Deschiderea Institutului Cultural Român de la Beijing

deschiderea icr beijing

eveniment liber sa spunSecretarul de stat Radu Podgorean a participat marţi, 14 iulie 2015, la deschiderea Institutului Cultural Român de la  Beijing. Noul institut cultural românesc în străinătate, cel de-al 18-lea, reprezintă prima prezenţă culturală instituţională a României nu numai în China, ci şi pe continentul asiatic. Continuă lectura „Deschiderea Institutului Cultural Român de la Beijing”

Monde intérieur

monde interieur

Miercuri, 18 martie 2015, la ora 18, la Muzeul de artă vizuală din Galaţi (str. Tecuci, nr. 7, bl. V3) va fi vernisată expoziţia Monde intérieur care aduce pe simeze, direct de la Paris, pictură de Rodica Costianu şi Fu Site. Despre opera celor doi tineri artişti vor vorbi, la vernisaj, Marius Tiţa, critic de artă, Mariana Tomozei Cocoş, critic de artă şi muzeograf, şi Eduard Constandache, curator şi muzeograf.

Criticul Marius Tiţa consideră că este vorba despre unul dintre cele mai importante evenimente de artă contemporană ale anului, expoziţia de la Muzeul de artă vizuală din Galaţi fiind susţinută de doi artişti cunoscuți pe scena internaţională.

Rodica Costianu este născută la Galaţi şi s-a stabilit în Franţa unde a putut să se dedice artei. Artista continuă căutările în descompunerea formelor şi interogarea straturilor de profunzime. Fu Site este născut în China şi a venit Franţa pentru studii de pictură. S-a impus prin viziunea sa care adaugă detaliului figurativ o atmosferă de introspecţie şi transcedenţă.

Expoziţia Monde intérieur va fi deschisă până în ultima zi a lunii martie.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Pictură

Al XXVII-lea Congres Planetar al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic

Koln, iulie 2013. Al XXVI-lea Congres Planetar al ASE

eveniment liber sa spunÎntre 10–15 septembrie 2014, se desfășoară la Beijing al XXVII-lea Congres Planetar al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (Association of Space Explorers – ASE).

375 de astronauți și cosmonauți din 35 de țări (Afganistan, Africa de Sud, Arabia Saudită, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Cehia, China, Coreea de Sud, Costa Rica, Cuba, Elveția, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Kazahstan, Malaezia, Mexico, Mongolia, Olanda, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, România, Rusia, Siria, Slovacia, Spania, Statele Unite, Suedia, Ungaria și Vietnam) fac parte din Asociația Exploratorilor Spațiului Cosmic, singura organizație nonprofit, profesională și educațională din lume a celor care au efectuat cel puțin o rotație completă în jurul Pământului la bordul unei nave cosmice.

sigla ASE

De la fondarea sa în 1985, Asociația Exploratorilor Spațiului Cosmic organizează anual, în diverse țări, Congrese Planetare, în cadrul cărora membrii asociației interacționează profesional, punând în practică multiple programe. În cadrul acestor evenimente desfășurate pe parcursul unei săptămâni, se dezbat subiecte de interes comun pentru comunitatea cosmică internațională, pentru instituții guvernamentale, dar și pentru public.

Asociația Exploratorilor Spațiului Cosmic a devenit membru observator al Comitetului ONU pentru Explorarea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic (Committee on the Peaceful Uses of Outer Space – COPUOS), iar pentru perioada 2010–2012, astronautul român Dumitru-Dorin Prunariu a fost desemnat președinte al acestui comitet.

Viena, 9 iunie 2010.Preluarea presedintiei COPUOS de catre reprezentantul Romaniei, dr.ing.cosmonaut D.Prunariu, de la ambasadorul columbian Ciro Arevalo Yepes, presedinte pe perioada 2008-2010

Viena, 9 iunie 2010. Preluarea președinției COPUOS de către reprezentantul României, dr. ing. cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu, de la ambasadorul columbian Ciro Arevalo Yepes, președinte pe perioada 2008–2010

Astronautul român, care se numără printre membrii fondatori ai ASE, a fost Președintele Comitetului de Politici și Relații Internaționale al asociației în perioada 1996-1999, iar în cadrul celui de-al XXIII-lea Congres Planetar, desfășurat în octombrie 2010 la Kuala Lumpur, la reuniunea Grupului de constituire a filialei regionale europene (ASE Europe), a fost desemnat președinte al acestei filiale, rol care i-a revenit și în iunie 2014 pentru încă trei ani. În anul 2011, în timpul desfășurării la Moscova a celui de-al XXIV-lea Congres Planetar, Dumitru-Dorin Prunariu, Președinte de onoare al Agenției Spațiale Române (ROSA), era ales președinte al întregii asociații pentru o perioadă de trei ani.

fondatori ai asociatiei exploratorilor spatiului cosmic

Cernay, Franța, 1985. Cosmonauți fondatori ai Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE) la Congresul de constituire al acesteia: Vladimir Liahov, Anatoli Berezovoi, Aleksei Eliseev (Rusia), Vladimir Remek (Cehoslovacia), Dumitru-Dorin Prunariu (România), Miroslaw Hermaszewski (Polonia), Jugderdemidyn Gurragchaa (Mongolia), Tamayo Arnaldo Mendez (Cuba), Gheorghi Beregovoi (Rusia), Siegmund Jähn (Germania Democrată) 

Astronautul român s-a dovedit a fi cel mai consecvent participant la cele 27 de Congrese Planetare organizate de Asociația Exploratorilor Spațiului Cosmic.

