Astăzi, luni, 7 septembrie 2015, pe afișul Festivalului Internațional „George Enescu”

festivalul george enescu editia 2015

Două concerte se află pe afișul Festivalului Internațional „George Enescu”, luni, 7 septembrie 2015. La ora 17.00, la Ateneul Român, va avea loc primul concert al Orchestrei de Cameră a Filarmonicii din Bremen, dirijată de Trevor Pinnock. Solistă: pianista Maria João Pires. Programul cuprinde: Uvertura în Re Major, „în stil italian”, D 590 de Schubert, Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră, în fa minor, op. 21 de Chopin și Simfonia nr. 92 în Sol Major, „Oxford”, H 1/92 de Haydn.

Continuă lectura „Astăzi, luni, 7 septembrie 2015, pe afișul Festivalului Internațional „George Enescu””

Programul zilei de vineri, 4 septembrie 2015

festivalul george enescu editia 2015

Sub bagheta lui Christian Thielemann, celebra Staatskapelle din Dresda (Ochetra Capelei de Stat din Dresda) este programată cu două concerte (vineri, 4 și sâmbătă, 5 septembrie, ora 19.30, Sala Palatului), cuprinzând muzică de Enescu (Simfonia de cameră pentru 12 instrumente soliste), Beethoven (Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră, solist: Yefim Bronfman), Bruckner (Simfonia nr. 6) și, în concertul de sâmbătă: Richard Strauss, lieduri (Letzte Lieder – Frühling – Malven – September – Beim Schlafengehen – Im Abendrot, orchestraţie de Wolfgang Rihm;  solistă Anja Harteros) și Simfonia Alpilor. Continuă lectura „Programul zilei de vineri, 4 septembrie 2015”

Sibelius 150 – Orchestra Philharmonia și Vladimir Ashkenazy

jean sibelius liber sa spun

Viața muzicală a anului 2015 este îmbogățită prin manifestările dedicate împlinirii a 150 de ani de la nașterea compozitorului finlandez din perioada târzie a romantismului, Jean Sibelius (8 decembrie 1865–20 septembrie 1957). Una dintre reputatele instituții muzicale care îi omagiază muzica printr-un șir de concerte este Orchestra Philharmonia din Marea Britanie împreună cu reputatul muzician, dirijor și pianist Vladimir Ashkenazy.

Primul concert din această serie a avut loc în data de 18 martie la Cardiff, urmat de alte două concerte la Londra în 19 martie și 17 mai. Viitoarele concerte vor avea loc în 10 iunie la Bristol, 11 iunie la Londra, 12 iunie la Canterbury și 13 iunie la Basingstoke. Continuă lectura „Sibelius 150 – Orchestra Philharmonia și Vladimir Ashkenazy”

La Gura Râului

Gura Râului Amateur Festival of ART

Motto: „Port încă-n gânduri

Mierea, mirajul […]

Bocca del Rio

Rană în spaţiu”.

Lucian Blaga

eveniment liber sa spunConcediile estivale din anii ’50, Lucian Blaga şi le petrecea la familia Manta din Gura Râului. Viorica Manta, doamna familiei era pianistă amatoare. În casa familiei Manta, unde se desfăşurau întâlniri de înaltă simţire românească, aveau loc foarte interesante seri de poezie şi muzică. Aici veneau violonistul Mihai Constantinescu, pianistul Alexandru Demetriad. Se cânta Bach, Debussy, Chopin… Ca un arc peste timp, ca o încercare de renaştere a acelor vremi, venind firesc, în prelungirea lor, Gura Râului Amateur Festival of ART este o iniţiativă extraordinară a dirijorului Radu Ciorei şi a actriţei Cristina Oprean. Concepută ca un produs turistic pe suport cultural de popularizare a României, manifestarea, aflată la cea de-a doua ediţie, s-a desfăşurat între 10 şi 16 august 2014. Este unicul festival din Europa care dă posibilitate artiştilor, amatori şi profesionişti din întreaga lume, să intre în contact direct, completându-se firesc şi spontan. Ca în serile de odinioară, de la Viorica Manta. Am aflat accidental că în vacanţa de Paşte din 1973, Radu Ciorei, pe atunci student, a fost invitat de o colegă de la Conservator să o însoţească într-un sat de lângă Sibiu. Era Gura Râului. Întâmplarea face că dirijorul de mai târziu a poposit în aceeaşi casă a Vioricăi Manta, unde, nu mică i-a fost mirarea să descopere un pian perfect şi pe un perete înalt, o bibliotecă înţesată cu partituri, de la Bach, până la Wagner.

Radu Ciorei - august 2014

Radu Ciorei, august 2014

Gura Râului este un colţ de rai cu case împrejmuite de ziduri ca nişte cetăţi, cu porţi înalte, închise, dar cu oameni deschişi la inimă, extraordinar de primitori, unde amator începe să capete un sens mult mai profund. Aşezarea este situată undeva nu departe de Sibiu, între Sibiel, Miercurea Sibiului, Orlat şi Cristian. Natura, extrem de generoasă cu oamenii locului, le-a dăruit o vale înconjurată de înălţimi pe care se îngrămădesc păduri îmbietoare. Dar şi omul a sfinţit acest loc binecuvântat. O curăţenie exemplară se vede peste tot, casele – multe dintre ele pensiuni agro-turistice – sunt aranjate şi dichisite amintind de satele elveţiene ori tiroleze. Străzile pavate sunt prevăzute cu rigole moderne pentru scurgerea apei, totul dovedind o împreună gospodărire impecabilă, care nu ar fi deloc rău să fie luată de exemplu, o pildă de urmat pentru multe aşezări rurale de la noi (şi nu numai).

