Eveniment: al treilea act al operei „Parsifal” de Richard Wagner la Ateneul Român

parsifal afis

eveniment liber sa spunJoi, 14 mai şi vineri, 15 mai 2015, ora 19.00, Filarmonica „George Enescu” anunţă un eveniment extraordinar. Dirijorul Christian Badea prezintă integral în concert cel de al treilea act al operei „Parsifal” de Richard Wagner.

Alături de Orchestra Simfonică şi de Corul Filarmonicii „George Enescu”, vor evolua solişti cunoscuți, cântăreți de autentică tradiție wagneriană, obișnuiți ai teatrelor de operă, precum Metropolitan Opera sau Festivalul Wagner din Bayreuth: Stefan Vinke – Parsifal, Eric Halfvarson – Gurnemanz, Levente Molnar – Amfortas.  Rolul Kundry va fi interpretat de actriţa Maia Morgenstern. Dirijorul corului: Iosif Ion Prunner.

Biletele se pot procura de la Casa de Bilete a Ateneului Român.

Program: luni–vineri, orele 12.00–19.00.
Telefon: 021.315.68.75.

Pentru rezervări accesaţi site-ul www.fge.org.

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Muzica

Succes răsunător al dirijorului Christian Badea la Opera din Sydney

Spectacolul cu opera Die Tote Stadt de Erich Wolfgang Korngold, o producţie de amploare cinematografică, în regia lui Bruce Beresford şi sub bagheta dirijorului român Christian Badea, a repurtat un succes răsunător la Opera din Sydney. O orchestră în mişcare, în inedita viziune regizorală a lui Beresford, de trei ori câştigător al Oscarului, şi o performanţă ireproşabilă sub conducerea dirijorului român.

Presa din Australia laudă reprezentaţiile lui Christian Badea:

„Baletul şi orchestra Operei au fost absolut extraordinari sub bagheta lui Christian Badea. Sunetul coardelor a fost somptuos, punctat de câteva solo-uri excelente şi o interpretare ireproşabilă a suflătorilor.” („Limelight Magazine”).

Măiestria dirijorală a lui Christian Badea a fost remarcată şi de cotidianul „Sydney Morning Herald”, care aprecia că maestrul „a dirijat cu un sens al liniei romantice plin de siguranţă, un gest emfatic şi cu flexibilitate expresivă”, considerându-l „unul dintre cei mai căutaţi dirijori din lume la ora actuală.”

Colaborarea dintre Christian Badea şi Opera din Sydney se va intensifica în următorii trei ani cu multe proiecte, printre care operele Elektra de Richard Strauss şi Otello de Giuseppe Verdi.

Dirijorul se va reîntoarce în România, în noiembrie, pentru a susţine concerte la Ateneu, cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii George Enescu, şi pentru a-şi continua activitatea la Fundaţia Română pentru Excelenţă în Muzică (FREM), al cărei preşedinte este, scrie „Gazeta Românească”.

Pianista Ekaterina Mechetina și dirijorul Christian Badea în concert la Sala Radio

Concertul Orchestrei Naționale Radio de vineri, 18 mai 2012, ora 19.00 îl va avea din nou invitat pe dirijorul Christian Badea, care ne propune de această dată un program Rahmaninov – Ceaikovski. Solista concertului va fi Ekaterina Mechetina, una dintre cele mai talentate pianiste ruse din zilele noastre. În prima parte a serii artista va interpreta, alături de Orchestra Națională Radio, Concertul nr. 2 în do minor pentru pian şi orchestră, op. 18 de S. Rahmaninov. În partea a doua a programului vom audia Simfonia nr. 4 în fa minor, op. 36 de P. I. Ceaikovski.

Biletele se pot procura prin Eventim, la Casa de bilete a Sălii Radio, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online pe www.eventim.ro.

Activitatea artistică a pianistei Ekaterina Mechetina este marcată de numeroase concerte susţinute în prestigioase săli din toată lumea, precum Schauspielhaus din Berlin, Sala Gaveau din Paris, Concertgebouw din Amsterdam, Sala Mare a Conservatorului din Milano şi din Rusia. Cu un palmares de 80 de concerte susţinute anual, Ekaterina Mechetina şi-a câştigat notorietatea prin talentul său de excepţie. Pianista a studiat la Conservatorul din Moscova sub îndrumarea profesorului V. P. Ovtchinnikov, urmând apoi studii postuniversitare cu Serghei Leonidovich Doresnky. În timp a fost distinsă cu numeroase premii ca urmare a participării la competiţii importante, precum Youth Piano Competition – Premiul Mozart, Concursul Internaţional pentru pian Busoni, este câştigătoare a Concursurilor Vercelli (2002) şi Pinerolo (2003), iar în anul 2004 a impresionat juriul concursului din Cincinnati printr-o interpretare de excepţie.

Ekaterina Mechetina colaborează şi este apreciată de reputaţi muzicieni precum Rodion Scedrin, care i-a încredinţat prima audiţie a Concertului nr. 6 pentru pian, prezentat în celebra sală Concertgebouw din Amsterdam. Totodată, la propunerea lui Vladimir Spivakov a concertat alături de Orchestra Simfonică Naţională şi Orchestra Virtuosi din Rusia, iar Mstislav Rostropovici i-a acordat o bursă ce i-a oferit posibilitatea de a studia în Franţa. Ultima sa apariţie discografică cuprinde un compact disc Rahmaninov, editat de FUGA LIBERA şi primit cu mult entuziasm de critica de specialitate.