În fiecare an, unor personalități care au contribuit la dezvoltarea și promovarea domeniului abordat în tematica congresului li se acordă „Casca de Cristal” (Crystal Helmet), Distincția Planetară a ASE, al cărei design a fost conceput de renumitul cosmonaut rus, Aleksei Leonov, printre altele și apreciat artist plastic.

1975. Cernay (Franta). Primul Congress Planetar al ASE.D Prunariu, Jacques-Yves Cousteau, cosmonautul ceh Vladimir Remek si cosmonautul ucrainian Georgi Beregovoi

1975, Cernay (Franța). Primul Congress Planetar al ASE. Dumitru-Dorin Prunariu, Jacques-Yves Cousteau, cosmonautul ceh Vladimir Remek și cosmonautul ucrainean Georgi Beregovoi

sigla ASEDacă în 1985, la Cernay (Franța), primul laureat era celebrul explorator Jacques-Yves Cousteau, în 1992, la Washington, cel recompensat era Isaac Asimov, cunoscut mai ales pentru scrierile sale științifico-fantastice, care, din păcate, decedase cu câteva luni înainte de derularea congresului. Un an mai târziu, în capitala Austriei, primea „Casca de Cristal” Hermann Bondi, celebru matematician și cosmologist, în 1994, la Moscova, era premiat post-mortem, Iuri Gagarin, primul om care a cucerit spațiul, iar în 2011, Boris Certok, personalitate remarcabilă în istoria rachetelor. Printre laureați s-au distins și doi români: profesorul Nicolas Mateesco-Matte, renumitul creator de școală de drept aerospațial de origine română, în 1996, la Montréal, și academicianul Virgiliu Niculae Constantinescu, premiat în octombrie 1999, cu ocazia celui de-al XV-lea Congres Planetar al ASE, de la București, în organizarea căruia un rol important l-a avut și Dr. Marius-Ioan Piso, Președintele Agenției Spațiale Române.

Annie Muscă

dumitru prunariu annie musca

 Dumitru-Dorin Punariu, Thomas Klestil, președintele Austriei și cosmonautul austriac Franz Viehböck la al IX-lea Congres Planetar al ASE, Austria, 1993

dumitru dorin prunariu

Bremen, 3 octombrie 2003. Dumitru-Dorin Prunariu la Congresul Internațional de Astronautică, alături de celebrul Boris Certok, care în 1945 adusese în URSS de la Peenemünde tehnologia germană pentru rachete

canada 1996 congres planetar ASE

Al XII-lea Congres Planetar al ASE, Canada, 1996. De la stânga la dreapta: cosmonauții Aleksei Leonov și Dumitru-Dorin Prunariu, prof. Nicolas Mateesco-Matte (premiat cu „Crystal Helmet”) și soția sa – Monica Matte, astronautul american Jon McBride, cosmonautul rus Vladimir Kovalionok și astronautul canadian Steve MacLean 

dumitru dorin prunariu emil constantinescu

Președintele Emil Constantinescu, Dumitru-Dorin Prunariu și astronautul Sultan Bin Salman Al Saud la al XV-lea Congres Planetar al ASE, desfășurat la București între 4 și 9 octombrie 1999

congres ASE bucuresti

La deschiderea celui de-al XV-lea Congres Planetar al ASE

congres planetar kuala lumpur octombrie 2010

Cosmonauți și astronauți la al XXIII-lea Congres Planetar al ASE, Kuala Lumpur, octombrie 2010

Viena, 9 iunie 2010. Alaturi de Dr.fiz.Marius-Ioan Piso, pre_edintele Agen_iei Spa_iale Române, _eful delega_iei române la COPUOS

Viena, 9 iunie 2010. Dumitru-Dorin Prunariu alături de Dr. fiz. Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române, șeful delegației române la COPUOS

Fotografii din arhiva personală Dumitru-Dorin Prunariu

Lansare de carte: „China – Vieţi în vâltoarea istoriei”

china vieti in valtoarea istoriei

Joi, 27 martie 2014, între orele 17.00–19.00, la Librăria Eminescu din București va avea loc lansarea volumului: „China – Vieţi în vâltoarea istoriei” de prof. univ. dr. Anna Eva Budura.

„În oglinda de bronz ne putem verifica corectitudinea ţinutei, în oglinda faptelor oamenilor ajungem să înţelegem cauzele succeselor şi ale eşecurilor, în oglinda istoriei ne dăm seama de ce anume determină înflorirea şi decăderea.” – Împăratul Li Shimin al dinastiei Tang (627–649).

Dragă cititorule,

Cu aproape 15 ani în urmă, ţineam în mână cu emoţie şi mare bucurie volumul Ţara simbolurilor. De la Confucius la Mao Zedong (Editura Paideia, 1999). A fost prima mea carte oferită iubitorilor de istorie, celor interesaţi să cunoască lumea fascinantă a Chinei, cu gândul de a-i apropia de această lume prin intermediul descrierii vieţii unor mari personalităţi cu rol determinant asupra mersului istoriei Chinei, prin intermediul elementelor simbolice care caracterizează cultura chineză. Sondând părerile cititorilor, am înţeles că aceste biografii au fost citite cu mare interes şi au lăsat o impresie puternică în sufletele lor. Cuvintele regretatul poet şi tălmăcitor magistral al operelor poeţilor din timpul dinastiei Tang, Ioan Covaci au reuşit să sintetizeze emoţionant aceste aprecieri: „Mă simt îmbogăţit de extrem de interesanta dumneavoastră carte. Ce destine fantastice! Ce vulcani de paradox! Ce giganţi ai moralităţii! Ce apostoli ai cruzimii şi mucenici ai gândirii! Senzaţia este de pură umilinţă.”