festivalul gura raului august 2014

Dumitru Câmpean, numit semnificativ „motoraşul festivalului”, în a cărui pensiune au fost cazaţi o parte dintre participanţi, era omniprezent. De pildă, Feuerfest de J. Strauss l-a avut ca solist la… nicovală, demonstrând şi această înclinare spre muzică, printre alte multe talente, el fiind şi un animator cum rar mi-a fost dat să întâlnesc, dar şi – ulterior am aflat – profesor de istorie la şcoala din localitate. Într-o discuţie de seară, se arăta foarte hotărât să pună umărul la „desţelenirea” din umilinţă a românului: „Vreau ca guranii să nu mai stea cu capul plecat, să-şi recâştige demnitatea”. În conducerea şi întreţinerea pensiunii este ajutat de soţia Paraschiva şi de cei doi copii mai mari, Bogdan şi Maria, băiatul „asigurând” intervenţiile jucăuşe la fluier în Im Krapfenwaldl de J. Strauss, la concertul de închidere al festivalului. Iar Maria, ca argintul viu, apărea, dispărea, ca iarăşi să apară pe bicicleta ce o ducea peste tot, uimindu-te cu extraordinara ei mobilitate. Chemarea spre muzică a demonstrat-o în Duetul pisicilor de Rossini interpretat cu naturaleţe împreună cu verişoara ei, Maria-Angela Triştiu, în acelaşi concert final.

festival graf art gura raului

Dar sufletul acestui festival este maestrul Radu Ciorei, care a reuşit un lucru incredibil: să coaguleze şi să formeze în jurul lui o echipă de voluntari compusă din muzicieni profesionişti de certă valoare – Rodica Gonzalez şi Ilonka Rus-Edery din SUA, Nina Simcovitch, Celine Boulben din Franţa, Dorin Gliga de la Orchestra Naţională Radio Bucureşti, Cvartetul „Cuore” din Deva, instrumentişti din orchestrele simfonice profesioniste din Constanţa, Sibiu, Alba-Iulia, Cluj, Deva, dar şi două instrumentiste din ultima clasă a Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj – alături de amatori din Franţa şi România (Marthe Schäfer, Jeanne Capdepuy, Toader Damian şi întreaga comunitate locală). Marthe Schäfer, preşedinta Asociaţiei Culturale „Assemblages” din Franţa – de la început ambasadorul Festivalului pe plan european – a fost însoţită de fratele ei, graficianul Louis Schäfer, care a asigurat site-ul Festivalului (www.graf-art.org). Sub bagheta dirijorului, discrepanţele au dispărut astfel încât orchestra a sunat incredibil. O fantastică capacitate de a pune laolaltă contrarii, dublată de o jucăuşenie a ţinutei, fac din Radu Ciorei un personaj aparte, în el coabitând într-o armonie perfectă omul de lume, adaptabil oricărei situaţii, cu şeful de orchestră sever, atunci când e cazul. De altfel, calităţile remarcabile de conducător, le-a testat ca director al Filarmonicii „Marea Neagră” din Constanţa, al cărei destin l-a condus timp de zece ani, reuşind în tot acest timp să-i crească enorm nivelul valoric.

Cristina Oprean

Cristina Oprean

Dirijorul este secondat ân această întreprindere de soţia lui, Cristina Oprean, actriţă la Teatrul de Stat din Constanţa şi preşedinte al Fundaţiei „Musae” (unul dintre partenerii Festivalului, ceilalţi fiind Primăria Gura Râului, Asociaţia „Dorin Teodorescu” şi Asociaţia „Assemblages” din Franţa). În peisajul artistic românesc, Cristina Oprean face o figură aparte. Unicitatea ei vine din valorificarea studiilor muzicale solide, care fac din ea un admirabil narator al unor spectacole de înaltă ţinută artistică, actriţa fiind unul dintre puţinii artişti de la noi cu reale aptitudini în acest gen dificil de spectacol. Personajele interpretate de ea pe scena constănţeană reflectă o perfectă ştiinţă a dozării efectelor, dublată de o inteligenţă scormonitoare şi de aceea incomodă pentru cei încremeniţi în formă. Dotată cu o rarissimă îndemânare a artei comunicării, grefată pe un suflet generos din ce în ce mai rar în zilele noastre, omul Cristina Oprean nu pregetă nici o clipă să caute potecile cele mai puţin bătătorite, căile cele mai grele de acces în devenirea ei întru fiinţă, întru găsirea raporturilor juste cu cei din jur. Şi nu ştiu cum face, dar reuşeşte întotdeauna.

Rodica Gonzalez Ilonka Rus-Edery

Rodica Gonzalez, Ilonka Rus-Edery

Manifestarea a debutat pe 10 august, în duminica dinaintea săptămânii Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. Fiecare zi a însemnat o bucurie a trăirii împreună prin muzică, poezie, înaltă spiritualitate. Am auzit povestindu-se cu mare entuziasm despre recitalul violonistei Rodica Gonzalez şi pianistei Ilonka Rus-Edery cu lucrări de Beethoven, Schumann, Chopin, Pablo de Sarasate, spunându-se că virtuozitatea interpretării a fost demnă de cele mai strălucitoare scene ale lumii. Cele două au fost secondate de flautista Florina Zehan din Târgu Mureş. Violonista Rodica Gonzalez s-a născut la Bucureşti, a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, iar acum este membru al Houston Symphony şi profesoară de vioară la Universitatea din Houston. A concertat pe scene din Austria, Elveţia, Italia, Canada, Mexic, SUA, România. Pianista Ilonka Rus-Edery s-a născut la Miercurea-Ciuc. A urmat studii la conservatorul bucureştean, apoi la Universitatea Creştină din Texas şi Conservatorul Oberlin. A cântat în Spania, Italia, Germania, Olanda, Mexic, Columbia, SUA, România. Actualmente este profesoară de pian la Universitatea din Houston.

Cor ansamblu gura raului

Majoritatea spectacolelor au fost găzduite de Centrul Cultural „Ioan Macrea” (botezat după numele coregrafului care a înfiinţat formaţia de dansuri populare din Mărginime, „Junii Sibiului”), o sală cu o acustică incredibilă, de aproximativ trei sute de locuri. S-a recitat, s-a cântat, s-a etalat portul popular al ţinutului, în alb şi negru, de o minunată sobrietate. De Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, după liturghia de la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” – „Catedrala Mărginimii”, cum se mai numeşte, construită la iniţiativa mitropolitului Andrei Şaguna – corul bisericii, dirijat de Angela Stoian a interpretat cântece religioase, iar Cristina Oprean a recitat versuri de Nicolae Lazăr, Ani Merlă, Olivia Rusu-Mândruţiu şi versuri proprii, actriţa fiind şi o poetă de o sensibilitate şi subtilitate aparte. A fost vernisată expoziţia de Artă Tradiţională din Gura Râului; corul de copii din Gura Râului, „Concertino”, dirijat de profesorul Ioan Motronea, a prezentat spectacolul Lecţia de muzică, pe un scenariu şi în regia Cristinei Oprean, pe muzică de Schubert, Mozart, Brahms, Beethoven, Florian Pittiş şi prelucrări de folclor; a avut loc un simpozion (Religie şi artă cu tema Familia creştină) susţinut de preot Ioan Peană, preot-protopop Toader Damian şi Angela Stoian.