Cu un remarcabil talent dirijoral, Christian Badea desfăşoară o excepţională carieră internaţională, fiind invitat în unele dintre cele mai prestigioase săli de concerte din Europa, America de Nord şi Asia. În Europa a fost invitat să dirijeze Royal Philharmonic Orchestra, Orchestra Simfonică BBC din Londra, Orchestra Simfonică Gothenburg, Residentie Orchestra, Filarmonica din Amsterdam, Orchestra Filarmonică Radio din Olanda, Orchestra Beethovenhalle din Bonn, Orchestra Filarmonică Radio şi Orchestra L’Île de France, Orchestra Naţională din Lyon, Orchestra RAI din Torino, Orchestra „Santa Cecilia” din Roma, Orchestra „Maggio Musicale” din Florenţa, Orchestra Gulbenkian din Lisabona, Filarmonica din Budapesta, Orchestra Naţională a Spaniei din Madrid. În Asia a dirijat Filarmonica din Hong Kong şi a efectuat turnee în Japonia cu Filarmonica din Tokyo. În America de Nord Christian Badea este dirijor invitat al Orchestrelor Simfonice din Pittsburgh, Washington, Montreal, Atlanta, colaborează cu Orchestrele Simfonice din Detroit, Baltimore, cu Filarmonica din Rochester şi Orchestra Americană la Carnegie Hall.

Repertoriul său este impresionant şi cuprinde lucrări simfonice, vocal-simfonice şi de operă ce acoperă o variată paletă stilistică, programele sale incluzând lucrări de Zemlinsky, Schoenberg, Berg, Webern, Honegger, Janáček, Bartók, Prokofiev, Şostakovici, Walton, Vaughan Williams, Britten, Lutosławski, Messiaen, Ligeti, fiind totodată un atent susţinător al promovării muzicii româneşti în lume. Discografia sa include înregistrarea Simfoniei nr. 3 de Saint-Saëns alături de London Royal Philharmonic (Casa de discuri Telarc), discuri răsplătite cu premii cuprinzând lucrări ale compozitorilor americani Roger Sessions şi Peter Mennin, precum şi o înregistrare live a operei Antoniu şi Cleopatra de Samuel Barber, distinsă cu Premiul Grammy. Christian Badea a colaborat cu nume sonore ale scenei muzicale internaţionale dintre care amintim pe: Leonard Bernstein, Mstislav Rostropovici, Yo-Yo Ma, Yefim Bronfman, Shlomo Mintz, Midori, Cho Liang Lin, Mitsuko Uchida, Gerhard Oppitz, Placido Domingo, Renée Fleming, Bryn Terfel, Natalie Dessay, Simon Keenlyside, Thomas Hampson şi regizorii Stefan Herheim, Bruce Beresford, David Pountney, Franco Zeffirelli, Andrei Şerban, Keith Warner.

Complexitatea personalităţii sale artistice se reflectă atât prin dirijarea unor programe simfonice sau vocal-simfonice, cât şi prin operă, gen ce l-a purtat în unele din cele mai prestigioase teatre lirice din lume. Timp de 10 ani a fost dirijor invitat al Operei Metropolitan din New York, dirijând peste 160 de producţii. Christian Badea a mai urcat pe scena Operei Covent Garden din Londra, a fost invitat la Operele de Stat din Viena, Bayer, Hamburg, la Grand Theâtre Geneva, Theâtre Royal de la Monnaie din Bruxelles, Opera Olandeză din Amsterdam, Operele Regale din Copenhaga şi Stockholm, Teatro Regio din Torino, Teatro Comunale din Bologna, Opera Naţională din Lyon, iar în America de Nord a colaborat cu companiile de operă din Houston, Dallas, Toronto, Montreal, Baltimore, Detroit.

Christian Badea şi-a început studiile universitare la Conservatorul de Muzică din Bucureşti, unde a studiat vioara, a continuat apoi cu studii de dirijat în Bruxelles, la Mozarteum din Salzburg şi la Juilliard School în New York, unul din mentorii săi principali fiind Leonard Bernstein. După o absenţă de mai mulţi ani, Christian Badea a revenit în anul 2006 pe scenele româneşti, colaborând cu cele mai prestigioase orchestre din ţară. Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa şi a primit din partea Preşedintelui României Ordinul Meritul Cultural. Alături de activitatea scenică, Christian Badea a fost profesor, oferind şi cursuri de master în Statele Unite ale Americii, Copenhaga, Gothenburg, Stockholm şi Bucureşti. A dirijat o nouă producţie a Damei de pică la Opera din Stockholm, Salomé la Opera Germană din Düsseldorf şi o nouă producţie a operei Tannhäuser, în colaborare cu Stefan Herheim la Opera Norvegiană din Oslo. În stagiunea 2010–2011 a dirijat la Opera din Gothenburg o nouă producţie Don Carlos, care a fost extrem de apreciată de critica de specialitate, a debutat alături de Opera din Australia în La Bohème, un real triumf ce a generat invitaţii pentru stagiunile viitoare, printre operele programate la Sydney figurând şi Die tote Stadt de Korngold, regia fiind semnată de Bruce Beresford.

Dirijorul Christian Badea revine pentru două concerte la pupitrul Orchestrei Naționale Radio

Concertul Orchestrei Naționale Radio de vineri, 11 mai 2012, ora 19.00 îl va avea ca invitat pe cunoscutul dirijor Christian Badea, care revine la Sala Radio pentru două concerte în această lună. Solistul concertului de vineri seară va fi violistul Marius Nichiteanu. Programul va cuprinde în prima parte Uvertura operei „Mireasa vândută” de Bedřich Smetana şi Concertul pentru violă şi orchestră (versiune Tibor Serly) de Béla Bartók. În partea a doua a programului va fi interpretată Simfonia nr. 8 în Sol major, op. 88 de Antonín Dvořák.