Ulterior, pe măsura înaintării în cercetările mele în incomensurabila istorie a Chinei, am întâlnit noi şi noi personalităţi ale căror biografii m-au fascinat, m-au impresionat, uneori până la lacrimi, personalităţi de care m-am legat sufleteşte, m-au ajutat să înţeleg sufletul poporului chinez, să percep clocotul unei perioade istorice a Chinei. Sub impulsul acestor stări de spirit, m-am aplecat asupra vieţilor lor şi am redactat noi şi noi biografii. Acum, vi le încredinţez, cuprinse în acest volum, în speranţa că le veţi primi cu sufletul deschis şi le veţi adăuga tezaurului experienţei vieţii dumneavoastră.

Lectură plăcută!

Cu prietenie,

Anna Eva Budura

Lucrarea va fi prezentată de prof. dr. Iolanda Tighiliu – Universitatea „Ovidius” din Constanţa;  gl. dr. Alexandru Grumaz – Centrul de Studii Strategice de Securitate; Dorin Matei, redactor şef, revista „Magazin istoric”.

ICR oferă Premiul publicului pentru cel mai bun scurtmetraj de ficțiune la Festivalul ANONIMUL

anonimul festival film independent

Ediţia aniversară a Festivalului Internațional de Film Independent ANONIMUL se va desfășura în perioada 9–18 august 2013, la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării. Cea de-a X-a ediție a Festivalului este organizată de Fundația Anonimul, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Consiliului Județean Tulcea, Institutului Cultural Român și Televiziunii Române. ICR va oferi Premiul publicului pentru cel mai bun scurtmetraj de ficțiune.

Festivalul va fi deschis de cel mai recent film în regia lui Wong Kar-wai, Marele Maestru/ The Grandmaster, vineri, 9 august. Pe fundalul tumultuos al Chinei anilor 1930, The Grandmaster urmăreşte viaţa legendarului Ip Man, mentorul lui Bruce Lee şi maestru al școlii Wing Chun Kung Fu. Din distribuție fac parte actorii Tony Leung, recompensat cu Premiul pentru Cel mai bun actor la Cannes, în 2000, pentru rolul său din In the Mood for Love şi Ziyi Zhang, nominalizată la Globurile de Aur pentru rolul său din Memoirs of a Geisha şi de trei ori nominalizată la Premiile BAFTA. Proiectat în deschiderea Berlinale 2013, The Grandmaster este prezentat în avanpremieră la ANONIMUL, prin amabilitatea Independenţa Film.