orchestra radu ciorei

Ziua de sâmbătă, 16 august a fost dedicată concertului final al festivalului. Am asistat la o parte din repetiţiile ultime în vederea apariţiei pe scenă a artiştilor. Atmosfera era încărcată de febrilitate, emoţii, seriozitate, dar şi de voioşie şi bucurie a împărtăşirii a ceea ce de-a lungul a şapte zile artiştii au pregătit cu multă seriozitate. La pupitrul orchestrei s-a aflat Radu Ciorei, care l-a invitat alături de el şi pe tânărul dirijor Radu Stan – fost student al maestrului Petre Sbârcea, prezent în sală şi aplaudat cu căldură. Radu Ciorei, desăvârşit maestru de ceremonii, a prezentat momentele spectacolului. Am putut asculta pentru început corul festivalului alcătuit din oamenii locului, care a interpretat de o manieră uimitoare Gloria de A. Vivaldi. Au urmat Ave Maria de Schubert (solistă, Angela Stoian), Intermezzo din Carmen de Bizet (solistă Jeanne Capdepuy), Sonata pentru oboi de Corelli în interpretarea oboistului Dorin Gliga, o impresionantă Baladă a lui Ciprian Porumbescu din care răzbătea întreg sufletul românesc al violonistei Rodica Gonzalez, Dans ţărănesc de C. Dumitrescu, Duetul pisicilor de Rossini interpretat cu naturaleţe de Maria Câmpean şi Maria-Angela Triştiu, Valsul pisicii de Anderson, Canaro en Paris de Scarpino, Feuerfest de J. Strauss, în care am avut prilejul, după cum am mai spus, să-l vedem deghizat în fierar extrem de simpatic pe Dumitru Câmpean, Im Krapfenwaldl de J. Strauss. La final, cu Perpetuum mobile de J. Strauss – aplaudat în cadenţă, ca la Concertul de Anul Nou de la Viena – dirijorul Radu Ciorei ne-a lăsat singuri cu orchestra, ca apoi să revină pentru a da semnalul – adevărat perpetuum mobile! – al viitoarei întâlniri din 2015. Aplauzele nu au contenit până ce Radu Ciorei, pregătind o ultimă surpriză, i-a invitat pe scenă pe mai vechii corişti din corul comunei, dând tonul pentru Corul sclavilor din Nabucco de Verdi într-o atmosferă incendiară, întreţinută de sala arhiplină. Radu Ciorei a mulţumit tuturor instrumentiştilor şi cu deosebire – pentru generozitatea de care au dat dovadă şi efortul pe care l-au făcut –, celor din străinătate şi, nu în ultimul rând, coriştilor, care au reuşit performanţa să se ridice la înalt nivel de profesionişti. De asemenea a adresat mulţumiri speciale primarului Gheorghe Călin, fără contribuţia căruia acest festival nu ar fi putut avea loc şi viceprimarului Arsenie George precum şi preotului Ioan Peană. Primarul, învăţătorul, preotul erau personalităţile în jurul cărora gravitau comunităţile săteşti în trecut. Iată că şi în prezent. Seara s-a încheiat cu o masă à la Mărginime, pregătită de voluntari inimoşi: pâine coaptă pe frunză de varză, mai multe sortimente de brânzeturi, palincă, slănină dar şi nişte senzaţionale plăcinte burduşite cu caş şi vin de mai multe culori.

La festival au fost prezenţi un grup de americani din Milwaukee, Wisconsin alături de turişti din România, Olanda, Italia, Spania, Canada etc.

expozitie gura raului graf art

Într-o scrisoare adresată soţiei doctorului Manta, gazdă primitoare de artişti, Lucian Blaga îi scria: „Ai ştiut într-adevăr să alegi locul din care să-mi aminteşti că în marea trecere este totuşi ceva ce rămâne. La Gura Râului m-am întors la Izvoare. Şi ele curg şi sună neîncetat”. Cum, poate, neîncetat, izvorul iscat acum, în aceste vremi, va reuşi să curgă şi să sune şi în viitor.

Eugenia Sarvari

Recital extraordinar Ilinca Dumitrescu, Vasile Macovei

pianista_ilinca_dumitrescu_si_fagotistul_vasile_macovei

Duminică 18 mai 2014, ora 19:00, în Sala Mare a Ateneului Român va avea loc Recitalul extraordinar al pianistei Ilinca Dumitrescu. Invitat special: fagotistul Vasile Macovei (concert aniversar cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani).

Programul de Bijuterii muzicale cuprinde: Domenico Scarlatti – 4 Sonate: Do major K. 200, Si bemol major K. 551, re minor K. 141 (Toccata), Re major K. 492; W. A. Mozart – Fantezia în re minor, KV 397; Ludwig van Beethoven – Bagatela ,,Für Elise”; Frédéric Chopin – 2 Mazurci: fa diez minor op. 6 nr. 1; la minor op.67 nr.4; Vals în do diez minor, op. 64 nr. 2; ,,Fantaisie-Impromptu” op. 66; Largo din Sonata op. 65 în sol minor (transcripţie pentru fagot şi pian de V. Macovei); Camille Saint-Saëns – ,,Lebăda” (,,Le cygne”) din Suita ,,Carnavalul animalelor” (transcripţie pentru fagot şi pian);  Robert Schumann – ,,Arabesca” op. 18; Ciprian Porumbescu – ,,Dorul” (transcripţie pentru fagot şi pian), Nocturna nr. 2 (,,Souvenir de Nervi”); George Enescu – ,,Mélodie” şi ,,Carillon nocturne” din Suita nr. 3 op. 18 (1916);   Marcel Mihalovici – ,,Novelette”’ pentru fagot şi pian (1958); Doru Popovici – „Frescă bizantină”’ op. 136, pentru fagot solo; Olivier Messiaen – ,,Le merle noir” (1985);  Ion Dumitrescu – 5 Cântece aromâneşti (1942, transripţie pentru fagot şi pian de V. Macovei); Paul  Constantinescu – Toccata (Joc dobrogean, 1951).