Biletele se pot procura prin Eventim, la Casa de bilete a Sălii Radio, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online pe www.eventim.ro.

Cu un remarcabil talent dirijoral, Christian Badea desfăşoară o excepţională carieră internaţională, fiind invitat în unele dintre cele mai prestigioase săli de concerte din Europa, America de Nord şi Asia. În Europa a fost invitat să dirijeze Royal Philharmonic Orchestra, Orchestra Simfonică BBC din Londra, Orchestra Simfonică Gothenburg, Residentie Orchestra, Filarmonica din Amsterdam, Orchestra Filarmonică Radio din Olanda, Orchestra Beethovenhalle din Bonn, Orchestra Filarmonică Radio şi Orchestra L’Île de France, Orchestra Naţională din Lyon, Orchestra RAI din Torino, Orchestra „Santa Cecilia” din Roma, Orchestra „Maggio Musicale” din Florenţa, Orchestra Gulbenkian din Lisabona, Filarmonica din Budapesta, Orchestra Naţională a Spaniei din Madrid. În Asia a dirijat Filarmonica din Hong Kong şi a efectuat turnee în Japonia cu Filarmonica din Tokyo. În America de Nord Christian Badea este dirijor invitat al Orchestrelor Simfonice din Pittsburgh, Washington, Montreal, Atlanta, colaborează cu Orchestrele Simfonice din Detroit, Baltimore, cu Filarmonica din Rochester şi Orchestra Americană la Carnegie Hall.

Repertoriul său este impresionant şi cuprinde lucrări simfonice, vocal-simfonice şi de operă ce acoperă o variată paletă stilistică, programele sale incluzând lucrări de Zemlinsky, Schoenberg, Berg, Webern, Honegger, Janáček, Bartók, Prokofiev, Şostakovici, Walton, Vaughan Williams, Britten, Lutosławski, Messiaen, Ligeti, fiind totodată un atent susţinător al promovării muzicii româneşti în lume. Discografia sa include înregistrarea Simfoniei nr. 3 de Saint-Saëns alături de London Royal Philharmonic (Casa de discuri Telarc), discuri răsplătite cu premii cuprinzând lucrări ale compozitorilor americani Roger Sessions şi Peter Mennin, precum şi o înregistrare live a operei Antoniu şi Cleopatra de Samuel Barber, distinsă cu Premiul Grammy. Christian Badea a colaborat cu nume sonore ale scenei muzicale internaţionale dintre care amintim pe: Leonard Bernstein, Mstislav Rostropovici, Yo-Yo Ma, Yefim Bronfman, Shlomo Mintz, Midori, Cho Liang Lin, Mitsuko Uchida, Gerhard Oppitz, Placido Domingo, Renée Fleming, Bryn Terfel, Natalie Dessay, Simon Keenlyside, Thomas Hampson şi regizorii Stefan Herheim, Bruce Beresford, David Pountney, Franco Zeffirelli, Andrei Şerban, Keith Warner.

Complexitatea personalităţii sale artistice se reflectă atât prin dirijarea unor programe simfonice sau vocal-simfonice, cât şi prin operă, gen ce l-a purtat în unele din cele mai prestigioase teatre lirice din lume. Timp de 10 ani a fost dirijor invitat al Operei Metropolitan din New York, dirijând peste 160 de producţii. Christian Badea a mai urcat pe scena Operei Covent Garden din Londra, a fost invitat la Operele de Stat din Viena, Bayer, Hamburg, la Grand Theâtre Geneva, Theâtre Royal de la Monnaie din Bruxelles, Opera Olandeză din Amsterdam, Operele Regale din Copenhaga şi Stockholm, Teatro Regio din Torino, Teatro Comunale din Bologna, Opera Naţională din Lyon, iar în America de Nord a colaborat cu companiile de operă din Houston, Dallas, Toronto, Montreal, Baltimore, Detroit.

Christian Badea şi-a început studiile universitare la Conservatorul de Muzică din Bucureşti, unde a studiat vioara, a continuat apoi cu studii de dirijat în Bruxelles, la Mozarteum din Salzburg şi la Juilliard School în New York, unul din mentorii săi principali fiind Leonard Bernstein. După o absenţă de mai mulţi ani, Christian Badea a revenit în anul 2006 pe scenele româneşti, colaborând cu cele mai prestigioase orchestre din ţară. Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa şi a primit din partea Preşedintelui României Ordinul Meritul Cultural. Alături de activitatea scenică, Christian Badea a fost profesor, oferind şi cursuri de master în Statele Unite ale Americii, Copenhaga, Gothenburg, Stockholm şi Bucureşti. A dirijat o nouă producţie a Damei de pică la Opera din Stockholm, Salomé la Opera Germană din Düsseldorf şi o nouă producţie a operei Tannhäuser, în colaborare cu Stefan Herheim la Opera Norvegiană din Oslo. În stagiunea 2010-2011 a dirijat la Opera din Gothenburg o nouă producţie Don Carlos, ce a fost extrem de apreciată de critica de specialitate, a debutat alături de Opera din Australia în La Bohème, un real triumf ce a generat invitaţii pentru stagiunile viitoare, printre operele programate la Sydney figurând şi Die tote Stadt de Korngold, regia fiind semnată de Bruce Beresford.