• Competiție scurtmetraje ficțiune

HIJACKER, regia Danilov Aleksandr, Rusia

DOOD VAN EEN SCHADUW/ DEATH OF A SHADOW, regia Tom Van Avermaet, Belgia-Franţa

PELUQUERO FUTBOLERO/ HOOLIGAN HAIRDRESSER, regia Juan Manuel Aragón, Spania

NE MENSHE 50 KG/ NOT LESS THAN 50 KG, regia Maryna Artemenko, Ucraina

LA VOIX DE KATE MOSS/ KATE MOSS’ VOICE, regia Margaux Bonhomme, Franţa

KOLYA-KOLYA, regia Kolesov Konstantin& Baykov Boris, Rusia

THE ONLY BAR IN TOWN, regia Adam Budd, Canada

DIE LETZTE GRENZE/ THE LAST BORDER, regia Daniel Butterworth, Germania

MARCELLO, regia Francesca Coticoni, Italia

BAD PENNY, regia Andrei Creţulescu, România

STEW& PUNCH, regia Simon Ellis, Marea Britanie

PASTILA FERICIRII/ THE PILL OF HAPPINESS, regia Cecilia Felmeri, România

ALINA, regia Dukarev German, Rusia

LE COQUELICOT/ THE POPPY, regia Fabien Giurgiu, Franţa

WASTE, regia Anton Groves, România

REHEARSAL, regia Agnes Guilbault, Spania

MISTERIO/ MISTERY, regia Chema García Ibarra, Spania

PRIETENIE, BARÁTSÁG/ FRIENDSHIP, FRIENDSHIP, regia Rusu Ionuţ, România

TATTOO, regia Aldo Iuliano, Italia

TILL DEATH DO US PART, regia Julian Lara, SUA

DREAMING APECAR, regia Dario Samuele Leone, Italia

DIRECTED BY, regia Alban Mench, Franţa

TUNS, RAS ŞI FREZAT/ HALF SHAVED, regia Bogdan Mureşanu, România

GREY, regia Hassan Neamah, Egipt

THE TREE OF PAN, regia Aitken Pearson, Portugalia

VACA FINLANDEZĂ/ THE FINNISH COW, regia Gheorghe Preda, România

SHAME AND GLASSES, regia Alessandro Riconda, Italia

POOL, regia Juan Del Rio, Spania

EN PLAN ROMÁNTICO/ ROMANTIC AS I AM, regia Peris Romano, Spania

SECOND VOICE, regia Daniel Sandu, România

ȘANȚUL/ THE DITCH, regia Adrian Silişteanu, România

UN BEAU MATIN/ ONE FINE MORNING, regia Slony Sow, Franţa

THE BEST JOB, regia AnastaSia Titova& Kateryna Shevchenco, Ucraina- Rusia

CLAUDIU ŞI CRAPII/ CLAUDIU& THE FISH, regia Andrei Tănase, Germania-România

ROBOKROLIK/ ROBORABBIT, regia Sergey Tsyss, Rusia

EL RASTRILLO SE QUIERE COMPROMETER/ RAKE’S COMMITMENT, regia Santi Veiga, Spania

ORDINARY FAMILY STORY, regia Sergey Velikoredchanin, Rusia

ZIMMER 606/ ROOM 606, regia Peter Volkart, Elveţia

LA MULŢI ANI!, regia Armine Vosganian, România

SEIN KAMPF, regia Jakob Zapf, Germania

film

• Competiție scurtmetraje animație

CREAMEN, regia Esther Casas, Spania-SUA

COMME DES LAPINS (Chroniques de la poisse, chap. 2)/ LIKE RABBITS (Sticky Ends, chap. 2), regia Osman Cerfon, Franţa

MICHAEL POLLAN’S FOOD RULES, regia Marija Jacimovic& Benoit Detalle, Serbia

ED., regia Gabriel Garcia, Brazilia

ZWEIBETTZIMMER/ DOUBLE OCCUPANCY, regia Fabian Giessler, Germania

STRINGS, regia Tal Arbiv& Lior Golan, Israel

MADEMOISELLE KIKI ET LES MONTPARNOS/ KIKI OF MONTPARNASSE, regia Amelie Harrault, Franţa

JAMÓN/ JAMON, regia Iria López, Marea Britanie

UŞOR POATE ORICINE/ EASY IS FOR ANYONE, regia Paul Mureşan, România

ORIGAMI, regia David Pavon, Spania

EMILIE, regia Olivier Pesch, Luxemburg

TARAZOO/ SCALE, regia Ramin Rahbar, Iran

DEER VALYA, regia Djalil Rizvanov, Rusia

2 (DOI)/ 2 (TWO), regia Ilinca Šeda, România

ALFRED Y ANNA/ ALFRED& ANNA, regia Juanma Suárez, Spania

SHAVE IT, regia Fernando Maldonado & Jorge Tereso, Argentina

UN EVENIMENT NEASTEPTAT/ AN UNEXPECTED EVENT, regia Monica Vinogradov, România

DJI. DEATH FAILS, regia Dmitri Voloshin, Moldova

BEAR ME, regia Kasia Wilk, Germania- Polonia

PROJECT K-9, regia Francisco J. Cabrera, Alicia Esteban, Elsa Esteban, Juan E. Forero, Victoria González, Adrián Parra, Iria Salgado, Pablo Serrano, Huijun Shen, Spania.

Comorile Chinei

comorile chinei

eveniment liber sa spunMuzeul Naţional de Istorie a României în parteneriat cu Art Exhibition China, sub egida Administraţiei de Stat a Patrimoniului Cultural din Republica Populară Chineză, a Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti şi a Ministerului Culturii din România, anunţă inaugurarea expoziţiei-eveniment Comorile Chinei, organizată sub Înaltul Patronaj al Preşedinţiei şi al Guvernului României.

Deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, în perioada 30 aprilie–1 august 2013, expoziția reprezintă expresia unui demers major de diplomație culturală și, deopotrivă, un eveniment muzeal de referință având co-organizatori Muzeul Palatului, Muzeul din Shanghai şi Centrul pentru Promovarea Patrimoniului Cultural din Shaanxi.

Luni, 29 aprilie 2013, la ora 17.00, a avea loc vernisajul oficial al expoziției, în prezenţa Excelenţei Sale Doamna Huo Yuzhen, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze la Bucureşti, Domnului Daniel Constantin Barbu, Ministru al Culturii, Domnului Dong Baohua, Director general adjunct al SACH (Administrația de Stat a Patrimoniului Cultural din Republica Populară Chineză) şi Domnului dr. Ernest Oberländer–Târnoveanu, Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României. Evenimentul este organizat exclusiv pentru invitații din corpul diplomatic al României, precum și pentru înalte oficialități ale statului şi, desigur, pentru reprezentanţii mass-media care se acreditează la muzeu, în prealabil (detaliile privind acreditarea sunt disponibile pe site-ul: www.mnir.ro.

arta chineza

Proiectul expoziţional Comorile Chinei constituie cel mai amplu demers cultural şi cea mai mare expoziţie organizată de China într-un muzeu din România, reunind artefacte inestimabile provenind din 11 muzee şi instituţii culturale din Republica Populară Chineză. Reflectând natura atotcuprinzătoare şi inovativă a civilizaţiei chineze, această expoziţie oferă vizitatorilor prilejul de a aprecia din diferite perspective istorice profunzimea şi bogăţia culturii şi tradiţiilor chineze.

