14 femei celebre sunt alături de „Patimile Mariei”

EXPOZITIE PATIMILE MARIEI

eveniment liber sa spunCu o săptămână înainte de lansarea oficială în cinematografe a filmului Patimile Mariei, Parada Film va vernisa o expoziție inedită dedicată celei mai provocatoare producții cinematografice din 2014.

Expoziția reunește 14 femei celebre din teatru, social media, fashion și showbiz. Cele 14 personalități au acceptat provocarea de a poza cu o coroană de spini pe cap precum personajul principal al filmului pentru posterul oficial. Ideea seriei de portrete a pornit de la lungmetrajul inovator și original: 14 secvențe, 14 opriri pe drumul crucii. Portretele poartă semnătura lui Adi Marineci și a art designerului Alexandru Nimurad, machiajul a fost realizat de Diana Ionescu. Fotografiile vor fi expuse la Cinema Studio în deschiderea Zilelor Filmului German iar apoi vor putea fi admirate din 1 noiembrie 2014 în Alt Shift din Club Control.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri seară, 31 octombrie 2014, de la ora 18.30, la Cinema Studio din București, în prezența celor 14 femei care au acceptat provocarea Parada Film de a fi parte din campania de promovare a lungmetrajului câștigător al Ursului de Argint pentru cel mai bun scenariu și al Premiului Juriului Ecumenic din cadrul Festivalului Internațional de la Berlin 2014.

Luminița Gheorghiu, Ilinca Goia, Ana Ularu, Rodica Lazăr, Andreea Vasile, Diana Cavallioti, Crina Semciuc, Ioana Blaj, Mirela Bucovicean, Irina Marinescu, Cosmina Păsărin, Xonia, July Mayaya si Sore Mihalache sunt cele 14 femei puternice, curajoase care sunt alături de Patimile Mariei.

POSTER-PATIMILE-MARIEI

Patimile Mariei / Stations of the Cross / Kreuzweg, în regia lui Dietrich Brüggemann are avanpremiera în cadrul Zilelor Filmului German, organizate de Goethe-Institut la București. Proiecția este programată vineri, 31 octombrie, de la ora 19.00, la Cinema Studio în prezența actriței Lea van Acken și a co-scenaristei Anna Brüggemann.

Remarcat de critica internațională drept „o creație extraordinară” („Sound on Sight”), „o poveste impecabilă stilistic” („Screen Daily”), „o descindere riguroasă în iadul unei adolescente” („The Hollywood Reporter”), Patimile Mariei / Stations of the Cross / Kreuzweg reprezintă o acuzație și, în același timp, legenda unei sfinte. Este o poveste despre religie, devoțiune și credință duse la extrem. Maria are 14 ani, iar familia ei face parte dintr-o comunitate de catolici fundamentaliști. Copila trăiește într-o lume modernă, însă inima ei îi aparține lui Isus. Vrea să-L urmeze, să devină sfântă și să ajungă în ceruri, precum sfinții-copii despre care i s-a tot povestit. Maria va traversa 14 etape așa cum Isus a făcut 14 opriri pe drumul Golgotei și își va atinge în cele din urmă scopul.

patimile-mariei-film

Debutanta Lea van Acken este fenomenală în rolul Mariei și impresionează profund în rolul fetei de 14 ani sufocată de religia strictă, precum și de dorința de a-și atinge scopul. Filmul în sine este la fel de radical ca și subiectul său, construit din 14 cadre fixe, lungi, ce îl determină pe spectator să contemple interacțiunile de pe ecran într-un mod cu totul diferit de cel tradițional. Brüggemann construiește filmul matematic și face o disecție silită a catolicismului fanatic.

După premiera mondială de la Berlinale, Patimile Mariei și-a continuat traseul internațional în prestigioase festivaluri și a fost recompensat cu numeroase distincții precum: Premiul Stanley Kubrick pentru Inovatie la Traverse City Film Festival, Premiul Publicului la Festivalul de Film Wiosna – Varșovia, Polonia, Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul de Film – Palic, Serbia, Premiul Criticilor de Festivalul de Film de la Edinburgh sau Premiul Juriului Ecumenic la Norwegian International Film Festival.

În Patimile Mariei, Dietrich Brüggemann reia formal experiența din filmul său de debut, Neun Szenen (2006). Cadrele fixe, tablouri cu durată de până la 15 minute, constituie o provocare. Brüggemann nu simte nevoia de a conduce spectatorii prin decizii de montaj, ci îi lasă să privească neîngrădit și să vadă lucrurile în simultaneitatea lor.

Distribuit de Parada Film, Patimile Mariei / Stations of the Cross / Kreuzweg va rula în cinematografele din România din 7 noiembrie.

Trailerul poate fi urmărit aici: https://www.youtube.com/watch?v=fn2m2KtsJwY

Premiera în România este susținută de German Films și Goethe-Institut

Parteneri media: Cinemagia, CinemaRx, Film Reporter, Urban.ro, 121.ro, Getlokal, Cărturești, Liternet.

