festivalul „San Remo Libertà”, Italia (1990), Festivalului Anual de Balet „Oleg Danovschi”, Constanţa (din 1991), spectacolele România salută Europa, prezentate în Italia (1991, 1992, 1997), Festivalul Muzical Bucureşti (1991, 1992, 1993), Festivalurile-Concurs de Dans Sportiv, Bucureşti (1991, 1992), spectacole, în Italia şi Grecia, ale grupului de balet „Studio ’92” (1991 şi 1992), Marea Gală de Balet din Bucureşti (1993), Gale de Balet în Timişoara şi Constanţa (1994), Concursul Naţional de Balet „Bucureşti ’94” (1994), spectacolele Baletului Operei Naţionale din Bucureşti în turneul artistic din Marea Britanie (1994) şi cu ocazia inaugurării manifestării „Luxemburg – Oraşul European al Culturii” (1995), spectacolele în Israel ale Baletului Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (1997), participarea Federaţiei Române de Dans Sportiv la întrecerile din Germania (1991), Singapore (1992), Polonia (1992), Rusia (1992), Moldova (1992) şi Italia (1993), participarea română la Concursurile Internaţionale de Balet de la Varna (Bulgaria) şi Jacksonville (SUA). Din 1995 este producător general al Concursului Internaţional de Balet de la Varna.

În 1993 şi 1995 a susţinut financiar participarea unor tineri superdotaţi la Concursurile de vioară din Franţa şi Italia, precum şi la Concursul de Balet din Franţa, suportând de asemenea, costurile integrale ale turneelor artistice în România ale unor stele ale muzicii internaţionale, precum Al Bano, Romina Power, La Toya Jackson, Bonnie Tyler, Boy George, Technotronic, Jennifer Rush, London Beat, Shirley Bassey, Sandra, Gibson Brothers, precum şi a primilor balerini de la Opera „Kirov” din St. Petersburg, „Balşoi Teatr” din Moscova şi Teatrul de Operă şi Balet din Düsseldorf.

Constantin Duţu a primit numeroase premii şi dintincţii prestigioase: Medalia de aur la Festivalul de Dans de la Moscova (1957), două premii la Festivalul de Televiziune de la Montreux (Elveţia), între care Marele Premiu pentru spectacolul Faust şi Faustina, Marele Premiu al Euroviziunii la Festivalul de la San Remo, Bustul de Aur la Karlovy Vary, Marele Premiu al Cità di Amantee, Estate ’90, „Prize of Giovanni di Gerace City” (Italia) şi „Calul de Aur din Locri” (Grecia), împreună cu Baletul Operei Naţionale din Bucureşti (1991), trofeul „Ponte d’Oro”, echivalentul Premiului Oscar pentru activităţi de televiziune, ca o recunoaştere a celor 14 ani de creaţie artistică în Italia (1991), Premiul FIDOF, acordat de Federaţia Internaţională a Organizaţiilor de Festival pentru „contribuţiile remarcabile la promovarea obiectivelor de `ntărire a păcii, prieteniei şi bunei înţelegeri prin muzică şi artă” (1993, 1995), „Premiul pentru Mecenat”, acordat de Uniunea Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România pentru „contribuţia generoasă la afirmarea artei coregrafice şi muzicale româneşti în ţara şi peste hotare” (1995), Diploma de Excelenţă şi Medaliile „Brâncuşi” şi „Tzara”, acordate de Centrul Naţional Român de Acţiune Francofonă (1996), Premiul „Marco Polo”, acordat de Fundaţia „Colosseo” din Argentina. Acest premiu a mai fost acordat, printre alţii, lui Emil Cioran, George Emil Palade şi J. F. Kennedy. Constantin Duţu este Cavaler al Ordinului Militar Suveran „San Giorgio in Carinzia”, fiind primul şi singurul român care a primit acest ordin (1996). În acelaşi an a fost distins cu „Salatiera de Argint”, acordată la Roma ca o recunoaştere a întregii activităţi în Italia, iar în 1997 „Medalia de aur Rudolf Nureev” i-a fost înmânată pe scena Operei din Paris. În 2000 a fost declarat „Omul Anului” de către prestigiosul American Biographical Institute Inc. (SUA), pentru „realizările şi prestaţiile în slujba societăţii”.

