Degețelele buclucașe

degetele buclucase afis

Joi, 26 martie 2015, începând cu ora 10.00, vă invităm la spectacolul-atelier Degețelele buclucașe, care se va desfășura la Caravana Veseliei, pe Str. Bartók Béla nr. 9, Cluj-Napoca. La spectacolul atelier vom descoperi printr-o poveste surpriză, sunete și rime și vom face exerciții de mişcare, cu ajutorul mâinilor – fascinante mijloace de expresie ale corpului omenesc.
În partea a doua ne vom confecționa din carton și hârtie colorată propriul personaj „degetar”, vă asigură organizatorii.

Recomandat copiilor cu vârste între 1–3 ani.
Durata: 1 oră și 30 de minute.
Cost: 20 lei (părinții nu plătesc).
Cel de-al doilea copil al familiei are reducere 50%.
Prețul include toate materialele necesare în cadrul atelierului.
Participarea se face doar pe bază de înscriere la numărul de telefon 0742946795 sau emailul calendarulmagic@yahoo.com.

Organizatori: CalendarulMagic, Caravana Veseliei.
Parteneri media: Cluj.com, ClujLife, Partytude, Un părinte mai bun, Welcome2Cluj, OrasulCluj.ro.

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Copilărie

Noaptea Cercetătorilor

noaptea cercetatorilor

Vineri, 26 septembrie 2014, între orele 17.00–23.00, Noaptea Cercetătorilor îi invită pe toți cei curioși la o călătorie în lumea fascinantă a științei.

Cercetători, ingineri, exploratori și inventatori îți dau întâlnire în campusurile universitare sau zonele centrale ale orașelor: București (Parcul Tineretului), Iași (Palas Iași), Cluj-Napoca (Parcul Central), Timișoara (Universitatea de Vest), Constanța (Mall Maritimo), Craiova (Universitate), Galați (Universitatea„Dunărea de Jos”), Brașov ( Aula T.Serghiescu), Suceava (Universitatea „Ștefan cel Mare”), Bacău (Universitatea „Vasile Alecsandri” , Campus Mărășești, Corpul D), Arad (Atrium Mall), Sibiu (Universitatea „Lucian Blaga”), Piatra Neamț (Piața Neamț), Tulcea ( Institutul de Cercetări EcoMuzeale), Oradea (Universitate) și Târgu Jiu (Zona Pietonală – Amfiteatrul Public).

http://noapteacercetatorilor.eu/

Spectre în labirintul uitării

ilderim rebreanu

Editura ZIP, Breasla Cuvântărilor şi Asociaţia Culturală Adsum vă invită la lansările ediţiei a doua a cărţii Spectre în labirintul uitării (patru volume, Editura ZIP, 2013) de Ilderim Rebreanu.

Lansările vor avea loc la Baia Mare (25 noiembrie 2013), Călineşti 26 noiembrie 2013), Bistriţa (27 noiembrie 2013), Cluj-Napoca (28 noiembrie 2013), Zalău (28 noiembrie 2013).

Radio România 85 (10)

istoria radioului la radio3net liber sa spun 85 ani 2013 1 noiembrieANII 1974–1978

1974

Ianuarie: În programele de Radio apar noi emisiuni muzicale: „Cântecul, tovarăş de luptă”; „Opera românească, cronică a istoriei”; „Opera şi arta melodiei”; „Din discografia lirică a marilor dirijori”; „Antologia muzicii populare”.

24 ianuarie: Se transmite emisiunea dedicată Unirii Principatelor: „Unirea ne-a fost şi ne este puterea”.

olga-tudorache

Olga Tudorache

Regizoarea Elena Negreanu o distribuie pe Olga Tudorache în Medeea de Euripide, alături de George Motoi, Ica Matache, Emil Liptac, Traian Stănescu, Jean Reder, N. Luchian Botez, Gina Petrini, Maria Rotaru. Interpretarea marii actriţe este într-adevăr una excepţională prin emoţia tragică pe care o transmite, prin pătrunderea psihologiei eroinei, atât de abil realizată de Euripide, dar şi prin echilibrul compoziţional. Spectacolul este difuzat în premieră în 4 februarie 1974.

După doi ani, Titel Constantinescu montează Medeea de Seneca, având-o în rolul pe Irina Răchiţeanu Şirianu, din distribuţie făcând parte Ica Matache, Victor Rebengiuc, Constantin Codrescu (data difuzării în premieră: 24 mai 1976).

Februarie: Pe Programul 1, de la ora 20.30 se difuzează emisiunea „Itinerar pe harta ţării”.