Expoziția va fi deschisă pentru public de marţi, 30 aprilie, începând cu ora 10.00 până la ora 18.00 și va putea fi vizitată până în data de 1 august 2013. În perioada 30 aprilie–1 august 2013, muzeul va avea un program de vizitare extins, astfel că va fi deschis de marţi până duminică în intervalul orar 10.00–18.00, iar în ultima sâmbătă a fiecărei luni, programul se va prelungi până la ora 22.00.

Partenerii expoziţiei-eveniment Comorile Chinei sunt: DK PROFIL, Cora România, International Partner Büro, Romano Electro (Roel), Docsys, Editura Litera, Radio Guerilla, Jurnalul Național, AGERPRES, XINHUA, TV City, National Geographic, National Geographic Traveler, Terrra Magazin, Istorie și civilizație, Bucharest Herald, Online gallery, Turism Românesc, Income Magazine.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi: Secţia Relaţii Publice, Marketing Cultural, Educaţie Muzeală şi Organizare Expoziţii Fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; E-mail: pr.mnir@gmail.com; http://www.mnir.rohttp://www.facebook.com/pages/MNIR; http://twitter.com/MNIR.

 

 

Fiziologia gustului: Soia

soia istoric mancaruri de soia

Salam de soia (ce amintiri ne leagă!), brânză de soia, lapte de soia, chifteluţe de soia, drob de soia, cremă de soia, musaca de cartofi cu soia, şniţel de soia, soia la grătar şi câte alte reţete n-or mai fi, toate m-au determinat să mă opresc asupra acestei legume, plantă anuală din familia leguminoaselor (Glycine hispida, Glycine maxima), utilizată ca plantă furajeră, iar boabele de soia și în alimentația umană, ele conținând 39 % proteine, 17 % ulei.

Soia este una din cele cinci semințe sfinte ale Chinei. Există boabe de soia galbene, verzi, roșii și negre. Prima menţionare despre cultivarea boabelor de soia datează din jurul anului 2853 î. Hr., când împăratul chinez Shang-Nung a început promovarea cultivării soiei în regatul său. Chinezii au fost primii care au recunoscut valoarea nutritivă a boabelor de soia. Împăratul a planta de soiaproclamat cinci plante ca fiind sacre: orezul, grâul, orzul, meiul şi soia. Din boabele de soia, aşa cum spuneam, galbene, verzi, roșii și negre, se prepară ulei de soia, brânză de soia, miso (pastă dulce de soia), făină de soia, din care se produc harusame (tăiței subțiri, transparenți ca sticla). Tot din soia se obține așa-numita carne vegetală, un extract de proteine vegetale utilizat ca înlocuitor de carne în preparatele dietetice. Din acest înlocuitor se pot face şniţel, grătar, chifteluţe etc., etc., iar semințele încolțite de soia sunt foarte apreciate ca ingrediente delicate în diverse preparate culinare. Ţineţi minte, doamnelor şi domnilor, trăitori pe timpul comunismului, că în anii ’90, reproşul suprem faţă de cei plecaţi din ţară, mai ales, era că noi aici a trebuit să mâncăm salam cu soia, în timp ce lumea occidentală mânca salam de carne. Mare şi, până la urmă, frumoasă naivitate!

Supranumită de asiatici „carnea fără oase” sau „vita chinezească”, soia a pătruns în Europa abia la începutul anilor 1700, iar în Statele Unite în 1765. Însă adevăratele ei virtuţi au fost descoperite, în afara Asiei, abia la începutul anilor 1900.

În Statele Unite soia a jucat un rol important în special după Primul Război Mondial când, în timpul marii recesiuni, în regiunile afectate, se foloseau culturile de soia pentru regenerarea solului, pentru că una dintre proprietăţile principale ale plantei este de a fixa nitrogen în sol. Astfel, toţi fermierii au crescut producţia de soia pentru a putea răspunde cerinţelor guvernului de atunci.

Glycine maxima soia

În România planta a pătruns abia în anul 1876, în Transilvania. Din 1913 a fost cultivată în câmpurile experimentale ale Şcolii superioare de agricultură din Bucureşti şi abia din 1930 a fost inclusă în temele de cercetare ale Institutului de Cercetări Agronomice.

Calităţile boabelor de soia au rămas în mare măsură un secret al Orientului până în secolul al XX-lea. Deşi boabele de soia nu au fost introduse în Statele Unite mai devreme de anii 1900, din 1920 acestea au găsit vatra ideală în vestul mijlociu american unde combinaţia de sol şi climă le-a permis să înflorească şi unde încă se produc boabele de cea mai bună calitate din lume. Aici nu vorbim despre planta modificată genetic, pentru că nu avem argumentele necesare unei asemenea dezbateri! Ei, doamnelor şi domnilor, eu nu dau reţete, ci doar aduc aminte când şi unde au apărut o plantă, un copac, legumele sau fructele, cine au fost cei care le-au descoperit şi le-au folosit pentru binele omenirii. E adevărat că pentru creştin-ortodocşi este postul Paştelui şi o mâncare cu soia nu strică nimănui, din contră, ar fi o alternativă la felurile clasice din această perioadă.

Cu bine şi cu bucurie!