Este fondator al Grupului de iniţiativă „România-Italia” (GIRI), care a adus numeroşi oameni de afaceri italieni în România, membru al conducerii Agenţiei Impresariale „Rosita”, din Italia, cu sucursale în Australia, Canada, SUA, Argentina, Malaezia şi România, membru al Agenţiei de teatru EMI, Italia, preşedinte al Centrului Naţional Român de Acţiune Francofonă, membru fondator al Fundaţiei „Prietenii Operei”, Bucureşti, membru al Grupului de Consilieri al American Biographical Institute.

Constantin Duţu este un pasionat colecţionar de picturi, icoane şi obiecte de artă.

În legislatura 2000–2004, a fost deputat şi vicepreşedinte al Comisiei Camerei Deputaţilor pentru Cultură, Artă şi Mass-Media. Constantin Duţu este membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, numit de Parlamentul României, la propunerea Camerei Deputaţilor, pentru perioada 2006–2012.

Bianca Fota a absolvit Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu” din Timişoara, în 2003, an în care a fost angajată ca balerină la Opera Naţională Bucureşti. Din 2007 este solistă a Operei bucureştene. A obţinut Premiul I la trei Olimpiade naţionale de balet ((2000, 2001, 2002). Dintre rolurile sale amintim: Odette-Odile în Lacul lebedelor, Doamna de Renal în Roşu şi negru, Zîna Vigorii în Frumoasa din pădurea adormită, rolul titular din Cenuşăreasa, creaţie cu totul remarcabilă, în coregrafia lui Mihai Babuşka.

Absolvent al Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” din Bucureşti (1992) şi al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, secţia Coregrafie (2001), Alin Gheorghiu, unul dintre cele mai cunoscute nume ale baletului românesc de astăzi, este prim-solist al Operei Naţionale Bucureşti din 1993. În perioada 2001–2006 a fost solist la Landestheater din Salzburg, pentru a reveni, în 2007, la Opera din Bucureşti. A dansat alături de personalităţi ale lumii dansului ca Luciana Savignano, Raffaelle Paganini, Gheorghe Iancu, Adeline Pastor. A câştigat Premiul I la Concursul Naţional de Balet (1989 şi 1991), Marele Premiu la Festivalul de Dans de la Phenian (Coreea de Nord, 1998) şi a fost distins cu „Meritul Cultural” în grad de Cavaler de către Preşedinţia României în 2004. Repertoriul său cuprinde, între altele, rolurile Siegfried şi Deirfgeis (Lacul lebedelor), Prinţul Albert şi Hans (Giselle), Basil (Don Quijote), Romeo (Romeo şi Julieta), Solor (Baiadera), Vronski (Anna Karenina), Petrucchio (Îmblânzirea scorpiei), Oberon (Visul unei nopţi de vară), Escamillo (Carmen), Manfred, Kascei (Pasărea de foc).

Costin Tuchilă

Presa culturala – „Cenusareasa” jurnalismului romanesc? Presa online – „fetita cu chibrituri”?

Ma cam fura lumea basmului, de vreo cateva saptamani. Poate e un spatiu linistit, fara griji, pe care mi l-am setat din copilarie. Si cred ca e un taram unde avem nevoie sa fugim cu totii din calea crizei pe toate planurile care ne „secera” zile, rabdare, curaj.
A parut un subiect arid azi, sa discuti despre presa culturala si jurnalismul online, intr-o perioada in care abia stim pe unde sa ne ascundem de public care vede in multi dintre noi posibili moguli sau instrumente ale acestora, ori in care poate nu avem nici bani de biletul la teatru, daramite liniste sa ii gandim cronica…imi parea mie, ca preconceptie, arid subiectul, insa nu a fost deloc. Din nou meritul invitatilor, doi colegi pentru care cariera nu inseamna, vorba lor, 3 saptamani de lucru in redactie si apoi sa scrii manual de jurnalism.