15-20 februarie: Se lansează noi emisiuni muzicale pe Programul 2: „Enciclopedia muzicală” care se constituie într-un mic dicţionar sonor difuzat vinerea ; „Muzica în lume” îşi propune informarea ascultătorilor asupra vieţii muzicale internaţionale ; „Disc muzical folcloric”, emisiune difuzată în fiecare marţi.

irigatii

7 aprilie: În cadrul emisiunilor „Ora satului” se difuzează materiale în sprijinul sătenilor: „Irigaţiile, la primul punct al agendei”.

21–27 aprilie: Se transmit ediţii speciale dedicate zilei de 1 Mai şi a 25 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Pionierilor.

9 mai: Cu ocazia Zilei Partidului se difuzează următoarele programe: „Orizont Antena Tineretului”, emisiune de reportaje, corespondenţe şi însemnări din activitatea tineretului ; „Eroismul în muncă, factor principal al angajării revoluţionare în societatea noastră socialistă”.

11 iunie : Aspectele fundamentale ale construcţiei socialiste sunt prezentate ascultătorilor prin emisiunea „Colocvii contemporane”.

17 iunie : Prima emisiune „Raliul ideilor”.

August: Apar rubrici speciale în întâmpinarea marilor evenimente ale anului: 23 august 1974 şi 25 noiembrie 1974: „În dezbatere – viitorul naţiunii noastre socialiste” se difuza duminica pe Programul 1 în cadrul „Orei satului”; „Directivele – însufleţitor program al împlinirii României”, pentru emisiunea „Revista Literară Radio”; „3 decenii de istorie nouă”, în cadrul Universităţii Radio; „August 1944–august 1974”, în cadrul emisiunii „Radiosimpozion”, în care se discuta despre comunism şi destinul României socialiste.

1–7 septembrie: Se transmit noi emisiuni consacrate documentelor Congresului al XI-lea al PCR: „Programul partidului – amplă şi mobilizatoare perspectivă a dezrobirii patriei socialiste”; „Înalta răspundere pentru destinele ţării”; „Literatura în lumina programului Partidului”.

Octombrie: Se deschid cursurile învăţământului politico-ideologic de masă, cu aceasta ocazie se transmite pe Programul 2 emisiunea „Radiocabinet de informare şi documentare”.

11 noiembrie: Pe Programul 1 se transmite o nouă emisiune, „Opinia publică”, în care se dezbate dinamica mutaţiilor de ordin socialpolitic din România.

25 noiembrie: Se difuzează în direct ediţii speciale de la „Lucrările Congresului al XI-lea al PCR”.

Decembrie: În grila de programe apar două noi emisiuni politice: „Sub semnul istoricelor hotărâri ale Congresului” şi „Anul 1974 în conştiinţa naţiunii”.

31 decembrie: „Bilanţ” – retrospectivă a emisiunilor culturale difuzate în 1974: numărul lor este de 3000.

1975

Ianuarie: Pe Programul 3, dedicat tineretului, se transmite emisiunea „Trecem pe recepţie” în care specialişti din diverse domenii răspund ascultătorilor.

Apar noi emisiuni muzical-educative: „Trei decenii de creaţie simfonică românească”, pe Programul 2; „Sunet şi răsunet”, pe Programul 1, se adresează cântecului revoluţionar; „Permanenţă şi evoluţie culturală în folclorul satelor noastre”; „Lumea lui Bach”, o introducere pe înţelesul tuturor în prolematica marilor cicluri revoluţionare,  se transmitea pe Programul 2, în fiecare vineri de la ora 20.30; „Muzica uşoară şi folclorul”, emisiune ce ilustrează legăturile dintre cele două genuri muzicale.

Mihai_Eminescu

Ianuarie: A doua „Ediţie radiofonică Eminescu” însumând 52 de emisiuni.

Februarie: În întâmpinarea alegerilor de la 9 martie se difuzează emisiuni specifice: „Carnet de alegător”; „Realizări edilitare şi gospodăreşti”; „Carnet cotidian”; „Deputata noastră”; „Să treacă în frunte cei mai buni”; „Noi pentru viitor votăm cu ţara”; „Alegerile – expresie a democraţiei socialiste”; „Aleşii noştri, aleşii naţiunii socialiste”.

Martie: Se transmit emisiuni dedicate Zilei Internaţionale a Femeii: „Cadouri pentru …8 martie. Portrete semnate de copii”; „Femeia în lumea contemporană”; „Creaţia lirică feminină a secolului XX”.

 18 mai: Pe Programul 2, de la ora 18.15, „Revista Literară Radio” prezintă emisiunea: „Realităţile dinamice ale ţării – izvor de inspiraţie pentru creaţia scriitorilor”.

Se transmite emisiunea: „Partidul sacra columnă a libertăţii”.

Mai: La împlinirea a 375 de ani de la Prima unire politică a Ţărilor Române se difuzează emisiuni speciale.