Alteța Sa Regală Prințul Charles, oaspete de onoare al „Festivalului Transilvania” de la Londra

festivalul transilvania londra

Timp de trei zile, între 13 și 15 mai 2014, 1 Belgrave Square, prestigioasa adresă românească din centrul Londrei, va deveni scena Festivalului Transilvania, o inițiativă de anvergură a Fundației româno-britanice ADEPT, realizată cu sprijinul Ambasadei României și al Institutului Cultural Român din capitala britanică.

Proiect de amploare, cuprinzând expoziții, prelegeri, concerte, demonstrații culinare și reunind protagoniști români și britanici de prim-plan, Festivalul Transilvania își propune să celebreze frumusețea naturală și patrimoniul cultural ale uneia dintre cele mai diverse și atractive provincii istorice românești.

Invitatul de onoare este Alteța Sa Regală Prințul de Wales, un admirator al peisajelor și tradițiilor transilvănene și un promotor constant al inițiativelor de conservare a patrimoniului natural și construit al Transilvaniei.

peisaj ardeal

Prințul Charles se va afla în spațiul comun al Ambasadei României și al Institutului Cultural Român din 1 Belgrave Square în 13 mai, prima zi a Festivalului, cu ocazia vernisajului expoziției Pictori britanici în Transilvania. Expoziția include operele mai multor artiști care au participat în septembrie 2013 la o tabără de pictură în România cu sprijinul Alteței Sale Regale. Picturile, care vor putea fi achiziționate în beneficiul viitoarelor proiecte ale Fundației, poartă semnăturile lui Tim Scott Bolton, Patrick Cullen, Tom Hoar, Susanna Lyell, Flappy Lane Fox, Richard Foster, Clare Inskip, Lucy Portman și Paul MacDermot.

Înaltul oaspete va fi primit de către E.S. dr. Ion Jinga, ambasadorul României în Regatul Unit, și de dna Daniela Jinga, împreună cu Dorian Branea, directorul ICR Londra, și membrii comitetului de organizare al Fundației ADEPT, printre care se numără Nicolae Rațiu, Nat Page și Libby Simon. Vizita va dura aproximativ o oră, fiind preconizată și o convorbire între Prințul Charles și ambasadorul român, în Salonul „Tilea”.

Miercuri, 14 mai 2014, va avea loc un concert susținut de pianista Alexandra Dăriescu și violonistul Alexandru Tomescu, doi dintre cei mai de succes tineri muzicieni români, care vor prezenta în premieră britanică Sonatina pentru vioară și pian a lui Dinu Lipatti și Sonata pentru vioară și pian de Tiberiu Olah, pe lângă o atent calibrată suită de Capricii pentru vioară de Niccolo Paganini, Preludii pentru pian de Frédéric Chopin și Dansurile românești ale lui Béla Bartók.

Programul Festivalului mai cuprinde o serie de prelegeri susținute de dr. John Akeroyd, cunoscut om de știință și unul dintre membrii fondatori ai Fundației ADEPT (Peisaje culturale și ecologie), Lucy Abel Smith, istoric și autoare de cărți de călătorie (Transilvania – surprize la fiecare pas), Satish Kumar, activist în domeniul conservării mediului și jurnalist (Sol, suflet, societate), scriitoarea Artemis Cooper (Patrick Leigh Fermor. Darul și cel ce dăruiește).

Festivalul include și un concert de muzică românească al trupei Monooka’s Caravan, precum și un adevărat „ospăț ardelenesc” pregătit de Gerda Gherghiceanu, care sosește la Londra tocmai din satul Viscri, unde Prințul Charles deține o reședință în stil tradițional, pentru a prepara câteva dintre gustoasele bucate transilvănene. Acestea vor fi însoțite de o degustare de vinuri de excepție, oferite de apreciata Casă de Vinuri „Prince Știrbey”, care a resuscitat cu succes o veche tradiție viticolă din podgoriile Drăgășanilor.

Fundația caritabilă ADEPT, inițiatorul și organizatorul principal al Festivalului, sărbătorește prin această suită de evenimente pline de culoare, sunet și arome împlinirea unui deceniu de activitate dedicată conservării biodiversității și dezvoltării comunitare în zona Târnava Mare din inima Transilvaniei. Fundația a lucrat în ultimii 10 ani, obținând rezultate spectaculoase, pentru protejarea ecosistemelor pastorale din zonă, a bogăției și diversității patrimoniului natural al acestora, precum și a comunităților de fermieri care locuiesc în satele săsești din perimetrul Brașov-Sibiu-Mediaș-Sighișoara.

Festivalul Transilvania se bucură, de asemenea, de sprijinul Fundației „Rațiu” și al Centrului Cultural Român din Londra, al Casei de Vinuri „Prince Știrbey”, Vestra Wealth și Lebara Mobile.

 

Concert de Ziua Femeii la Teatrelli

concert 8 martie

De 8 martie, de Ziua Femeii, la ora 20.00, Teatrelli (Piaţa Aalexandru Lahovary, nr. 7, Bucureşti) aduce în dar doamnelor și domnișoarelor concertul Light Up The Classics, susţinut de Classic Beat Orchestra. Classic Beat Orchestra (Mischa Simeonov – pian, Emanuel Vots – violă, Gabriel Cîrcea – percuție, Mihail Grigore – violoncel) este singura trupă din România care readuce muzica clasică în actualitate.

Mischa Simeonov, fondatorul și liderul proiectului, a venit cu ideea de a îmbina muzica clasică cu ritmuri moderne pur întâmplător, cum se întâmplă de altfel cu toate ideile mari. În vremea studenției, în Anglia, aflat la o petrecere în campus, pe hol a auzit dintr-o cameră muzică electronică și din alta muzică clasică și atunci i-a venit ideea proiectului. Improvizațiile sunt elementul distinctiv al fiecărui spectacol, transformând fiecare concert într-un eveniment unic. Classic Beat Orchestra s-a născut din dorința de a combate ideea potrivit căreia muzica clasică este apanajul exclusiv al elitelor și, totodată, de a o reîmprospata în spiritul modernității. După structura unei piese de jazz, fiecare instrumentist are prevăzute solo-urile sale, iar improvizația este nelipsită, spre deliciul publicului.