Născut în anul 1958, Marius Nichiteanu este un exemplu pentru înalta pregătire a şcolii muzicale româneşti de interpretare. Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” l-a numărat printre cei mai buni violonişti din generaţia sa, iar ca student al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti i-a fost dată posibilitatea de a participa la cursuri şi concursuri internaţionale, având ca mentori pe renumiţii profesori Cornelia Bronzetti şi Ştefan Gheorghiu. Ca laureat al Concursului internaţional de vioară „Carl Nielsen”, Odense 1980, i-au fost deschise porţile către cariera solistică. Doi ani mai târziu, dragostea pentru muzica de cameră îl determină să studieze viola, ceea ce dă un nou sens existenţei sale. După obţinerea Premiului II şi a Premiului special pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse contemporane la Concursul internaţional de violă „Maurice Vieux”, Paris 1983, se afirmă tot mai mult pe scenele româneşti şi din străinătate.

Nenumărate concerte ca solist şi cu ansambluri de muzică de cameră, înregistrări radio şi TV (NDR – Hamburg, Bayerische Rundfunk – München, RAI – Roma, Dutch – Radio şi Dutch – TV Amsterdam) precum şi pe CD ( Arte Nova – BMG), împreună cu dirijori şi solişti cum ar fi: Christoph von Dohnanyi, André Previn, Christoph Eschenbach, Alan Gilbert, Menahem Pressler, Dmitry Sitkovetsky, Mihaela Martin, Victoria Mullova, David Geringas, Frans Helmerson, l-au condus pe scene renumite din China, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Israel, Italia, Japonia, Olanda, Spania, Suedia şi S.U.A. Printre cele mai reprezentative se numără concertele pe care le-a susţinut la Accademia Nazionale di Santa Cecilia Roma, Concertgebow Amsterdam, Musikhalle Hamburg. Numele său a figurat pe afişele unor cunoscute festivaluri internaţionale: Schleswig-Holstein, Rheingau – Germania; Ierusalim – Israel; St. Petersburg – Rusia; Umea, Gothland – Suedia; Korsholm – Finlanda.

În anul 1994 Marius Nichiteanu obţine titlul de profesor universitar la catedra de violă de la „Musikhochschule“ din Hamburg, unde desfăşoară o intensă activitate pedagogică.

Horia Mihail în Danemarca şi Germania

Horia Mihail va evolua în luna aprilie pe scene din Danemarca şi Germania. Cunoscutul pianist român va interpreta Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră de Rahmaninov, acompaniat de South Jutland Symphony Orchestra în Danemarca şi Germania, în două concerte ce vor avea loc pe 19 şi 20 aprilie. Concertele, dirijate de David Porcelijn şi avându-l ca solist pe Horia Mihail, vor cuprinde lucrări de Julius Röntgen, Serghei Rahmaninov şi Emil Hartmann.

South Jutland Symphony Orchestra prezintă aproximativ 150 de concerte pe an atât în Danemarca, în regiunea South Jutland cât şi în sudul regiunii Schleswig.

„Adunând atributele rare ale unei personalităţi distincte în stare să ofere versiuni pline de un fermecător conţinut, dar şi proba unei deosebite abilităţi de lucru în echipă, calitate esenţială pentru participarea la întâlniri muzicale precum cele prilejuite de acest festival, Horia Mihail a dovedit cât de benefică poate fi întâlnirea dintre muzicieni de clasă internaţională care provin din culturi diferite.” („Ziarul de duminică”, noiembrie 2011). „Subtilitatea, eleganţa timbrului nu sunt chestiuni care să surprindă la Horia Mihail, deoarece l-au însoţit de-a lungul întregii evoluţii.” („Adevărul”, 20 aprilie 2011).

Pianistul Horia Mihail a debutat în oraşul său natal Braşov interpretând Concertul în Re major de J. Haydn la vârsta de 10 ani. De atunci a concertat de peste 1000 de ori cu marea majoritate a orchestrelor simfonice din România, inclusiv cu Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti şi cu Orchestra Naţională Radio.

Din 2009 artistul este solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, calitate în care a susţinut mai multe concerte la Sala Radio (alături de Orchestra Naţională Radio şi dirijorii Jin Wang, Christian Badea, Gerd Schaller, Tiberiu Soare), dar şi în turnee în ţară sau la Roma în decembrie 2009, ori la Expoziţia Mondială de la Shanghai în iulie 2010. De un remarcabil succes la public s-au bucurat recitalurile solo din cadrul Anului Chopin de la Bucureşti şi Viena. La finalul anului 2010, Radio România a realizat în parteneriat cu Institutul Polonez un CD dedicat Anului Chopin în România pe care este inclus Concertul în fa minor pentru pian şi orchestră de Chopin în interpretarea lui Horia Mihail alături Orchestra Naţională Radio, dirijată de Christian Badea.

În aprilie 2011, artistul a susţinut un turneu naţional de recitaluri solo cu un program integral Franz Liszt intitulat „Pianul călător – Pe urmele lui Franz Liszt”, care a stat la baza unui CD live apărut la Editura Casa Radio, proiect pe care artistul îl va continua în anii următori. În vara anului 2011, Horia Mihail a participat la Varna Summer International Music Festival, Bucharest Music Film Festival, iar în septembrie 2011 la Festivalul Internaţional „George Enescu”. Proiectul „Duelul viorilor – Stradivarius versus Guarneri” l-a adus alături de violoniştii Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru pe scenele din 6 oraşe din ţară, iar proiectul „Cele trei dive” alături de celebrele cântăreţe Ruxandra Donose, Teodora Gheorghiu şi Leontina Văduva la Iaşi, Cluj şi Timişoara. Tot în stagiunea 2011–2012, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, München, în Danemarca şi Germania.