Pușa Roth

Ion Miclea – povestea unui fotograf

annie musca ion miclea

Joi, 21 martie 2013, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (Sediul central, str. Tache Ionescu nr. 4, lîngă Piața Amzei) va avea loc lansarea volumului Ion Miclea – povestea unui fotograf de Annie Muscă (Editura Biblioteca Bucureştilor, 2012). Cartea va fi prezentată de Irina Margareta Nistor.

annie musca

Annie Muscă

„Viaţa unuia dintre cei mai titraţi fotografi de dinainte de 1989 a fost cuprinsă în paginile unei cărţi scrisă de Annie Muscă: Ion Miclea – povestea unui fotograf. Originar din Cluj, cu rădăcini austriece dinspre mamă, a venit în Bucureşti la revista «Contemporanul» şi de aici a intrat la începutul anilor ’60 în cercul îngust al fotografilor şi jurnaliştilor oficiali ai regimului. Acolo l-a găsit venirea la putere a lui Nicolae Ceauşescu, fiind mai bine de un deceniu fotograful oficial al cuplului prezidenţial. În această calitate a călătorit pe toate meridianele, în Africa, America şi în misterioasa Chină. Dincolo de imaginea oficială, Ion Miclea era un mare artist fotograf, în timpul călătoriilor de serviciu evadând cu mari riscuri din delegaţie pentru a realiza cadre şi imagini care se vor transforma în faimose albume din şi despre ţările pe unde a trecut. Dacă amintim că a publicat în timpul vieţii aproape 100 de albume, nu am spus totul. A îndrăgit natura şi lumea artistică a Bucureştiului, fotografiind oamenii de teatru, dar şi marile glorii ale literaturii române, în frunte cu Tudor Arghezi. A publicat şi lucrări pentru copii, însoţite de versuri semnate de Ion Brad. A colaborat cu istoricul Radu Florescu la realizarea unor albume fascinante despre istoria României: România antiqua (Editura Meridiane, 1969), Daco-romanii (Editura Meridiane, 1980), Tezaure Transilvane la Kunsthistorisches Museum din Viena (Editura Meridiane, 1979), Histria (Editura Meridiane, 1989) şi cele 4 volume cu titlul Strămoşii românilor. Nu mai vorbim despre volumele dedicate marilor oraşe ale Europei, ca şi cele închinate oraşelor şi satelor istorice din România. La acestea se adaugă cele 12 volume despre civilizaţia monastică românească, mănăstirile din Nordul Moldovei şi Hurezii voievodului Constantin Brâncoveanu. A avut expoziţii peste hotare şi vernisaje cum greu ne mai putem imagina astăzi. Sutele de cronici în marile publicaţii culturale ale vremii, în ţară şi în fostul lagăr socialist arată aprecierea de care se bucura artistul în epoca sa de glorie. Pe ultimii metri a fotografiat «Revoluţia română», realizând o incitantă expoziţie la Universitatea din Heidelberg (Germania). Din păcate, marginalizarea de care a avut parte în ultimii ani ai regimului comunist, ca şi posteritatea nefericită de după 1989, când locul fotografilor clasici a fost ocupat de figuranţi, au tras prea repede cortina peste opera unui artist care va rămâne peste timp prin cele aproape 100 de titluri în bibliotecile din România şi din Europa, unde albumele au ajuns prin intermediul ambasadelor româneşti. ” (Andrei Milcoveanu, „Ziarul de Vrancea”, 3 ianuarie 2013).

Un clujean este primul român care va face înconjurul lumii cu autostopul

timotei rad cluj ocolul lumii autostop

După trei experienţe similare în Europa, care au însumat 30.000 de kilometri, îşi ţine prietenii la curent pe reţeaua de socializare Facebook. A terminat Facultatea de Geografie, secţia Cartografie, iar visele din copilărie s-au combinat cu studiul din timpul facultăţii şi rezultatul este o aventură în jurul lumii. „A început cu o idee ca în Jules Verne sau cu un Singur pe lume, cu un roman citit în copilărie, cu un Coliba unchiului Tom. Îţi faci curaj în timp”, spune Timotei Rad. „Bănuiesc că este cam la fel pentru toată lumea. Mai e nevoie să fii şi o persoană fără prea multe frici sau griji. Umblasem destul de mult cu autostopul în România, aşa că mi-am zis: «Bă, cât e să te duci până la Viena, după aceea de la Viena la Praga şi tot aşa, încet, până la Paris câteva zile şi ajungi înapoi, că nu ai ce păţi.» Am făcut asta şi mi-a plăcut foarte mult. S-a întâmplat să fie nevoie să dorm în sacul de dormit pe plajă, la Veneţia. A fost fain pentru că a fost cald, era iulie. Nu a fost nici o problemă. Mâine dimineaţă o să pornesc spre Sahara şi îmi fac bagajul din seara asta. Nu sunt o persoană pretenţioasă.”