Mihai Viteazul

Iunie: Redacţia emisiunilor pentru copii şi tineret recomandă emisiunea „Muncă, izvor de bucurie”, sub genericul „Îndeplinind cerinţele Codului eticii şi echităţii socialiste”.

Se difuzează emisiunea „Mărturii contemporane, omenie, cinste, răspundere” realizată la Atelierele Griviţa Roşie.

Iulie: Se diversifică oferta de emisiuni propagandistice: „Om lângă om, partid, popor” – moment poetic; „Partidul – glasul biruitor al României”; „Colectivul de muncă – forţă şi imbold”; „Oameni şi fapte ale actualităţii noastre socialiste”.

August: În cinstea zilei de 23 August se transmit emisiuni dedicate clasei muncitoare şi producţiei.

Octombrie: „Eroi ai unui timp istoric”, serial consacrat istoriei UTC şi dedicat Congresului al X-lea al UTC.

Octombrie: „Revista Literară Radio” dezbate tema „Critică literară şi responsabilitatea ei majoră în promovarea creaţiei şi educaţia estetică a maselor”.

4 noiembrie: Se transmite emisiunea „Memoria pământului românesc” sub genericul „Glorioasa istorie a patriei în lumina documentelor Congresului al XI-lea al PCR”.

1976

toma caragiu

Toma Caragiu

La începutul anului, în 9 februarie 1976, se difuzează Broaştele de Aristofan, în regia lui Cristian Munteanu, un spectacol cu totul aparte în epocă. Modernă fără ostentaţie, această montare care foloseşte traducerea lui Eusebiu Camilar şi H. Mihăescu (adaptarea radiofonică aparţinându-i lui N. Al. Toscani) are, în perspectiva timpului, o semnificaţie specială prin felul de a recepta şi de a reliefa din unghi contemporan strălucirea unui text de altădată, de a-l face viu, emoţionant, seducător. Artist rafinat, cu o cultură vastă, care îi permitea o reinterpretare adecvată a stilurilor de teatru şi o poziţionare cât mai plauzibilă în raport cu acestea, Cristian Munteanu (1936–2008) avea un simţ deosebit al construcţiei. Mai ales în teatrul radiofonic, unde nu poţi suplini cu nimic ritmul creat prin evoluţia sonoră, acest aspect mi se pare esenţial. Cu o distribuţie excepţională, cu muzică de Corneliu Cezar, realizată pe sintetizator, ceea ce era o raritate la teatrul radiofonic în acei ani, dacă nu chiar o premieră, Broaştele de Aristofan rămâne un exemplu cât se poate de elocvent de reinterpretare artistică a unui text clasic. Cristian Munteanu avea priceperea rară de a da relief sonor pasajelor corale, lucrând cu migală fiecare nuanţă, îmbrăcând ansamblul într-un context care să-l susţină şi să-i sporească semnificaţia. Aici, ca şi mai târziu, în Adunarea femeilor de Aristofan, montată în martie 2003, această componentă fundamentală a teatrului antic este refăcută cu mijloace moderne, dar fără vreo exagerare care să deturneze sensul şi funcţia corului. Cristian Munteanu gândea modern refuzând însă gratuitatea experimentului; refuza nuanţele vetuste fără a respinge însă categoric parfumul veacului. Într-un spectacol de numai 52 de minute, în care nu poţi sesiza o singură pauză nepotrivită sau un singur moment care să treneze, Cristian Munteanu alcătuieşte o distribuţie cât se poate de potrivită: Toma Caragiu (Dionysos), Florian Pittiş (Xanthias), Ion Marinescu (Eschil), Constantin Codrescu (Euripide), Jean Reder (Charon), Dinu Dumitrescu (Eac), Fory Etterle (Pluton), Ileana Stana Ionescu (Persephona), Atena Demetriad (O sclavă), Radu Iţcuş (Primul sclav), Vasile Lupu (Al doilea sclav), Costel Constantin, Adrian Georgescu, Sorin Gheorghiu (Corifeii), Ion Ilie Ion, Paul Nadolschi, Cristian Fridlowski, Ion Ilie, Nicolae Crişu, Gheorghe Pufulete, Victor Marinescu, Ion Mîngheraş, Nicolae Simulescu. Regia muzicală: Timuș Alxandrescu.

ion marinescu

Ion Marinescu

Mai: Se difuzează emisiuni consacrate pregătirii Congresului Educaţiei Politice şi Culturii socialiste: „Modul de viaţă – comuniştii”; „Bogat bilanţ al creaţiei literare a ultimilor ani”.

22 iunie: „Mărturii contemporane – Anul 2010, reper în activitatea silvicultorilor”.

3 iulie: Sâmbătă se transmit în direct ediţii speciale ale emisiunii „Orele muncii” realizate în uzine, pe şantiere, în sate şi în oraşe.