În program: Preludiu și Toccata de Bach, Bolero de Ravel, Nocturne de Chopin, Air, Pattern, Drops, Romeo și Julieta de Prokofiev, Tatata, Satie, Dobro dance.

Recital extraordinar Dan Grigore, dedicat aniversării Majestății Sale, Regele Mihai

Dan Grigore_foto Virgil Oprina

eveniment liber sa spunJoi, 7 noiembrie, la ora 19.00, la Sala Radio va avea loc recitalul extraordinar al pianistului Dan Grigore, prilejuit de cea de-a 92-a aniversare a zilei de naștere a Majestății Sale Regele Mihai (născut la 25 octombrie) şi de ziua Sfinţilor Arhagheli Mihail şi Gavriil (8 noiembrie). Concertul va avea loc în prezenţa Altețelor Regale Principesei Margareta, a Principelui Radu şi a Principelui Nicolae. În program: Bach, Coral-preludiu în Sol major din Cantata nr. 147; Beethoven, Menuet; Mendelssohn-Bartholdy, Cântec fără cuvinte; Rahmaninov, Preludiu în sol diez minor; Mozart, Alla turca; Enescu, Adagio; Chopin, Studiu în Mi major, Vals în do diez minor, Valsul minut ș.a.

regele mihai

Dan Grigore, artistul român care a concertat pe toate meridianele lumii, de la Tokyo, Kyoto sau Osaka la Anvers, Berlin, München, Budapesta, Philadelphia, Washington, Paris, Roma, Ierusalim, Madrid, Barcelona, Copenhaga ş.a, alături de prestigioase orchestre ale lumii şi sub bagheta unor mari dirijori, se bucură de titlul de „Pianist al Casei Regale”.

Cariera sa artistică se leagă de nume importante din istoria şi cultura română. Între 1961–1965, printr-o bursă acordată de Principesa Maria Cantacuzino-Enescu, a primit dreptul de a folosi pianul care a aparţinut lui George Enescu, tânărul pianist fiind de altfel laureat al Concursului Internațional „George Enescu”, la edițiile din 1961 și 1967. Celebra pianistă și profesoară Cella Delavrancea l-a apreciat într-o serie de articole, într-o perioadă în care criticii oficiali îl ignorau. În 1996 a susţinut trei concerte alături de Orchestra Filarmonică din München, sub bagheta lui Sergiu Celibidache, de altfel ultimele concerte ale marelui dirijor.

Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în Magazinele Inmedio semnalizate “Bilete.ro”, în Magazinele Germanos şi la Casa de Bilete a Sălii Radio.

Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.  

 

Radio România 85 (1)

istoria radioului la radio3net liber sa spun 85 ani 2013 1 noiembrie

Astăzi, 1 noiembrie 2013 Radio România împlinește 85 de ani de existență. După cum anunțam, începând de la ora 7.00 pînă la ora 24.00, în emisiunile Radio 3Net „Florian Pittiș” și pe acest site vă prezentăm succint istoria Radioului românesc, de la începuturi până în prezent, în 17 episoade, fiecare corespunzând unui interval de cinci ani.

ANII 1928–1933

1928

Joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17.00, se difuzează oficial prima emisiune aradio romania 85 postului Radio România, auzindu-se pentru prima dată apelul: „Aici, București, Radio România”. Emisiunea începe cu discursul profesorului Dragomir Hurmuzescu, președintele Consiliului de Administrație al Societății de Difuziune Radiotelefonică din România, denumirea de până în 1936 a radioului românesc. Profesorul Hurmuzescu insistă asupra rolului extraordinar al radiofoniei în dezvoltarea unei țări și a unui popor: „Radiofonia este de o mare importanță socială, cu mult mai mare decât teatrul, pentru răspândirea culturii și pentru unificarea sufletelor, căci se poate adresa la o lume întreagă, pătrunzând în coliba cea mai răzleață a săteanului. În curând va deveni criteriu de judecată a gradului de dezvoltare a unui popor.”

dragomir hurmuzescu

Dragomir Hurmuzescu

După discursul inaugural, pînă la ora 19.00, se difuzează versuri de Horia Furtună, muzică de dans și muzică românească cu Cvintetul Radio, informații de presă, o conferință ținută de Horia Furtună. Emisia se reia la ora 21.00, până la miezul nopții difuzându-se muzică interpretată de solista Băicoianu, buletin meteorologic, știri sportive, muzică de Johann Strauss, interpretată de Cvintetul Radio. Șeful serviciului muzical era Mihail Jora. Programele erau alcătuite de un consiliu alcătuit din Dragomir Hurmuzescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Dimitrie T. Alleseanu, Mihail Jora. Primul crainic al Radioului : Margareta Marinescu, care era și secretară a programelor.

bogdan calciu desen primul sediu al radio romania str general berthelotSocietatea de Difuziune Radiotelefonică din România (numele de până în 15 august 1936 al Radioului românesc) – clădirea veche Radio din str. G-ral Berthelot nr. 60. Desen de Bogdan Calciu

În zilele următoare programele, asemănătoare, sunt transmise între orele 17.00–19.00 și 20.30–24.00. Schema de programe a primei săptămâni era: ora 17.00: muzică de dans; 17.45: știri de presă și bursă; 18.00: muzică de ansamblu; 18.05: lecturi literare sau conferințe; 18.35: muzică în interpretarea orchestrei studioului radiofonic, dirijată de Mihail Jora; apoi, de la ora 20.30, soliști vocali, instrumentali,horia furtuna coruri; 22.30: buletin meteo și știri; 23.00: muzică cu orchestra Radio.

În 2 şi 3 noiembrie 1928 programele au anunţat recitări, fără să ştim cine a interpretat. În schimb, duminică, 4 noiembrie, între orele 18–19, se difuzează muzică uşoară, între melodii recitând Victoria Mierlescu, actriţă la Teatrul Naţional din Bucureşti. Tot ea spune povestirea lui Horia Furtună, Sufletul copiilor, în 10 noiembrie, iar în 11 noiembrie recită Făt-Frumos de acelaşi poet şi Calendarul lui Aghiuţă de George Coşbuc. În aceste ultime două emisiuni găsim în embrion „Ora copiilor” şi „Ora satului”.