Proiectele sale din anul 2012 vizează, printre alte proiecte solo şi camerale, o primă ediţie a proiectului Flautul de aur – 25 aprilie – 7 mai, o a doua ediţie a turneelor naţionale Pianul călător în perioada 22 mai – 30 iunie şi Duelul viorilor, alături de violoniştii Liviu Prunaru – Stradivarius şi Gabriel Croitoru – Guarneri, între 12 şi 25 septembrie.

Stravinski în deschiderea stagiunii Orchestrei Naţionale Radio

„Încheind la Sankt Petersburg ultimele pagini din Pasărea de foc, am avut, pe neaşteptate, viziunea unui amplu spectacol de ritual păgân: bătrâni înţelepţi, aşezaţi în cerc, privesc dansul exaltat care ajunge până la moarte al unei tinere, pe care comunitatea o sacrifică pentru a primi bunăvoinţa zeului primăverii. Aceasta a fost tema pentru Le Sacre du printemps.” (Igor Stravinski, Cronica vieţii mele).

Le Sacre du printemps este punctul culminant al concertului de deschidere a stagiunii Orchestrei Naţionale Radio de vineri, 14 octombrie 2011, ora 19.00, la Sala Radio. Programul serii va cuprinde Mondes Impossibles de Irinel Anghel, Concertul în la minor pentru vioară şi orchestră de Alexandr Glazunov şi Le Sacre du printemps de Igor Stravinski. Concertul va fi dirijat de Christian Badea. Solist: violonistul George Cosmin Bănică.

Cu un remarcabil talent dirijoral, Christian Badea desfăşoară o excepţională carieră, fiind invitat în unele dintre cele mai prestigioase săli de concerte din Europa, America de Nord şi Asia. Repertoriul său impresionant cuprinde lucrări simfonice, vocal-simfonice şi de operă ce acoperă o variată paletă stilistică, programele sale incluzând deseori şi lucrări de Zemlinsky, Schönberg, Berg, Webern, Honegger, Janáček, Bartók, Prokofiev, Şostakovici, Walton, Vaughan Williams, Britten, Lutosławski, Messiaen, Ligeti. Maestrul Christian Badea este, totodată, un atent susţinător al promovării muzicii româneşti în lume. Născut la Bucureşti, unde a studiat vioara, Christian Badea a părăsit definitiv România în 1974, stabilindu-se la New York. A dirijat pentru prima dată în România, în toamna anului 2006 (6 octombrie), cînd a deschis stagiunea Orchestrei Naţionale Radio, într-un concert memorabil cu Simfonia nr. 9 în Re major de Mahler.

Violonistul George Cosmin Bănică şi-a început formarea muzicală la Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” din Bucureşti, unde a studiat la clasa profesorului Mircea Constantinescu, iar între anii 1996–2001 a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, studiind sub îndrumarea maestrului Ştefan Gheorghiu. A mai studiat cu maestrul Modest Iftinchi, iar în perioada 2002–2005 a urmat un masterat la Hochschule für Musik din Köln, cu Mihaela Martin. În paralel cu apariţiile solistice, George Cosmin Bănică a activat, în perioada 2005–2008, ca membru în orchestră şi concert-maestru în cadrul Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, iar din martie 2009 este concert-maestru al Orchestrei Tonhalle din Zürich.

Biletele se găsesc la casa de bilete a Sălii Radio (Str. G-ral Berthelot nr. 60–64, sector 1) şi prin reţeaua Eventim, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti şi Humanitas şi online pe www.eventim.ro.

Festivalul „George Enescu” în imagini

Mai ales când e instantaneu, fotografia nu minte niciodată, fotografia este, vorba lui Jean-Luc Godard, adevăr. Iar o fotografie bună este adesea mai elocventă decât un text, ea nu explică, nu obosește, nu se repetă. Având unicitatea clipei, ea mărturisește astfel ceea ce cuvintele cu greu ar putea face. De aceea „nu există reguli pentru fotografi buni, există doar fotografi buni.” (Ansel Adams).

Despre farmecul instantaneului fotografic nu trebuie să mai vorbim. Vă propun în aceste zile de festival și o selecție de imagini realizate de fotografii acreditați de organizatorii evenimentului. Calitatea lor artistică este evidentă.

Așadar, după primele zile…

Dan Grigore interpretând Concertul de Grieg. Foto: Boroka Biro

 

Dan Grigore. Foto: Boroka Biro

 

Fotografie de Alexandra Jitariuc

Harpele Orchestrei din Haga (Residentie Orkest)

Compania Barocă Austriacă. Foto: Diana Grigore

Soprana Nuria Rial. Foto: Diana Grigore

1 septembrie 2011, Sala Palatului. Foto: Boroka Biro

Numai arcușe. Foto: Alexandra Jitariuc

Fotografie de Alexandra Jitariuc

Instrumentiști din Orchestra Barocă Venețiană. Foto: Diana Grigore

Camerata Regală. Foto: Diana Grigore

Fotografie de Boroka Biro

Ansamblul „Hyperion”. Foto: Boroka Biro

Cristian Mandeal. Foto: Boroka Biro

Orchestra Operei. Foto: Boroka Biro

Lohengrin. Foto: Boroka Biro

Lohengrin. Foto: Boroka Biro

Lohengrin. Foto: Boroka Biro

Emily Magee (Elsa von Brabant) în Lohengrin. Foto: Boroka Biro

Instrumente de percuție. Foto: Diana Grigore

Fotografie de Alexandra Jitariuc

Noche Bach. Foto: Boroka Biro

Fotografie de Diana Grigore

Selecție de Costin Tuchilă

„The Independent” marchează debutul Festivalului „George Enescu”

Debutul ediţiei jubiliare, a XX-a, a Festivalului Internaţional „George Enescu” este anunţat de ziarul britanic „The Independent” ca începutul unui maraton muzical de 25 de zile de excepţie. Iată câteva evenimente pe care publicaţia le marchează:

Festivalul „George Enescu” şi-a deschis oficial seriile cultural-muzicale joi 1 septembrie 2011, printr-un concert magistral al Residentie Orkest/Filarmonicii din Haga, sub conducerea dirijorului Christian Badea, la Sala Mare a Palatului.

