Ziua Limbii Române în rețeaua institutelor culturale românești din străinătate

Ziua-Limbii-romane

sigla-icr1Ziua Limbii Române este sărbătorită și anul acesta în rețeaua reprezentanțelor Institutului Cultural Român printr-o serie de manifestări culturale, artistice şi educaţionale, organizate împreună cu Ambasadele sau Consulatele din țările de reședință, la sediile institutelor sau în colaborare cu importanți parteneri locali. Programul a debutat pe 22 august 2016, la Istanbul, cu o campanie online de promovare a limbii române în care sunt popularizate proverbe și aforisme comune limbilor română și turcă, și va continua, până la 15 septembrie, cu proiecte coordonate de reprezentanțele Institutului Cultural Român de la Budapesta, Bruxelles, Chișinău, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Stockholm, Praga, Paris și Varșovia. Continuă lectura „Ziua Limbii Române în rețeaua institutelor culturale românești din străinătate”

Ziua Limbii Române în comunitățile istorice din jurul României

ziua limbii romane 2

Ziua Limbii Române este marcată în comunitățile istorice din jurul României, în perioada 30 august–4 septembrie 2016, printr-o serie de evenimente culturale menite să promoveze limba română și identitatea românească, în conformitate cu Legea 53/2013. Anul acesta, proiectele se adresează românilor din Serbia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova. Programul este organizat, în parteneriat, de instituții publice din România și Republica Moldova – Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Institutul Cultural Român (prin Direcția Românii din Afara Granițelor), Consulatul General al României la Cahul, Ministerul Culturii din Republica Moldova, Asociația Editorilor din România – și asociații ale românilor din vecinătatea României – Asociația Național Culturală a Românilor din Regiunea Odesa „Basarabia”, Asociația pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”, Protopopiatul Daciei Ripensis, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria. Continuă lectura „Ziua Limbii Române în comunitățile istorice din jurul României”

Școala în alte timpuri (XV)

scoli basarabia

Am ales ca în episodul de azi să vă transcriu, integral, articolul intitulat Inspecţiile dlui Ministru dr. Angelescu în Basarabia, publicat de ziariştii de la „Universul” în data de 4 mai 1928.  Reportajul pe care-l veţi citi consemnează mai multe vizite de lucru în istorica provincie făcute de profesorul Constantin Angelescu, le prezintă cititorilor ziarului programul dens al diriguitorului educaţiei naţionale şi ne face să ne întrebăm azi: „De unde avea o asemenea capacitate de muncă?” Un răspuns posibil ar fi că ministrul C. Angelescu, inovator de sistem şi şcoală, profesor universitar era născut şi nu făcut. Lectură plăcută!

Mirela Nicolae Continuă lectura „Școala în alte timpuri (XV)”

Serie de evenimente de Ziua Limbii Române la Chişinău

ziua limbii romane praga

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău, în colaborare cu Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie al AȘM și instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova, organizează, în perioada 31 august–1 septembrie 2015, a treia ediţie a Conferinței Internaționale „Limba română – limbă a integrării europene”. În cadrul conferinţei vor fi susţinute 10 prelegeri publice dedicate limbii şi culturii române în 10 dintre cele mai importante instituţii de învăţământ superior de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Conferința Internațională se va deschide cu Şedinţa festivă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei dedicată Zilei Limbii Române, urmată de o Masă rotundă dedicată limbii române. Continuă lectura „Serie de evenimente de Ziua Limbii Române la Chişinău”

Expoziția „Valori cultural-istorice din județul Bistrița-Năsăud”

Casa-memoriala-Liviu-Rebreanu-din-Bistrita-Nasaud-

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud (prin Biblioteca Județeană „George Coșbuc”), în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău, organizează în ziua de 1 august 2015, la ora 14.00, la Galeria La Rond, situată în preajma statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, vernisarea expoziției Valori cultural-istorice din județul Bistrița-Năsăud. Manifestarea se înscrie în cadrul seriei de evenimente ce se desfășoară la Chișinău în perioada 31 iulie–2 august 2015, sub genericul „Dialoguri culturale în comunitățile românești de dincolo de granițe”, organizate sub patronajul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, cuprinzând lansări de carte, expoziții de artă, întâlniri dintre scriitorii din Bistrița-Năsăud cu scriitorii din Chișinău ș.a.