Vineri, 9 noiembrie: Apare primul număr al revistei săptămânale „Radiofonia”, organ de publicitate al Societății de Difuziune Radiotelefonică din România.

revista-radiofonia-primul-numar-9-noiembrie-1928

Revista săptămânală „Radiofonia”, anul I, nr. 1, vineri, 9 noiembrie 1928

30 noiembrie: Se transmite din studio primul concert simfonic al orchestrei dirijate de Mihail Jora. În program, Uvertura operei „Flautul fermecat” de Mozart, Simfonia în La major de Haydn și Simfonia nr. 40 în sol minor de Mozart. În perioada 1929–1933, majoritatea concertelor orchestrei simfonice vor fi dirijate de Mihail Jora. În prima stagiune, 1928–1929, concertele aveau loc o dată pe lună, apoi devin săptămânale. Din 1930 apar la pupitrul orchestrei înființate de Jora, Carlo Brunetti, Theodor Rogalski, Constantin C. Nottara.

8 decembrie: Prima conferință care se adresează femeilor.

10 decembrie: Se transmit sfaturi medicale. Este programată exclusiv o zi românească la Radio România.

18 decembrie: Prima transmisie umoristică.

 1929

1 ianuarie: Compozitorul Mihail Jora este numit director al programelor muzicale, funcție în care va rămâne până în vara lui 1933.

Mihail_Jora

Mihail Jora

În 11 ianuarie, revista „Radiofonia” anunţă inaugurarea teatrului în studio prin poemul liric O toamnă de Alfred Moşoiu, interpretat de Lili Popovici, în rolul Muzei şi Valeriu Valentineanu (Poetul), în pauza emisiunii muzicale de miercuri, 23 ianuarie (care era difuzată între orele 21.00 şi 22.45). Acesta nu poate fi considerat însă – nu-l considera nici conducerea de atunci a Radioului – ca spectacol propriu-zis de teatru radiofonic. Premiera în domeniu avea să urmeze după mai puţin de o lună, în 18 februarie.

12 ianuarie: Se difuzează „Ora copiilor” – prima emisiune pentru copii.

17 ianuarie: „Ora veselă”. La începutul anului 1929 conducătorii programului literar-artistic – profesorul Gheorghe Mugur, poetul Vasile Voiculescu şi scriitorul Horia Furtună – au simţit nevoia ca în programul Radioului să se audă şi vorbe de duh care aveau menirea să descreţească frunţile ascultătorilor. Astfel, în 17 ianuarie 1929, crainica anunţa: „Aici, Radio România. Radio Bucureşti. Ascultaţi astăzi, în premieră, emisiunea ORA VESELĂ.” Emisiunea, deşi se intitula „Ora veselă”, nu dura mai mult de 10–15 minute şi era scrisă şi interpretată de cunoscutul şi simpaticul actor Ion Manu. Prima cronică a fost monologul Limbă şi moravuri, scris în versuri. Ion Manu era plin de spirit, scria scurt, concis, incisiv şi mai ales adevărat, aşa cum este viaţa, călăuză fiindu-i îndemnul: „Mai bine să uiţi frumos, decât să-ţi aminteşti urât. În artă orice faci, dacă faci bine e o cinste!”

maria-filotti-ce-stia-satul-prima-piesa-de-teatru-radiofonic

Maria Filotti

Luni, 18 februarie: S-a transmis, în direct, piesa într-un act Ce ştia satul de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Teatrului Naţional din București, Maria Filotti şi Romald Bulfinski. Acesta este actul de naștere al teatrului radiofonic românesc.

valjan-ce-stia-satul-incepututrile-teatrului-radiofonic

V. Al. Jean (I. Valjan, Valjan)

La două săptămâni după primul spectacol de teatru radiofonic, în 3 martie 1929 se transmitea în direct din studio piesa într-un act Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, care fusese difuzată în traducere germană, cu mare succes, şi la Radio Viena. Textul se preta de minune montării radiofonice, fapt remarcat în revista „Radio” (nr. din 3 martie 1929).

În februarie 1929 se difuzează primele cursuri radiofonice de limba germană și franceză.

14 martie: „Săptămâna literară şi artistică”, emisiune de Tudor Teodorescu Branişte.

Aprilie: Cursuri de limba engleză.

Nicolae_Iorga

Nicolae Iorga

10 aprilie: Prima conferinţă a lui Nicolae Iorga, intitulată Literatura română.

14 aprilie: Prima transmisiune directă de la Opera Română, cu Aida de Giuseppe Verdi.

19 aprilie: Se difuzează O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale. Această primă difuzare a comediei caragialiene îl avea ca regizor pe Soare Z. Soare, care distribuise actori ai Naţionalului bucureştean: Ion Sârbul (Jupân Dumitrache), Ion Morţun (Nae Ipingescu), Aurel Athanasescu (Chiriac), probabil cele două surori Ciucurescu, Maria şi Eugenia, în Veta şi Ziţa, George Baldovin (Rică Venturiano), Toto Ionescu (Spiridon). Nu se cunosc alte amănunte despre această primă transmisie cu Noaptea furtunoasă.

În iunie 1929, la o şedinţă a Comitetului programelor radiofonice, Tudor Vianu afirma tranşant că „teatrul radiofonic trebuie să devină un adevărat Teatru Naţional.” Se avea în vedere în primul rând audienţa emisiunilor de teatru la microfon, dar şi trăsăturile subsumate noţiunii de „teatru naţional”, pe care scena undelor le poate satisface întru totul, de la exigenţele repertoriale la distribuţii ideale, reunind cei mai valoroşi actori ai momentului. Titulatura oficială de Teatru Naţional Radiofonic avea să fie însă conferită mult mai târziu, la 1 noiembrie 1996.

Începând din vara anului 1929, Victor Ion Popa este tentat de teatrul la microfon, căruia i se va dedica până la sfârşitul vieţii sale (a murit în 30 martie 1946, la 51 de ani neîmpliniţi), realizând veritabile performanțe ca organizator, regizor, îndrumător.

victor ion popa

Victor Ion Popa, Autoportret

1 septembrie: Intră în funcţiune postul de emisie de la Băneasa, cu o putere de 12 KW în antenă şi cu o lungime de undă de 265,4 m. Va fi legat de sediul Societăţii printr-un cablu lung de 10 km, cu circuite pupinizate. Va emite în 1929 un număr de 530 de ore, dintr-un total de 2200 ore, faţă de 305 în 1928.