Publicul Festivalului va avea ocazia să ascute orchestre de top mondial, precum Israel Philharmonic Orchestra, Orchestre National de France sau London Symphony Orchestra, sub baghetele inconfundabile ale unor dirijori ca Daniel Barenboim sau Zubin Mehta. Hélène Grimaud, Boris Berezovsky şi Yundi Li sunt numai câteva nume din galeria soliştilor prezenţi în festival. De neratat este de asemenea seria „Muzica lumii”, care va aduce publicului magia muzicii din ţări precum Tunisia, India, Japonia si Palestina.

Programul oferit de Festivalul „George Enescu” va aminti tuturor că bogaţia spirituală este la fel de importantă precum cea materială, scrie publicaţia „The Independent”, citându-l pe Directorul artistic al Festivalului, Ioan Holender.

Primele concerte din Festivalul Internațional „George Enescu”

Joi 1 septembrie 2011 începe cea de-a XX-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu”, care se va desfășura până în 25 septembrie în București și în alte orașe din țară (Cluj, Iaşi, Timișoara, Craiova, Sibiu, Târgu Mureş, Arad, Bușteni). Cu două ore înaintea concertului inaugural, la 17.30, la Centrul pentru Artele Spectacolului „Sala Palatului” din București (Sala A 1) va avea loc Conferința de presă referitoare la deschiderea celei de-a XX-a ediții a festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”.

Concertul inaugural al festivalului va fi susținut de Residentie Orkest / Filarmonica din Haga, avându-l la pupitrul dirijoral pe Christian Badea, joi 1 septembrie la ora 19.30, la Sala Mare a Palatului din București. În program: Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, op. 13 de George Enescu și Simfonia nr. 10 în mi minor, op. 93 de Șostakovici. Al doilea program al dirijorului Christian Badea și al ansamblului din Haga, vineri 2 septembrie (ora 19.30, Sala Mare a Palatului), va cuprinde în primă audiție absolută, piesa Atlantis de Dan Dediu (laureat al Concursului Internațional „George Enescu”, ediția 1991); Concertul în la minor pentru pian şi orchestră, op. 16 de Grieg, solist: Dan Grigore; Simfonia fantastică, op. 14 de Berlioz.

Pianista japoneză Akiko Ebi va deschide seria recitalurilor din Festival vineri 2 septembrie, la ora 17.00 (Ateneul Român) cu un program Bach (Fantezia cromatică şi Fuga în re minor, BWV 903), Liszt (Fragmente din Harmonie poétique et religieuse, S173), Debussy (Suita „Pour le piano” L. 95, 1901), Kôji Toyoda (Pensée pentru pian), Enescu (Suita nr. 2 în Re major pentru pian, op. 10).

În aceeași zi, 2 septembrie, la ora 18.00, la Sala Radio este programat concertul Orchestrei de cameră „Philarmonia”, dirijată de Nicolae Iliescu. În program: Concert pentru orchestră de coarde de N. Rota, Concertul nr. 1 în Do major pentru violoncel şi orchestră, Hob. VIIb/1 de Haydn (solist: Colin Carr) și Simfonia de cameră pentru orchestră de coarde op. 110 a de Şostakovici. (concert în seria „Muzica secolului XXI / Enescu și contemporanii săi”).

Tot vineri 2 septembrie, în cadrul seriei „Concertele de la miezul nopții” (ora 22.30, Ateneul Român), vom asculta Austrian Baroque Company, care o va avea ca solistă pe soprana Nuria Rial, cu un program de arii de Händel: Künft’ger Zeiten eitler Kummer, HWV 202, Die ihr aus dunklen Grüften, HWV 208, Süße Stille, sanfte Quelle, HWV 205, Süßer Blumen Ambraflocken, HWV 204, Flammende Rose, Zierde der Erden, HWV 210. Programul ansamblului austriac mai cuprinde Ciaccona de J.H. Schmelzer, Sonata nr. 1, „La Bernabea”, op. 4 de G. A. Pandolfi Mealli, Sonata nr. 4 în Sol major, op. 2 de Giuseppe Sammartini, Ciaccona de Benedetto Marcello și Ciaccona de Antonio Bertali.

Festivalul „George Enescu” are în program, spuneam, și concerte în alte orașe din țară. Chiar în a doua sa zi, la Bușteni (Zamora – Palatul Cantacuzino, ora 18.30), va putea fi ascultat Ansamblul „Musica Nova, care va interpreta Los suenos – septet pentru soprană, clarinet, pian şi cvartet de coarde (v. de Antonio Machado) de Félix Sierra, 10 cântece româneşti pentru violă, pian, cvartet de coarde şi contrabas – din colecţia de muzică folclorică a lui Béla Bartók (primă audiţie) de Ana-Maria Avram (cu participarea formației The London Schubert Players), Andante pentru clarinet şi cvartet de coarde de Tudor Dominik Maican, Cvintetul în Do major pentru clarinet şi cvartet de coarde, KV 581 de W.A. Mozart.