Continuă lectura „Expoziția „Valori cultural-istorice din județul Bistrița-Năsăud””

Congresul Diasporei Unioniste

congresul diasporei unioniste

În perioada 3–5 aprilie 2015, între orele 14.00–18.00, la Palatul Parlamentului din București (strada Izvor, nr. 2-4), va avea loc Congresul Diasporei Unioniste, organizat de Asociația „Basarabia, pământ românesc”. La acest congres sunt invitați reprezentanții asociațiilor de români din străinătate, precum și cei care s-au făcut remarcați prin atitudine sau activități unioniste. Doritorii sunt invitați să se înscrie pe http://romanism.ro/congresul-diasporei-unioniste/ și vor fi contactați de organizatori.

Temele principale ale dezbaterilor vor fi atât comunicarea cu liderii de opinie de pe mapamond, pentru a facilita crearea unei atmosfere favorabile ideii de reunire a României și Republicii Moldova, cât și influențarea factorilor politici din țară. Prin mesaje și apeluri ale românilor din diasporă, politicienii de la Chișinău trebuie să fie îndemnați să renunțe la mesajele lor ambigue în privința chestiunilor de identitate națională și să asculte doleanțele românilor de la est de Prut, care doresc în majoritate reunirea. Politicienii de la București, la rândul lor, trebuie persuadați să își asume un rol mai proactiv în relația cu Republica Moldova și, în special, cu românii care locuiesc acolo. La fel, vor fi analizate posibilitățile pragmatice de apropiere dintre cele două state românești, la care pot contribui și românii din diasporă.

Cu toții știm că pentru legitimarea unirilor anterioare, din 1859 și 1918, a fost nevoie de un efort diplomatic colosal, dar în același timp echilibrat și bine direcționat. Deși decizia de Unire o vor lua românii de pe cele două maluri ale Prutului, este foarte importantă și o atitudine internațională favorabilă în momentul luării acestei decizii. Noi, românii din diasporă, suntem cei care trebuie să ne asumăm rolul de ambasadori ai românismului și ai Unirii oriunde ne aflăm, căci suntem cei care au cel mai înlesnit acces la formatorii de opinie din țările occidentale.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Diaspora

Expoziție de sculptură Idel Ianchelevici la Chişinău: întoarcerea acasă a unui mare european

expo ianchelevici afis

eveniment liber sa spunLa inițiativa ICR Bruxelles, operele artistului român Idel Ianchelevici (n. 1909, Leova–d.1994, Maisons Laffitte, Franţa) sunt expuse pentru prima oară pe pământurile natale, în Basarabia, în cadrul unei expoziţii în perioada 30 septembrie–15 noiembrie 2014 la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei (MNAM), sub înaltul patronaj al Preşedintelui Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti.

Expoziția cuprinde 25 dintre sculpturile lui Ianchelevici şi câteva dintre cele peste 2000 de desene ale sale, sub coordonarea curatorilor Valérie Formery, conservatoarea muzeului Ianchelevici şi Robert Adam, directorul ICR Bruxelles. „Opera sculpturală și grafică a lui Ianchelevici impresionează atât prin calitatea lucrărilor cât și prin numărul acestora. Intensitatea emoției transmise și măiestria realizării tehnice îl înscriu printre sculptorii de seamă ai secolului XX”, spune Formery.

Operele provin din colecţia Muzeului Ianchelevici din La Louvière, singurul din Belgia dedicat unui artist de origine română, fiind create în majoritate în Belgia şi Franţa, ambele ţări de adopţie ale artistului. „Ianchelevici este un european prin excelență, trăgându-și noi seve din identitățile sale succesive și suprapuse. Nu mai puțin european este proiectul prin care artistul revine acasă”, consideră directorul ICR Bruxelles. Filialele Institutului Cultural Român de la Bruxelles şi Chişinău au atras colaborarea unor instituții din Belgia, Republica Moldova şi România.

Deloc întâmplător, simbolica întoarcere acasă a lui Ianchelevici are loc într-un moment în care Republica Moldova îşi recapătă locul binemeritat în spaţiul cultural european.

„D’ale noastre” de Gigi Căciuleanu, la Chișinău și Lisabona

d ale noastre gigi caciuleanu caragiale

eveniment liber sa spunNoiembrie 2013 este pentru rețeaua institutelor culturale românești din străinătate o lună dedicată, cu precădere, teatrului coregrafic și unuia dintre cei mai importanți coregrafi români din toate timpurile: Gigi Căciuleanu.