13 septembrie: Prima transmisiune în direct de la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu piesa Rodia de aur de Adrian Maniu şi Al. O Teodoreanu.

Spectacolul radiofonic cel mai important al anului 1929 este O scrisoare pierdută, difuzat la 12 octombrie, cu o distribuţie reprezentativă: Ion Manu – Agamiţă Dandanache, N. Săvulescu – Zaharia Trahanache, G. Conabie – Farfuridi, George Baldovin – Brânzovenescu, Mircea Pella – Nae Caţavencu, Nicolae Soreanu – Pristanda, Iancu Brezeanu – Cetăţeanul turmentat, Maria Ciucurescu – Zoe. Regia a aparţinut lui Victor Bumbeşti.

28 octombrie: Prima transmisiune în direct de la Ateneul Român.

Noiembrie: Primele cronici sportive şi cinematografice.

 1930

Primele reportaje şi interviuri radiofonice.

1 martie: Se inaugurează „Universitatea Radio” – cu prelegerea lui Dimitrie Gusti, Menirea radiofoniei româneşti (reprodusă în revista „Radio şi Radiofonia“, nr. 77, 9 martie 1930). Se transmit conferințe în fiecare zi, de luni până duminică, între orele 19–20, fiecărei zile a săptămânii fiindu-i rezervat un alt domeniu. Au susținut conferințe la radio: Nicolae Iorga,Artur Gorovei, Sextil Pușcariu, Eugen Lovinescu, Mihail Ralea, Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Ovidiu Papadima, P. P. Panaitescu, Constantin C. Giurescu, Radu Vulpe, Demostene Botez, Constantin Rădulescu-Motru, Mircea Eliade, Constantin Noica și alții.

studioul mic radio 1928

Studioul mic

21 martie: Prima transmisie de operă dintr-un studio românesc de radio: Bărbierul din Sevilla de Rossini.

24 aprilie: Prima emisiune „Ora sătenilor”.

În aprilie: Primele lecţii de şah la Radio.

3 mai: „Ora şcolarilor”, inaugurată prin discursul Ministrului Instrucţiunii Publice, N. Costăchescu.

Mai: „Seară de cabaret”, care va deveni „Radio cabaret”.

1 iunie: Intră în funcţiune un post pe unde scurte la Institutul Electrotehnic Universitar, cu o putere de 250 W şi pe o lungime de undă de 21,5 m.

August: Prima transmisiune în direct a unei ședințe a Academiei Române.

14 octombrie: Prima rubrică bilunară „Noutăţi teatrale europene” susţinută de Victor Ion Popa.

Octombrie: Prima transmiune în direct a unui miting aviatic.

5 noiembrie: Primele cursuri de limbă franceză ţinute de Blanche Berney.imagine studio radio vechi

La sfârşitul anului 1930 se transmite de la Teatrul Naţional din Bucureşti spectacolul Omul cu mârţoaga de George Ciprian.

31 decembrie: Se difuzează Revista muzicală „Radio del Passato”, radiorevistă de actualitate, prima transmisie specială de Revelion.

1931

Ponderea programului muzical este de circa 70%.

30 ianuarie 1931: Se transmite piesa Tudor Vladimirescu de Nicolae Iorga, în regia lui George-Mihail Zamfirescu.

Aprilie: Se transmit primele programe de vacanţă.

8 noiembrie: Prima emisiune dedicată străinătăţii şi preluată de radiodifuziuni europene.

13 decembrie: Se iniţiază primele concursuri de scenarii radiofonice.

1932

Orchestra Radio dirirjată de Mihail Jora începe să concerteze şi pe alte scene decât în studioul Radio, fiind considerată în 1932, cel mai bun ansamblu simfonic după orchestra Filarmonicii din București.

11 februarie: Se inaugurează studioul mare al Radioului, în aceeași clădire din str. G-ral Berthelot, construit de arhitectul G. M. Cantacuzino şi ing. Liviu Ciulei. Va fi folosit ca studio de concerte, dar și pentru transmisiile în direct ale pieselor de teatru radiofonic.

Apar pe parcursul anului 1932, Cronica dramatică (susținută de Ion Marin Sadoveanu), Cronica agricolă (Const. I. Ciulei), Actualităţi financiare (Eugen Filotti), Cronica sportivă (Nicolae Albescu), Cronica cinematografică (I. Cantacuzino).

Martie: Săptămâna Goethe.

9 aprilie: Sărbătorirea Unirii Basarabiei.

21 aprilie: Seară italiană.

26 aprilie: Gh. D. Mugur elaborează Regulamentul Bibliotecii şi Regulamentul programului vorbit.

30 septembrie: Comitetul de direcţie aprobă Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România.

9 octombrie: Prima transmisiune în direct a slujbei de la Biserica Sf. Silvestru din Bucureşti.

Pe 20 octombrie 1932 apare Legea pentru crearea unui fond necesar dezvoltarii rețelei naționale de relee. Aceasta oferă cadrul legal pentru dezvoltarea tehnică a rețelei naționale de radiorele

19 noiembrie: Prima conferință susținută la radio de istoricul Constantin C. Giurescu, intitulată Jurământul cu brazdă în cap, în care se ocupa de problema proprietății asupra pământului la români, în Evul mediu.

2 decembrie: E dată publicităţii „Legea contra paraziţilor”, care proteja posesorii de aparate de radiorecepţie de orice perturbaţie.

25 decembrie: Se difuzează prima transmisie de la Patriarhie, cu pastorala Patriarhului Miron Cristea.

1932 este anul când se difuzează primele emisiuni în limbi străine (franceză și germană), care pot fi considerate precursoarele postului Radio România Internațional: „miniaturi de emisiuni vorbite”, cu referire la specificul românesc, difuzate pe frecvența Radio România.

 1933

21 martie: Debutul pianistului Dinu Lipatti, în vârstă de 16 ani, în compania Orchestrei Radio, dirijată de Theodor Rogalski. Dinu Lipatti a interpretat Concertul nr. 1 în mi minor de dinu lipattiChopin.

Aprilie: Publicaţia Societăţii devine „Radio-programul de Radio. Film sonor. Televiziune”.