Geo Alupoae (RFI Romania), fost coleg la Radio Romania International, redactor la Radio Top ’91 Suceava, critic de teatru, jurnalist cultural. Indeletnicirea aceasta din urma o are datorita pasiunii. Nu, desigur ca nu i-a adus niciodata profit. Imi spune ca publicul doreste cultura, insa nu i se da, pentru ca si jurnalismul a cazut prada consumerism-ului. Si totusi…exista public pentru toate domeniile jurnalistice, exista insa mai putin curaj si mai putina preocupare de a atrage audienta pentru cultura. Suntem noi de vina, jurnalistii? Spune ca da, si noi, dar si graba cu care curg zilele, apar grijile, ne „setam” prioritatile. Este modest si pozitiv si imi pare rau ca s-ar putea sa nu il mai avem prea mult in tara.

Florin Budescu (Starea presei) stie multe „transee” din jurnalism. Fie de la Galati, unde a fondat un post de radio si l-a pus in picioare, fie de la Mediafax, BBC sau publicatiile pe care le-a „slujit” ca ziarist. A fost candva acreditat la Guvern, nu mai are incredere in clasa politica actuala, crede in produse jurnalistice bine documentate. Spune ca este foarte greu sa fii pe cont propriu si profitabil in presa si ca, la fel ca alte „ramuri” ale jurnalismului, cultura trebuie finantata. Fara finantare, se zbate in promiscuitate, oricata bunavointa am/ar avea. Si mai spune ceva, fara a regreta comunismul (chiar am vrut sa ma asigur ca nu e nostalgic si am nuantat intrebarea): spune ca preocuparea pentru cultura era inainte de 1989 serioasa pentru ca exista un sistem. Un sistem care, in afara lozinicilor patriotarde si a festivismului, ne silea sa luam cultura ca pe un medicament in doze mici, regulate, amar la inceput, dar absolut necesar pentru sanatatea unui popor.

Am incercat sa aflam impreuna de ce subiectele culturale „nu vand”. Pentru ca „vand” cele derizorii, pentru ca patronii de presa urmaresc „rasuflari scurte” (Florin Budescu), adica acele castiguri aparute imediat. Pentru ca si noi, jurnalistii, ezitam sa ne apucam de „constructii” pe termen lung, care sa incurajeze fenomenul cultural.

Cum nu ma lasa „verbul” in pace, am vrut sa le stiu parerea despre gestul actorului Claudiu Bleont, care acum cateva zile, la Arad, si-a dat pantalonii jos in fata jurnalistilor, la o conferinta de presa. Un gest care i-a „blocat” pe multi, si pe care Geo il considera ca raspuns la stimuli precum stres, revolta, oboseala. Florin spune sa ni-l aducem aminte pe Bleont din „Pas in doi” si sa incercam sa ii iertam greselile omenesti.
Zic si eu ceva aici, in emisiune nu am spus, pentru ca eram moderator. Eu cred ca niciun actor, oricat de mare ar fi, nu ar trebui sa aiba asemenea „iesiri”. Bleont era in fata jurnalistilor, nu intr-o piesa de teatru, nu in film. Cum ar fi fost ca si cameramanii, reporterii, fotografii, sa se dezbrace si sa ii arate, la fel ca el, ca nici lor nu le e jena ca o au mica? La politete ma refer.
Daca doresti respect, trebuie sa arati respect. In orice domeniu ai activa.
Inregistrarea audio/video a emisiunii, la sectiunea Video.