Astfel, pe 2 și 3 noiembrie 2013 au avut loc la Chișinău Întâlnirile JTI, realizate anul acesta în parteneriat cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău și Teatrul Național „Mihai Eminescu” din capitala Republicii Moldova. Evenimentul a cuprins două reprezentații ale spectacolului D’ale noastre/Ta Ra Ta Tam de Gigi Căciuleanu (producție a Teatrului Național București, prin Centrul de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava” și a Fundației Art Production, cu sprijinul JTI și al Bibliotecii Naționale a României).

Alte două reprezentații ale spectacolului D’ale noastre/Ta Ra Ta Tam de Gigi Căciuleanu vor avea loc în perioada 23–24 noiembrie 2013 la Teatrul Național Dona Maria II de la Lisabona (Sala Garrett). Turneul de la Lisabona este organizat de Institutul Cultural Român din capitala Portugaliei, cu sprijinul coproducătorilor spectacolului.

gigi caciuleaanu d ale noastre dupa caragiale

D’ale noastre. Sursa foto: www.fnt.ro

Creaţia coregrafică D’ale noastre/Ta Ra Ta Tam, construită pe tipologii de inspiraţie caragialiană de cunoscutul dansator, coregraf şi profesor Gigi Căciuleanu, este una din primele producţii de excepţie, prin care Teatrul Naţional București a celebrat Anul Caragiale 2012, sub semnăturile unor artişti prestigioşi ai scenei.

Spectacolul este interpretat de „dans-actorii” Ioana Marchidan, Ioana Macarie, Ramona Bărbulescu, Diana Spiridon, Rasmina Călbăjos, Lari Giorgescu, Cristian Nanculescu, Ştefan Lupu, István Téglás, Adrian Nour, Alexandru Călin, Arcadie Rusu – membri ai „Gigi Căciuleanu Romania Dance Company”. Consilier artistic: Dan Mastacan. Asistent-coregraf: Lelia Marcu. Scenografia este semnată de Corina Grămoșteanu şi muzica de DJ Vasile, muzică „asezonată cu Beethoven, Mozart, Verdi şi altele” , inserturi „menite să universalizeze comportamentul personajelor” – cum precizează însuşi Gigi Căciuleanu, cel care a alcătuit și coloana sonoră a spectacolului. Luminile spectacolului sunt semnate de Silviu Andrei, iar asistența coregrafie de Lelia Marcu. Editarea coloanei sonore a fost realizată de Lucian Stan și Marius Mateșan. Compozitori: Lucian Stan, Marius Mateşan, Dan Handrabur, Cristina Handrabur, Cristian Stanciu, Vlaicu Golcea, Mitoş Micleuşanu. Voci: Radu Vasile [Tamango], Petre Panciu [Clasic], Napoleon Constantin. Inserțiuni muzicale: Vivaldi, Beethoven, Verdi, Johann Strauss, Mozart, Bizet, Offenbach, Enescu, Bach, Ray Charles.

Se regăsesc în acest spectacol de teatru coregrafic atât protagoniştii pieselor de teatru semnate de Caragiale, cât şi personaje emblematice din Momente și schiţe. Sunt scene în care realismul voit al costumelor alternează cu absurdul și suprarealismul mişcărilor dansate.

gigi caciuleanu dans

Gigi Căciuleanu

„Intenţionez să-l scot pe Caragiale din specificul local pentru ca spectacolul să poată fi înţeles şi de un chilian şi de un francez, de oricine – explică Gigi Căciuleanu. Am gândit personajele mai degrabă pe tipologii ca «Frumosul urbei», «Frumoasa urbei», grupul din «D’ale carnavalului» l-am numit «Cvintet de mahala». Nu am vrut să fac din Caragiale ceea ce ar face orice regizor de teatru şi nici ceea ce ar face orice coregraf. Pentru că eu fac teatru coregrafic, iar oamenii cu care lucrez se numesc dans-actori. […] Eu am luat actori care, intrând într-o spirală ascendentă, redevin dansatori, având preocuparea funcţionării mecanismelor corporale la fel de mare ca pe cea a funcţionării mecanismelor teatrale”.