Cătălin Anchidin

Istoricul Florin Rotaru va primi Medalia de Stat „Puşkin”

florin rotaru medalia puskin

eveniment liber sa spunAmbasada Federaţiei Ruse la Bucureşti marchează în data de 10 februarie 2013 Ziua Diplomaţiei Ruse, sărbătoarea profesională a oamenilor care îşi dedică viaţa susţinerii şi promovării intereselor internaţionale ale Federaţiei Ruse.

Cu acest prilej, luni, 11 februarie 2013, ora 17.30, în Sala de marmură a Cinematografului Studio din București va fi oferit un cocktail.

Având în vedere faptul că o parte importantă a activităţii diplomatice este reprezentată de colaborarea culturală, în cadrul evenimentului va avea loc ceremonia de înmânare a Medaliei de Stat „Puşkin” istoricului dr. Florin Rotaru, director general al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.

medalia pușkin

Medalia de Stat „Pușkin”

În continuarea acestei seri festive, publicul român este invitat la deschiderea Serilor de film rusesc cu genericul Medalion de familie – Aleksei Gherman, care va avea loc în prezenţa autorului, domnul Aleksei Gherman-junior.

Intrarea la cocktail şi la spectacolul de deschidere Medalion de familie – Aleksei Gherman se va face în urma confirmării de intenţie, pe adresa de email a Ambasadei: ambasadarusiei@mail.ru

Programul serilor Medalion de familie – Aleksei Gherman, Cinema Studio:

• 11 februarie 2013, ora 19.00: Soldatul de hârtie, 118 min, 2008 – gala de deschidere

• 12 februarie 2013, ora 18.00: Punctul de control, 96 min, 1971

ora 20.00: Garpastum, 116 min, 2005

garpastum

• 13 februarie 2013, ora 18.00: Ultimul tren, 82 min, 2004

ora 20.00: 20 de zile fără război, 101 min, 1976

• 14 februarie 2013, ora 18.00: Prietenul meu Lapşin, 100 min, 1984

ora 20.00: Din Tokio, 11 min, 2011; Scurtcircuitul, 95 min, 2009

florin rotaru

Florin Rotaru

Născut în 11 noiembrie 1952, Florin Rotaru a absolvit Facultatea de istorie–filozofie, specialitatea ştiinţe auxiliare ale istoriei, a Universității din Bucureşti, în 1978. Este doctor în istorie, cu o teză despre Istoria cărţii bucureştene de la 1582 până la 1859. Este expert în bunuri arheologice şi istorico-documentare: carte veche românească şi străină, bibliofilie, manuscrise româneşti şi documente istorice (Ministerul Culturii şi Cultelor, 2003); evaluator în informare-documentare acreditat de Consorţiul CERTIDoc, European Council of Information Associations (2007); expert în informare-documentare, Consorţiul CERTIDoc, European Council of Information Associations (2007).

carti vechi

În perioada 1978–1979, a lucrat ca expert la Muzeul judeţean Argeş, Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional, apoi, între 1979–1987, la Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional, ca expert în carte veche românească şi străină, la Centrul de librării Bucureşti (1987–1990), Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bucureşti (1990-1996), consilier al Ministrului Culturii şi Cultelor (1996), director general al Bibliotecii Metropolitane București (1996–2001; din 2004 până în prezent). În perioada 2001–2003 a fost secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor, cu responsabilități pentru cultura scrisă, lectura publică, educaţia permanentă şi instituţiile de spectacol. A elaborat și redactat Legea bibliotecilor no. 334/31.05.2002, prima lege a României moderne privind sistemul naţional de biblioteci; Legea pentru promovarea culturiicarte veche legatura scrise no. 186/9.05.2003; Legea pentru organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cultură no. 292/2003. În perioada aprilie 2003–decembrie 2004, a fost senator, membru al Comisiei pentru Cultură, artă şi mijloace de informare în masă.

A publicat Bibliografia cărţii bucureştene de la origini până în prezent (4 volume, București, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2006–2007), Repertoriul editurilor și tipografiilor bucureştene de la origini până în prezent (vol. I, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2007), Istoria cărţii bucureştene de la origini până în prezent (vol. I, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2007).