Plaza-de-Espana

Călătoria a început anul trecut şi va urma încă doi ani, după spusele şi planurile lui Timotei. „În momentul de faţă am venit în Spania să lucrez, să cobor în Maroc şi Sahara Occidentală săptămâna viitoare, aşa că nu mă întorc direct, ci pe ocolite, şi atunci din Spania o iau spre Insulele Britanice. Vreau să văd Irlanda, Nordul Scoţiei, Amsterdam, Berlin şi Polonia. Nu mă mai întorc în nici o altă parte. Pornind din România, spre est, planific să stau vreo trei luni prin Rusia, vreo lună prin Mongolia şi vreo 2-3 luni prin China. Asta ar însemna circa 6 luni. Din Vietnam în Laos şi Cambodgia. Ideea e să mă întorc de pe cealaltă parte: să o iau spre est şi să vin dinspre vest. Deci din Indochina vreau să cobor în Indonezia, apoi în Australia, din Australia să trec Oceanul Pacific în America de Sud şi să iau Americile de la Sud la Nord. În America de Sud şi America Centrală vreau să petrec mult timp. Din America de Nord – de undeva din Canada – de unde e distanţa mai scurtă, să trec în Europa cu vaporul.”

autostrada in munti

O idee, o aventură care ne va aduce cu siguranţă altfel de poveşti din toate colţurile lumii, prin ochii lui Timotei. „Nu sunt primul care face asta. Sunt oameni care au reuşit să facă înconjurul lumii pe jos. Sunt 4 români care în 1911 au început o călătorie care a durat 6 ani şi doar unul dintre ei a ajuns înapoi în viaţă. Are un muzeu undeva, în apropiere de Bacău. Înconjurul lumii a mai fost făcut şi de alţii. Eu am această noutate cu autostopul. Unii consideră că e mai periculos cu autostopul, dar nu e.”

L-am întrebat pe Timotei cum îl primesc oamenii din localităţile în care se duce şi le spune că a plecat să vadă lumea pe jos, cu autostopul? „Oamenii sunt amabili. Tuturor li se pare fain şi faptul că am cartea asta de vizită, toată lumea care te ia cu maşina ca să intre în vorbă, te întreabă: «Ce faci? De unde vii? Unde mergi?» şi spui că mergi în Sahara sau, mă rog, la Madrid şi te întrebă: «Cum? De la ce aeroport vii?» Omul se gândeşte care o fi oraşul mai mare în care a aterizat avionul cu care am venit… Sunt unii care nu pricep de la început. Li se pare de nerealizat. M-a luat un soldat american undeva în Italia, lângă Vicenza şi îi spuneam că vin din România şi nu îi venea să creadă. Îi ziceam că merg la Paris şi mi-a propus, la modul cel mai serios, să îmi cumpere bilet de avion din Milano la Paris şi nu am vrut. Îmi plac poveştile, îmi place ca experienţele să fie cât mai variate şi să fie cât mai multe de învăţat din ele.”

sahara

Din Spania, Timotei Rad a plecat spre Sahara. „Da, o să ajung. Nu îmi fac nici o problemă. Am prieteni care au mai fost în Maroc cu autostopul şi spun că marocanii sunt oameni amabili. Nu-i o problemă. E mai greu de circulat cu autostopul în Spania, pentru că spaniolii sunt mai reticenţi, însă britanicii sunt cei mai reticenţi. E foarte greu în Marea Britanie pentru că stai ore în şir până să te ia cineva. Dar se zice că în Maroc e foarte bine. Şi drumurile sunt foarte bune. Prefer de cele mai multe ori să nu mă informez decât minimum necesar, ca să existe sentimentul acela de a descoperi singur. Punându-te în situaţiile noi, îţi dezvolţi orientarea şi anumite instincte. Mă rog, o călătorie în ziua de astăzi, în 2013, o poţi planifica în cel mai mic detaliu dacă vrei şi aloci timp. Stai pe internet şi găseşti tot ceea ce te interesează. Atunci pierzi farmecul, pentru că până la urmă e farmec şi în a te pierde.”

timotei rad

Am vrut să mai aflu de la Timotei dacă a avut momente în care a vrut să renunţe. „Sunt situaţii dificile pentru că mergând multe ore, se întâmplă să adormi. Omul nu cunoaşte foarte bine drumul, zona şi pierzi ieşirea. Dacă eşti pe autostradă, trebuie să te lase undeva, într-un Peco, înaintea joncţiunii care se face între drumul tău şi drumul lui. Chiar să zicem: el o va lua spre sud, tu spre nord. Şi atunci omul a uitat să te trezească sau tu ai adormit, aşa că te lasă în următorul Peco şi de acolo fă bine şi întoarce-te. Nu-i la fel de uşor ca la noi, pentru că la noi, dacă ai luat-o într-o direcţie opusă, te dai jos din maşină şi treci pe partea cealaltă a drumului. Dar nici măcar nu mi-a trecut prin cap până acum să nu fac asta şi să mi se pară că e greu. E drept, poate fi greu din punct fizic, psihic, emoţional, poți fi foarte obosit. La un moment dat m-am ambiţionat să fac 3100 de km în continuu, 65 de ore şi a fost foarte obositor, dar oricât de greu a fost, nu mi-a trecut prin cap să renunț. Deci numai chiar constrâns, nu ştiu, adus înapoi acasă cu escortă… Eu am studiat Cartografie. În meseria asta eşti un tehnician care învaţă să facă hărţile folosind un calculator. Munca de teren e ceva concret. Te duci şi măsori, dar astea sunt informaţii tehnice care nu ţin de orientare. Am fost într-o situaţie în care am luat o mașină de ocazie şi am adormit. Șoferul m-a trezit şi mi-a zis că am ajuns la destinaţie şi, cum eram buimac de somn, am mulţumit, am salutat şi m-am dat jos. După aceea mi-am dat seama că nu ştiu unde sunt. Şi ziceam: «No, acum hai să vedem cum stai cu orientarea. În ce parte e Franţa, în ce parte e Spania!» Sau în alte situaţii întrebi localnicii unde e cutare loc, unde vrei să ajungi şi te îndrumă greşit pentru că nu ştiu. Ca eu să circul cu autostopul prin Europa de Vest, trebuie să stau în benzinării care sunt pe marginea autostrăzii. De multe ori nu e ușor să ajungi la aceste benzinării, pentru că nu au fost amplasate ca să ajungi la ele pe jos. Trebuie să o iei poate un pic pe câmp, pe marginea autostrăzii, să mergi pe jos, pe unde poţi şi atunci oamenii, chiar dacă sunt din localitate, îți zic: «Ştiu că acolo e o benzinărie, dar nu ştiu cum să ajungi acolo pentru că tot timpul am mers cu maşina» sau îţi zic: «Du-te şi încearcă pe acolo», direcția indicată e în contradicţie cu orientarea ta în teren şi de fiecare dată trebuie să mergi pe unde știi tu. Îţi dezvoltă instinctele.”