Spectacolul a avut premiera în iunie 2012. A fost prezentat în trei importante capitale europene, în cadrul Anului Caragiale: Paris (prestigiosul Espace Cardin), Londra (Cadogan Hall) şi Bruxelles (Palais des Beaux Arts/Bozar-Salle M). În 2013, a mai fost prezentat pe scena Teatrului Naţional „Ivan Vazov” din Sofia, în cadrul unui schimb bilateral cu instituţia teatrală bulgară.

„Am vrut să re-scriu pe limba mea, cea a teatrului coregrafic, ceea ce îmi inspiră tumultuoasa lume a lui Caragiale al nostru. […] Nu o piesă anume, nu una sau mai multe dintre nemiloasele sale schiţe sau poveşti, nu unul sau mai multe dintre acerbele sale momente, ci impresia generală pe care toate acestea la un loc mi le inspiră. […] Un Caragiale revizitat îngigi-caciuleanu ziua de azi în care absurdul ionescian a devenit logică cotidiană. Un spectacol în care mi-am propus să explorez această lume a noastră cea de toate zilele, plină cu d’ale noastre. Nu numai cele româneşti ci, în general, cu cele d’ale noastre: omeneşti”, declară Gigi Căciuleanu.

Spectacolul s-a bucurat de aprecierea publicului și a criticii de specialitate, fiind considerat cea mai bună producție tematică a Anului Caragiale – 2012 . Spectacolul a fost nominalizat la Premiile UNITER 2013 la două categorii: Cel mai bun actor în rol principal – Lari Giorgescu și Cel mai bun spectacol.

„Este realmente lăudabil că într-un spectacol de dans contemporan, I. L. Caragiale nu rămâne doar un pretext. Asistăm la o serioasă reinterpretare, cu alte mijloace, a mesajului dramatic. Autorul montării are cu adevărat un solid punct de vedere estetic pe care îl concretizează într-o producţie care nu numai că onorează Naţionalul bucureştean, care astfel îşi întregeşte repertoriul cu o operă majoră, dar poate sta alături de orice spectacol de dans contemporan al marilor companii de gen din lume.

D’ale noastre este un spectacol cu valoare de unicat, consistent, cu personalitate şi anvergură, o producţie ce face cinste Anului Caragiale şi care reuşeşte o recitire inedită a creaţiei marelui dramaturg român, o producţie marcată de profesionalism, impecabil construită şi interpretată, dinamică, cu o halucinantă forţă şi un impact instantaneu. Recomandat consumatorilor rafinaţi”. – Răzvana Niţă, Al matale, Căciuleanu!, Port.ro.

d ale noastre foto adrian bulboaca

D’ale noastre. Foto: Adrian Bulboacă

„După ce am văzut D’ale noastre (de câteva ori chiar, pentru că mi-a plăcut mult şi l-am degustat pe îndelete), cred că acest spectacol e una dintre cele mai valabile propuneri de descoperire a umorului lui Caragiale cu un ochi nou, proaspăt, lipsit de încrâncenare, răutate, ironie superioară. E în acest spectacol multă candoare şi nenumărat de multe momente care îţi ridică inima, care te fac să te simţi pur şi simplu bine. Muzica e minunată, de multe ori recognoscibilă pentru că frânturile alese sunt dintre cele foarte cunoscute, iar performanţa trupurilor actorilor-dansatori e uluitoare. Lari Giorgescu, în discursul lui Caţavencu, e de ţinut minte, dar la fel e şi în nebunia-durerea lui Ion, din Năpasta. […] Mergeţi la D’ale noastre cu urgenţa pe care o aveţi când în oraş e un eveniment unic”. Răzvan Penescu, Cu drag despre D’ale noastre, Liternet.