În perioada 10 aprilie–15 mai: se fac măsurătorile de la Crăciunelu, lângă Blaj, pentru găsirea locului optim de amplasare a viitorului post naţional, urmate de măsurătorile din zona Braşov. La 29 august se hotărăşte ca postul naţional să fie amplasat la Bod, localitate aflată la 11 km de Braşov.

20 aprilie: Prima retransmisie internaţională: spectacolul susţinut la Sofia de Corul „Cântarea României”, sub bagheta lui Mihai Botez. În acelaşi an au mai fost efectuate transmisii directe de la Viena, Belgrad şi Varşovia.

11 iunie: Prima transmisie în direct a unui meci de fotbal: România – Iugoslavia.

24 august: Încetează angajamentul lui Mihail Jora la Radio, după ce prin ordinul din 30 iunie era destituit din postul de director muzical.

25 august: Seară egipteană.

29 august: Se hotărăşte ca noul post de emisie să fie amplasat la Bod.

statia bod

Staţia Bod

Începând din septembrie, conducerea Orchestrei Radio este încredințată lui Theodor Rogalski și Constantin C. Nottara, colaboratori apropiați ai lui Mihail Jora.coana-chirita-miluta-gheorghiu1

1 octombrie: Se difuzează pentru prima dată la Radio Chiriţa în provincie de Vasile Alecsandri, cu Miluţă Gheorghiu de la Teatrul Naţional din Iaşi, în rolul Chiriţei. Faptul este într-adevăr demn de reţinut. După două decenii, în 19 aprilie 1953, Teatrul radiofonic transmitea înregistrarea Chiriţei în provincie, cu Miluţă Gheorghiu alături de colegi de la Naţionalul ieşean (Constantin Sava, Valeriu Burlacu, Nicolae Şubă), montare regizată de Victor Bumbeşti şi Mihai Zirra, avându-l ca regizor tehnic pe compozitorul Paul Urmuzescu. Nu ştim dacă s-a avut în vedere marcarea celor două decenii sau a fost pur şi simplu o întâmplare. Au urmat celelalte Chiriţe, în versiunea inegalabilă a lui Miluţă Gheorghiu: Chiriţa în Iaşi (data premierei: 2 mai 1960) şi Chiriţa în voiagiu (30 iunie 1963), în regia aceluiaşi Mihai Zirra.

Documentar realizat de Pușa Roth și Costin Tuchilă

 Episodul 2, anii 1934 – 1938, click aici.

Recital de pian Angelica Postu

angelica postu

eveniment liber sa spunLuni, 15 martie 2013, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (Sediul Central, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”, este programat recitalul pianistei Angelica Postu. În program: Ludwig van Beethoven, Sonata nr. 12 în La bemol major, op. 26; Frédéric Chopin, Balada nr. 3 în La bemol major, op. 47; Francis Poulenc, Trei piese, FP 48. Prezintă: Costin Tuchilă. Intrarea liberă.

Născută în 6 noiembrie 1988, pianista Angelica Postu a urmat cursurile Liceului de muzică „George Enescu” din, București, unde a avut-o ca profesoară pe Mihaela Zamfirescu. În 2011 și-a încheiat studiile la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Secţia Interpretare muzicală – pian, la clasa profesoarei universitare Dana Borșan, lect. univ. dr. Delia Pavlovici, conf. univ. dr. Viorela Ciucur (Acompaniament), lect. univ. dr. Adriana Maier (Muzică de cameră). În 2009 a fost studentă bursieră la Universitatea de Arte (UDK), Secţia Pian principal – Berlin (prof. Sorin Enăchescu).

afis angelica postu

În paralel cu studiile muzicale a urmat cursurile Facultății de Psihologie a Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti. Din 2012 este masterand (Interpretare muzicală, pian) la Conservatorul Regal Flamand din Bruxelles (clasa prof. Daniel Bluementhal). A urmat cursuri de interpretare muzicală sub îndrumarea prof. Kevin Kenner (Anglia), prof. Roberto Russo (Italia), prof. Einar Steen Nokleberg (Norvegia), prof. Daniel Goiți (România), prof. Christian Beldi (Germania).

piano chopin

Începând de la vârsta de 15 ani, Angelica Postu a susținut numeroase recitaluri camerale în România și în străinătate, la Muzeul Național „George Enescu” din București, Centrul Cultural al M.A.I din București, Palatul Şuţu din București, Teatrul Act, Teatrul „Nottara”, Cercul Militar Național din București, Muzeul de Artă din Brașov, Liceul de Artă din Târgovişte, Casa Memorială „George Enescu” din Sinaia, Teatrul din Piatra Neamţ, Piano Sa¬lon Berlin, Klassiksalon Berlin, Universität Der Künste Berlin (2003–2010, 2012, 2013), Centrul Cultural Cracovia (2009), Centrul Cultural European din Varșovia (2010), Muzeul „Nottara” din București (2010), Piața Festivalului Internațional „George Enescu” (2011), Biblioteca Metropolitană București (2012), Sala Piano Maene din Bruxelles (4 aprilie 2013).

Performanțele sale artistice au fost răsplătite cu Premiul al II-lea la Concursul Naţional de Pian „Carl Czerny”, Piatra Neamţ (2002), Pre¬miul al II-lea la Olimpiada de Muzică din București (2003), Premiul I la Concursul Internaţional de Pian „Maryse Cheillan” Hyères (Franța, 2003); Premiul I la Festivalul de Artă „I. L. Caragiale”, București, 2004; Premiul I la Concursul Internațional de Pian „W. A. Mozart”, Târgoviște, 2005; Premiul al II-lea la Concursul Internațional „Pro Piano”, București, 2005; Premiul I și Premiul Special al Juriului la Concursul Internațional de Pian „Sigismund Toduță”, Deva, 2006. Aceste premii „atestă o interpretă de certă valoare, în plină ascensiune, din cea mai tânără generație de pianiști români.” (Carmen Cârneci).

În 2010 a participat la International Student’s Week-Performing Arts, Belgrad.

daniel garber Bucks-County-Spring

Daniel Garber, Primăvară la Bucks County

Angelica Postu este profesor titular de pian la Școala de muzică nr. 1 din Bucureşti, profesor de pian colaborator la Liceul Francez din Bruxelles și la Şcoala de Muzică din Bruxelles.

Este membră a Fundaţiei „Remember Enescu” și a Cenaclului literar „Amurg Sentimental”, unde susține recitaluri în cadrul seratelor literare.