Născut la Bucureşti, unde a studiat vioara, Christian Badea a părăsit definitiv România în 1974, stabilindu-se la New York, pentru a urma cursuri de dirijat la Juillard School. În scurt timp a devenit unul dintre cei mai apreciaţi şefi de orchestră, palmaresul sau fiind impresionant: a dirijat cu mult succes atât în Europa, cât şi în America de Nord şi Asia, printre orchestrele care l-au avut ca invitat numărându-se Royal Philarmonic şi Orchestra Simfonică a BBC din Londra, Filarmonica din Amsterdam, Orchestra Filarmonică a Radio France şi Orchestre de l’Île de France din Paris, Orchestra Naţională din Lyon, Orchestra RAI din Torino, Maggio Musicale din Florenţa, Pittsburgh Symphony din Washington, Filarmonica din Tokio ş.a. Christian Badea are un repertoriu cuprinzător, de la clasicism şi romantism la lucrări foarte variate stilistic din secolul al XX-lea, de Şostakovici, Schönberg, Stravinski, Prokofiev, Janáček, Bartók, Vaughan Williams, Britten, Messiaen, Ligeti sau Henze. Repertoriul său liric cuprinde peste 80 de titluri. A dirijat peste 160 de spectacole la Opera Metropolitan din New York (unde debuta strălucit în urmă cu 25 de ani), dar şi în alte mari teatre lirice din lume, ca Opera de Stat din Viena, Covent Garden, Opera Bavareză de Stat din München, Opera de Stat din Hamburg etc.

Christian Badea a dirijat pentru prima dată în România în toamna anului 2006 (6 octombrie), cînd a deschis stagiunea Orchestrei Naţionale Radio, într-un concert memorabil cu Simfonia nr. 9 în Re major de Mahler.

Residentie Orkest din Haga a fost înființată în 1904. Orchestra a devenit una de reputație internațională începând de la mijlocul secolului trecut, când a realizat, sub conducerea dirijorului Willem van Otterloo, numeroase înregistrări pentru Casa Philips și turnee internaționale. Din 1987 cîntă în Sala Anton Philips din Haga, construită special perntru concertele sale. Dirijor permanent este, din 2005, estonianul Neeme Järvi.

Austrian Baroque Company (ABC) interpretează muzică europeană din secolele XVI – XVIII în toate formulele, de la trio la orchestră de cameră. Ascensiunea rapidă a Austrian Baroque Company, care a devenit unul dintre cele mai bune ansambluri baroce de muzică de cameră, a fost unanim recunoscută de critica muzicală. Ansamblul a obținut numeroase premii internaţionale. Patru proiecte de înregistrări au fost deja realizate în colaboarare cu Casa de discuri ORF Edition Alte Musik, printre ele numărându-se Greetings from London (2007). În ianuarie 2009 a început o colaborare cu Sony BMG (Deutsche Harmonia Mundi), formaţia mândrindu-se cu două CD-uri: Exit Baroque şi Nine German Arias de Händel, cu soprana Nuria Rial.

Nuria Rial a studiat canto şi pian în Catalonia natală. Din 1998 până în 2002 a fost membră a clasei Kurt Widmer la Academia de Muzică din Basel. În septembrie 2003, la încheierea studiilor, a obţinut premiul „Helvetia Patria Jeunesse” (Pro Europa) din Lucerna pentru excepţionalele realizări ca solistă.

A apărut în importante producţii de operă din Europa: rolul Eritea din opera Eliogabalo de Cavalli la Teatrul „La Monnaie” din Bruxelles; rolul Euridice din opera Orfeo de Monteverdi la Staatsoper Unter den Linden din Berlin şi la Grand Théâtre din Geneva; rolul Pamina din opera Die Zauberflöte de Mozart la Teatrul Carlo Felice din Genova ș.a.

Nuria Rial are o discografie de succes. A înregistrat pentru casele de discuri Harmonia Mundi din Franţa (fiind premiată pentru înregistrarea cu Nunta lui Figaro, dirijor: René Jacobs), Berlin Classics (albumul Ave Maria cu Bell’Arte Salzburg), Oehms, Alpha, Mirare, Glossa Music.

Costin Tuchilă

Festivalul Internaţional „George Enescu”. Mari orchestre (1)

Peste mai puțin de o lună, joi 1 septembrie 2011 va începe a XX-a ediție a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”, care se va desfășura la București și în alte orașe din țară (Cluj, Iaşi, Timișoara, Craiova, Sibiu, Târgu Mureş, Arad). Maratonul muzical de trei săptămâni și jumătate (1–25 septembrie) înseamnă, în cifre, 113 concerte și spectacole de operă și balet, 13 orchestre mari din Europa, 8 orchestre simfonice românești, 14 orchestre de cameră din lume, 19 formaţii camerale, 6 coruri, 41 de solişti în concerte, 6 solişti în recital, 2 companii de operă și balet, o coproducție de operă și balet. Directorul festivalului este Ioan Holender. Radio3Net și Liber să spun sunt parteneri media ai festivalului.