gigi-caciuleanu-festivalul-ideilor

Gigi Căciuleanu – dansator, coregraf, profesor a descoperit dansul contemporan de avangardă la vârsta de 14 ani, sub îndrumarea lui Miriam Răducanu. A participat alături de aceasta la celebrele Nocturne 9 1/2 de la București. Și-a completat studiile de dans academic și coregrafie la Teatrul Bolşoi din Moscova. A fost solist al Operei Române din București, unde a dansat roluri din repertoriu, dar tot pe scena Operei Române au fost create roluri speciale pentru el: Zidul și Mandarinul miraculos de Oleg Danovski, Amorul doctor și Un american la Paris de Tilde Urseanu etc. Câștigă de-a lungul carierei importante premii de coregrafie (Bulgaria, Germania, Franța, Chile, Italia, România). A lucrat/colaborat de-a lungul timpului cu celebrități ale dansului și muzicii precum: Astor Piazzola, Marius Constant, Pina Bausch, Maïa Plissetskaïa, Jeanine Richer, Jean-Michel Jarre, Guy Tudy, François Rabbath, Claude Lefevre, Santiago Sempere, Jean Le Poulain, Henri Ronse. Dansează cu Ruxandra Racovitza (partenera sa de o viață), Maina Gielgud, Yvette Chauviré, Svetlana Beriozova, Anton Dolin, Reda Sheta, Adam Luders, Jean-Pierre Franchetti, Peggy Lyman, Patrick Dupond, Viktor Rona, Jean-Christophe Paré, Jean Guizerix, Wilfride Piollet, Sandra Giacosa, Brigitte Lefevre, Michael Denard, Louise Bédard, Ghislaine Thesmar etc. A creat mai multe companii de dans (de ex. Nancy, apoi propria companie la Paris), este unul dintre membrii fondatori ai Consiliului Internațional de Dans al UNESCO și inițiatorul festivalului de dans stradal „Dansul la Aix” . Coregrafiile sale au intrat în repertoriul operelor din Paris, Lyon, Avignon, Hamburg, Roma, Cardiff, Wuppertaler Tanztheater, Teatrului La Fenice din Veneția, Teatrului Municipal din São Paolo, Teatrului „Oleg Danovski” din Constanța etc. Continuă să predea tehnica sa specifică și să transmită stilul său original de dans contemporan sub formă de ateliere și master-class în cadrul unor instituții de prestigiu precum: Conservatorul Național Superior La Villette, l’Ecole de l’Opéra de Paris, Conservatoarele Naționale franceze (Boulogne-Billancourt, Annecy, Chambéry, Rennes etc.). Este profesor Honoris Causa al Universităţii de Artă din Târgu Mureş. Este autorul volumelor: Cartea Junglei X (Teatrul „Ariel” din Târgu Mureș, 2002), Vânt. Volume. Vectori (Curtea veche, 2008), Grafologie pentru Simfonia fantastică (Editura Liternet). Este decorat cu Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler (Franța) și Steaua României în grad de Cavaler.

Spectacolul „Umor, amor, fior de dor… în Bucureşti” va fi jucat la Chişinău

Umor amor fior de dor  in Bucuresti

Institutul Cultural Român (Direcţia Generală Reprezentanțe în Străinătate și Direcția Generală Românii de Pretutindeni), Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ de la Chișinău și Teatrul „Nottara” prezintă sâmbătă, 30 martie, şi duminică, 31 martie 2013, de la ora 20.00, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău, spectacolul Umor, amor, fior de dor… în Bucureşti.

Regia şi scenariul sunt semnate de Diana Lupescu. Din distribuţie fac parte: Crenguţa Hariton, Ioana Calotă, Raluca Gheorghiu, Cristina Păun, Roxana Colceag, Alexandra Timofte, Gabriel Răuţă, Cristian Nicolaie, Vlad Gălăţianu, Alexandru Mike Gheorghiu şi Ionuț Anghel. Coregrafia îi aparţine Roxanei Colceag, iar conceptul video lui Ciprian Duică. Direcţia muzicală este asigurată de prof. univ. dr. Dan Ardelean.

Spectacolul reprezintă mici fresce ale Bucureştilor la sfârşit de secol XVIII şi început de secol XIX. Proiecţii cu Bucureştii vechi, muzică, dans, modă şi atmosfera corespunzătoare… Câţiva tineri descoperă, într-o ladă a bunicii, gramofonul, discuri, rochii, pantofi, accesorii, poze, ziare… Intrând în joacă, ei glisează într-o lume în care trăieşte Unionul lui Caragiale şi Cărăbuşul lui Tănase, muzica lui Zavaidoc, Cristian Vasile sau Maria Tănase; fac câţiva paşi senzuali de tango, nebunatici de charleston sau frenetici de cancan. Actorii devin personaje dintr-o epocă apusă; fiecare pereche întruchipează o mică poveste. Sunt veseli, dezabuzaţi sau plini de patimă.

gramofon

„Ne îmbrăcăm retro, vintage, apreciem bijuterii retro, ne place muzica retro, dar oare cum am putea să simţim retro? Să iubim retro? Cum poate aprecia un messenger-ist aşteptarea unei scrisori, timp în care mintea poate imagina enorme delicii sau suferinţe… Realitatea e atât de pragmatică! Între mâine şi ieri, azi s-a comprimat şi ratăm clipa. Şi totuşi, ce frumos era cândva!” – Diana Lupescu.