Este autor a numeroase studii și articole științifice, printre care: „Tragodia lui Sapor” de Alexandru Beldiman, „Convorbiri literare”, nr. 99, 1981; Îndreptarea legii din 1652 – exemplare cunoscute în judeţ Argeş. Însemnări manuscrise şi analiza lor codicologică, în volumul Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional, Arad, 1981; Un manuscris inedit din sec. al XIX-lea de la biserica Olari. Descriere codicologică, revista „Biserica Ortodoxă Română”, nr. 9-10, 1982; Anticarii – scurt istoric, „Contemporanul”, nr.14, 1 aprilie 1988; nr.15, 8 aprilie 1988; Anticariatele şi valorile bibliofile, „Contemporanul”, nr. 16, 15 aprilie 1988; Prospects and paradigms – Intamel expansion in Central and East Europe, revista „Metropolitan” (Marea Britanie), nr. 15, decembrie 1998; Lernen wir einander kennen, revista „Buch und Bibliothek”, (Germania), nr. 2, februarie 1999; Presa despre demontarea statuilor din Arad, „Magazin istoric”, martie 2005; Importanţa bibliografiei cărţii bucureştene de la origini până în prezent, în volumul de comunicări ştiinţifice Valori bibliofile ale patrimoniului cultural naţional, Ministerul Culturii şi Cultelor, Slatina, 2006; Mihail Cristidis, un editor uitat, „HISTORIA”, nr. 72, decembrie 2007; Coup d’oeil sur l’histoire des bibliothèques de Bucarest, revista „Bulletin des Bibliothèeques de France”, nr. 1/2008; A quick look at the reading access in Romania, „Naple Newsletter”, 2008.

carte-veche-gutenberg

A îngrijit și a scris prefețe la volumele: Geneza şi destinul unei ediţii. Mihai Eminescu, Versuri şi proză, Iaşi, 1890 (București, Editura Eminescu, 1990); Radu Florescu, Povestiri despre Dracula, text Petre Ispirescu îngrijit (București, Fundaţiei Culturale România, 1992); Nicolae Iorga, Istoria relaţiilor române, ediţie bilingvă franceză şi română, text îngrijit şi note, (București, Editura Semne, 1995); Gh. I. Brătianu, Basarabia. Drepturi naţionale şi istorice, ediţie bilingvă franceză şi română, text îngrijit şi note (București, Editura Semne, 1995); Gh. I. Brătianu, Moldova şi frontierele sale istorice, ediţie în limbile franceză, engleză, germană, italiană şi română, text îngrijit şi note, (București, Editura Semne, 1995); Românitatea Transnistriană, antologie, note şi text îngrijit (București, Editura Semne, Bucureşti, 1996); Basarabia română, antologie, note şi text îngrijit (București, Editura Semne, 1996); Suferinţele Basarabiei şi răpirile ruseşti, antologie, note şi text îngrijit (București, Editura Semne, Bucureşti, 1996); Selma Lagerlöf, Ierusalim, ediţie îngrijită (București, Editura Biblioteca Bucureştilor, 1998); Serghei Esenin, Moscova cîrciumărească, ediţie îngrijită şi addenda, București, Editura Biblioteca Bucureştilor, 1999); In memoriam – PRO PATRIA (sub coordonare, București Editura Biblioteca Bucureştilor, 2001).

Florin Rotaru a susținut cursuri de istoria cărții românești și străine, comunicări științifice și conferințe, a organizat expoziții de carte. A inițiat și organizat, la Biblioteca Metropolitană București, DACOROMANICA, cea mai importantă bibliotecă digitală românească accesibilă gratuit în Internet. Dezvoltarea ei prin îmbogăţirea continuă cu documente arbore genealogicdigitalizate se face permanent, în fiecare săptămână, pentru a fi un veritabil instrument în serviciul reţelelor de cooperare naţională şi internaţională, precum şi pentru a deveni partener în Biblioteca Virtuală Europeană. DACOROMANICA este singura bibliotecă digitală profesionistă din România, concepută pentru a răspunde provocărilor mileniului III.

DACOROMANICA oferă acces la documente tipărite (cărți din toate domeniile, monografii, periodice, cărţi poştale, hărţi) în mod imagine şi text, la documente sonore şi vizuale, în mod audio şi video încadrate în următoarele categorii:

documente cu acces liber (nu se află sub incidenţa dreptului de autor sau drepturile au fost negociate cu moştenitorii de drept);

documente aflate sub incidenţa dreptului de autor, disponibile exclusiv in situ şi fără drepturi de copiere, pe site fiind afişate doar metadatele, pictograma şi, selectiv, primele 5 pagini din document, pornind de la pagina de titlu.

Majoritatea documentelor sunt în limba română, dar se regăsesc documente cu texte integral sau parţial în limbile : slavonă, latină, greacă (veche, bizantină, neogreacă), armeană, română cu alfabet chirilic, română cu alfabet de tranziţie, maghiară, rusă, germană, franceză, italiană, arabă, poloneză, suedeză.

Documentele în mod imagine sunt documentele digitizate în format TIFF şi publicate în format JPEG, JP200 sau PDF care prezintă, pagină cu pagină, în facsimil, imaginile fotografice ale originalului reproducându-l fidel.

Documentele în mod text sunt documentele digitizate în format TIFF şi prezentate în format PDF oferind posibilitatea efectuării căutărilor în text şi copierea unor citate.