Manifestarea, înscrisă de mult printre cele mai importante evenimente de gen din lume, are o tradiție de peste o jumătate de secol, prima ediție a festivalului având loc în 1958 (4–22 septembrie 1958), la trei ani de la moartea lui George Enescu. „Schimb cultural, excelenţă şi noi descoperiri de rang înalt” – spun organizatorii – sunt printre semnele distinctive ale acestei ediții a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”. Obligativitatea de a cuprinde în programul fiecărei formații o lucrare de Enescu este un element esențial, păstrat de la înființarea festivalului, excepțiile fiind, și în această ediție, puține. Urmând experiența edițiilor anterioare, care s-a dovedit una de succes, festivalul este structurat pe serii de concerte și spectacole cu identitate bine definită: „Mari orchestre ale lumii”, „Recitaluri și concerte camerale”, „Concertele de la miezul nopții”, „World music”, „Spectacole de operă și balet”, „Muzica secolului XXI / Enescu și contemporanii săi”, „Concerte în țară”. Dintre acestea, „World music” este o serie nouă, a actualei ediții, propunându-și să prezinte „istoriile muzicale” ale timpului prezent, în diversitatea lor de forme, căutări, interferențe de limbaj, de la spiritualitatea specifică a școlilor naționale la „filonul vital caracteristic fiecărui popor în parte”. Ideea care a stat la baza acestei noi serii de concerte este legată de una dintre contribuţiile esenţiale aduse de Enescu în muzica universală: utilizarea într-un limbaj modern a elementelor specific naţionale. Cu această ocazie sunt programate ansambluri care vor prezenta prelucrări ale muzicii indiene, japoneze, argentiniene, libaneze, marocane etc.

Seria „Muzica secolului XXI” se dorește, conform prezentării din programul festivalului, „oglinda pulverizărilor care încep din secolul XX şi include o varietate de «şcoli» şi estetici.”

La Sala Palatului din București, la ora 19,30, vor avea loc cele 20 concerte din seria „Mari orchestre ale lumii”, care se anunță, ca și la edițiile precedente, pline de interes. Vom asculta, în general cu câte două programe, 9 orchestre europene, cu dirijori și soliști de renume internațional. Excepția o constituie Filarmonica din Viena care va susține un singur concert (16 septembrie). Alături de ele, cu câte un concert, Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din București, Orchestra Națională Radio și Orchestra Română de Tineret.

Concertul inaugural al festivalului va fi susținut de Residentie Orkest / Filarmonica din Haga, avându-l la pupitrul dirijoral pe Christian Badea. În program: Simfonia nr. 1 în Mi bemol Major, op. 13 de George Enescu și Simfonia nr. 10 în mi minor, op. 93 de Șostakovici (1 septembrie). Al doilea program al dirijorului Christian Badea și al acestui ansamblu, vineri 2 septembrie, va cuprinde în primă audiție absolută, piesa Atlantis de Dan Dediu (laureat al Concursului Internațional „George Enescu”, ediția 1991), Concertul în la minor pentru pian şi orchestră, op. 16 de Grieg, solist: Dan Grigore; Simfonia fantastică, op. 14 de Berlioz.

La mijlocul săptămânii următoare, vom asculta London Symphony Orchestra. Primul său concert, de joi 8 septembrie va fi dirijat de Horia Andreescu și o va avea ca solistă pe tânăra violonistă Nicola Benedetti, care va interpreta Concertul în la minor op. 82 de Glazunov. Programul se va încheia cu Simfonia nr. 6 în la minor de Gustav Mahler. 2011 este anul Mahler (100 de ani de la moarte în 18 mai 2011) și încă două simfonii ale compozitorului se află în programele Festivalului „George Enescu”. Vineri 9 septembrie la pupitrul orchestrei londoneze se va afla Nikolaj Znaider. În program: Uvertura operei „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Wagner, Concertul nr. 1 în Do Major pentru pian şi orchestră, op. 15 de Beethoven (solist: Saleem Abboud Ashkar), Simfonia nr. 4 în mi minor op. 98 de Brahms.

Concertul orchestrei și Corului Filarmonicii „George Enescu” din București va avea loc sâmbătă 10 septembrie, sub conducerea lui Ghenadi Rojdestvenski, care va prezenta un program cu lucrări de Enescu și Prokofiev: poemul simfonic Vox maris, op. 31 de George Enescu (solist: tenorul Marius Vlad Budoiu), Concertul nr. 1 în Re bemol Major pentru pian şi orchestră, op. 10 (solistă: Victoria Postnikova) și Ivan cel Groaznic (aranjament de Alexander Stasevich) de Serghei Prokofiev (soliști: Igor Cernevici – narator, mezzosoprana Larisa Diadkova și baritonul Alexei Tanovitski). Dirijorul Corului Filarmonicii: Iosif Ion Prunner.

La pupitrul Orchestrei Teatrului Mariinski din St. Petersburg, care va susține două concerte (11 și 12 septembrie), se va afla Valeri Gergiev. Dacă dirijorul Christian Badea a ales prima Simfonie enesciană, muzicienii ruși vor interpreta, în al doilea concert, Simfonia nr. 3 în Do major, cu cor, op. 21 de George Enescu (cu participarea Corului Academic Radio, dirijat de Dan Mihai Goia), programul cuprinzând Naughty Limmericks de Șcedrin și Tablouri dintr-o expoziție de Musorgski / Ravel. În primul concert al Orchestrei Teatrului Mariinski din St. Petersburg vom asculta: Uvertura operei „Tannhäuser” de Wagner, Prometheus op. 60 de Scriabin (solist: pianistul Alexander Toradze) și poemul simfonic O viață de erou, op. 40 de Richard Strauss.

Despre celelalte concerte din seria „Mari orchestre ale lumii”, în articolul viitor.

Costin Tuchilă