Spectacolul s-a jucat cu succes şi în Germania şi în Cehia. De asemenea, a făcut parte dintre spectacolele jucate vara trecută în Centrul Vechi al Capitalei, în cadrul Festivalului „Bucureştii lui… Caragiale”.

caseta bijuterii retro

Turneul face parte din proiectul Teatrul românesc, între Bucureşti şi Chişinău, care are ca obiectiv activarea schimburilor culturale reciproce între Teatrul „Nottara” şi Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”. Dezvoltarea unor strategii culturale coerente, ca fundament al relaţiei dintre teatrele și artiștii de pe ambele maluri ale Prutului, este vitală pentru păstrarea identităţii naţionale. Sperăm ca împreună şi în paşi mici să (re)construim un colţ de Europă în care specificul naţional să rămână nealterat şi, în acelaşi timp, o Europă în care să nu existe graniţe culturale.

95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara

95 de ani unirea basarabiei

eveniment liber sa spunCu prilejul aniversării a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara, Institutul Cultural Român, prin Direcţia Generală Românii de Pretutindeni, va organiza o serie de evenimente culturale la Chişinău, Cahul şi Bălţi. Artiști de pe ambele maluri ale Prutului se vor întâlni pe aceeași scenă și vor dedica aceste momente tinerilor, dar și publicului larg din Basarabia, în general. Parteneri: Platforma Civică Acţiunea 2012 și Centrul Pro Europa din Cahul. Partener media: Romanian Global News.

Formația Direcţia 5 va concerta marți, 26 martie 2013, ora 19.00, la Palatul de Cultură din Cahul și miercuri, 27 martie, ora 19.30 la Teatrul „Eugène Ionesco” din Chişinău. În cadrul concertului de la Chișinău va evolua și formația Paralela 47 din Chișinău, care își va lansa, cu această ocazie, albumul Măr pe lună.

teatrul eugen ionescu chisinau

Teatrul „Eugène Ionesco” din Chişinău

La Bălți, în același context, va avea loc reprezentaţia piesei de teatru Podu’, în regia lui Horaţiu Mălăele, avându-i ca protagoniști pe George Ivaşcu, Horațiu Mălăele şi Meda Victor. Spectacolul are la bază un text de Paul Ioachim (Podul sinucigaşilor) şi aduce în scenă, în cheie tragicomică, o farsă a existenţei și absurdul ei inerent.

Sâmbătă, 30 martie 2013, de la ora 14.00, în scuarul Teatrului de Operă și Balet din Chișinău se va desfăşura o Lecție de istorie pe viu: luptă între daci și romani. Reconstituirea istorică urmărește expunerea vieții cotidiene a strămoșilor neamului românesc, o incursiune în lumea fascinantă a dacilor, redând aventura războinicilor sarmaţi şi a cuceritorilor romani.

balti republica moldova

Bălți

Intrarea la toate aceste evenimente este liberă.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării s-a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chişinău și a decis, cu majoritatea voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu România. Pentru Unire au votat 86 din cei 135 de deputaţi prezenţi la şedinţa Sfatului Ţării.

Trei s-au pronunţat împotrivă, iar 36 s-au abţinut. Rezultatul votării a fost însoţit de aplauze şi strigăte: „Trăiască Unirea cu România!”. Actul de Unire fost semnat de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, vicepreşedintele Pantelimon Halippa şi secretarul Ion Buzdugan.

Proclamaţia Sfatului Ţării suna astfel: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.”

Alexandru-Marghiloman

Alexandru Marghiloman

Prim-ministrul de la Bucureşti, Alexandru Marghiloman, a declarat atunci: „În numele poporului român şi al regelui României, cu mândrie, iau act de hotărârea cvasi-unanimă a Sfatului Ţării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România”. În prezent, evenimentul este perceput diferit de societate. În timp ce unii văd unirea Basarabiei cu România ca pe un act istoric pozitiv, alţii o consideră drept ocupaţie.