Între timp Timotei a ajuns în Sahara şi se pregăteste pentru un nou traseu care să-l aducă cu fiecare zi mai aproape de împlinirea visului său. Îi urăm mult succes şi îl aşteptăm cu poveşti din jurul lumii.

Mădălina Corina Diaconu

Festivalul „Radiro”: Orchestra Filarmonică Radio France, dirijată de Ion Marin

A patra zi a Festivalului Internațional al Ochestrelor Radio, „RadiRo”, miercuri 26 septembrie 2012, va începe la Sala Radio, la ora 17.00, când este programată conferința pianistului și dirijorului Christian Zacharias, Poetica spațiului muzical la Schubert. Christian Zacharias este directorul artistic al primei ediții a Festivalului „RadiRo”.

La ora 19.30, la Sala Palatului va avea loc concertul Orchestrei Filarmonice Radio France. Reamintim că la această ediție a festivalului orchestrele radio invitate sunt Orchestra Națională Radio, Orchestra de Cameră Radio (care va concerta vineri 28 septembrie la ora 17.00, la Sala Radio), Orchestra Rai Torino, Orchestra Radio France și BBC Orchestra.

La pupitrul Orchestrei Naționale Radio France se va afla reputatul dirijor român Ion Marin. Solist: Jian Wang. Programul cuprinde Concertul în si minor pentru violoncel şi orchestră, op. 104 (B 191) de A. Dvořák și Simfonia nr. 6 în si minor, op. 54 de D. Şostakovici.

Orchestre Philharmonique de Radio France a fost înființată în anii ’30 ai secolului trecut, fiind primul ansamblu simfonic al Radiodifuziunii Franceze. La pupitrul acestei orchestre au apărut Pierre Boulez, Valery Gergiev, Ton Koopman ș.a. Orchestra cântă în Sala Pleyel din Paris. În 2013 aşteaptă deschiderea unei noi săli de concerte de 1500 de locuri la sediul Radio France. Ansamblul participă de asemenea la programul Cité de la Musique la Teatrul Châtelet şi la Opéra Comique. Toate aceste concerte sunt difuzate pe frecvenţa France Musique şi pot fi reascultate pe site-ul Radio France. În fiecare lună, o parte din aceste concerte sunt, de asemenea, disponibile prin video streaming pe ArteLiveWeb, Radio France şi pe site-ul http://www.citedelamusiquelive.tv/. Orchestra este, de asemenea, difuzată în mod regulat pe France Télévisions, Arte precum şi pe canalul de televiziune Mezzo. Activitatea sa de înregistrare rămâne foarte intensă şi mai mult de 300 de fișiere sunt disponibile pentru descărcare de pe iTunes.

Muzicienii orchestrei colaborează cu şcoli şi sunt prezenţi în saloanele de copii din spitale. Împreună cu Myung-Whun Chung, sunt ambasadori UNICEF din 2007. Ei au înfiinţat o „Academie Filarmonică” pentru tinerii muzicieni, în colaborare cu Conservatorul din Paris.

Orchestre Philharmonique de Radio France a creat un website dedicat tinerilor ascultători (http://www.zikphil.fr/). Acesta primeşte sprijinul patronului său principal, Amundi, şi al altor parteneri, care împreună au format asociaţia ProPhil.

Jian Wang a început să studieze violoncelul cu tatăl său la vârsta de patru ani. În timp ce era student la Conservatorul de muzică din Shanghai, în 1979, a avut șamsa de a fi inclus în documentarul De la Mao la Mozart: Isaac Stern în China, distins cu Premiul Oscar. Sprijinul violonistului Isaac Stern i-a permis lui Jian Wang să călătorească în Statele Unite ale Americii. În 1985, și-a început studiile la Yale School of Music, cu violoncelistul Aldo Parisot. Un an mai târziu a debutat la Carnegie Hall, făcând apoi o strălucită carieră internațională.

Pentru publicul din țară, toate concertele festivalului vor fi transmise în direct pe frecvențele în FM ale posturilor Radio România Cultural și Radio România Muzical și online pe www.radioromaniacultural.ro și www.romaniamuzical.ro.

Programul complet al festivalului poate fi consultat pe site-ul oficial:  www.radirofestival.ro.

Abonamentele și biletele pentru Festivalul RadiRo s-au pus în vânzare în rețeaua și pe site-ul Eventim (www.eventim.ro), respectiv pe site-ul oficial al festivalului  – www.radirofestival.ro

Costin Tuchilă