17 iulie: Primele transmisii în direct de la Olimpiada de vară din Montréal.

19 iulie: De luni până vineri, pe Programul 1 între orele 9.00–10.00, se difuza emisiunea „Răspundem ascultătorilor”.

1 august: Pe Programul 2 se difuza de trei ori pe săptămână emisiunea „Universitatea Radio”.

16 august: Prima ediţie a „Orei de consultaţie medicală”. Realizată ca un cabinet medical, emisiunea răspundea problemelor medicale ridicate de ascultători.

Septembrie: A VII-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu” în direct la Radio

Octombrie: Se difuzează emisiunea „Amfiteatru politico-ideologic”.

Pe Programul 1, se transmiteau de luni până vineri sub genericul „Coordonate economice” emisiunile: „Ritm, calitate-eficienţă”, „Dialog”, „Panoramic”, „Tehnica şi organizarea în arhitectură”, „Tribuna economistului”.

1 noiembrie: Pe Programul 2 începe emisiunea „Gazeta muzicală radio”, un colocviu săptămânal pe teme muzicale.

30 Decembrie: Bilanţul anului 1976 şi perspectiva noului an sunt prezentate în cadrul emisiunii maraton „Un an într-o zi”.

 1977

Ianuarie: Spectacolele Festivalul Naţional al Educaţiei şi Culturii Socialiste „Cântarea României” sunt transmise în direct.

Altă serie de emisiuni dedicate partidului: „Antologie lirică – Partidului inima şi versul”.

14 ianuarie: Pe programul 2, emisiunea „Matineu teatral” dedicată lui Mihai Eminescu.

24 ianuarie: Istoricul Dan Berindei realizează emisiunea „24 ianuarie 1859 în conştiinţa poporului român”.

unirea principatelor

Ediţie radiofonică: „Literatură – mijloc de afirmare a voinţei de neatârnare a poporului român”.

26 ianuarie: Programul 3 transmite spectacolul de poezie şi cântece patriotice „Trăim în miezul unui ev aprins”, în cinstea zilei de naştere a lui Nicolae Ceauşescu.

15 februarie: Se difuzează emisiunea „Memoria pământului românesc” pentru amintirea eroicelor lupte din ianuarie – februarie 1933 conduse de PCR.

Martie: Ziua Internaţională a Femeii. Emisiuni tematice: „Studioul de poezie – inscripţie de femeie”; „Radiomagazinul femeilor, preţuire, încredere, înalta răspundere”.

12–19 iunie: Transmisiuni directe de la Festivalul European al Prieteniei care se desfăşura la Bucureşti.

1978

Ianuarie: Noi emisiuni dedicate lui Nicolae Ceauşescu: „Omagiu fierbinte conducătorului partidului şi statului nostru la cea de-a 60-a aniversare”, în „Revista literară Radio”.

Se difuzează zilnic emisiunea „Partidul, Ceauşescu, România”.

24 ianuarie: Ediţie specială a emisiunii „Mioriţa” intitulată „Partidul ca o lumină de înţelepciune plină”.

26 ianuarie: De la ora 21.00 s-a difuzat pe Programul 2 „Seara festivă dedicată lui Nicolae Ceauşescu”.

2 februarie: Transmisiuni directe de la Festivalul Joseph Haydn. Concertul Orchestrei Simfonice Radio.

Aprilie: La solicitarea ascultătorilor sunt incluse în program cursuri de limbi străine prin Radio. Se difuzează pe Programul 2 între orele 19.35–19.50 după programul: marţi – spaniolă; miercuri – rusă; joi – germană; vineri – franceză; sâmbătă – engleză.

17 iunie: În fiecare sâmbătă între 9.00 şi 10.00, pe Programul 1 reprezentanţii autorităţilor în direct cu ascultătorii prin intermediul emisiunii „Audienţa Radio”.

August: Ediţii speciale în cinstea zilei de 23 August: „Pământ al unităţii şi frăţiei”; „Propunem, decidem, înfăptuim”; „Judeţele ţării pe traiectoria dezvoltării multilaterale”; „August anotimp al libertăţii”; „Programul partidului – programul poporului”; „Partidul – exponent al intereselor fundamentale ale naţiunii române”.

Octombrie: La 60 de ani de la aniversarea Marii Uniri se transmit emisiuni speciale: „Actul Unirii din 1918 în documente din biblioteci străine”; „E scris pe tricolor Unire”, emisiune triplex Bucureşti-Cluj-Iaşi.

1 decembrie: Se transmite emisiunea omagială „1918–1978. România socialistă, înfăptuirea idealurilor de dreptate socială şi naţională”.

26 decembrie: Emisiunea „Memoria pământului românesc” cu tema „1978 an de înfăptuiri istorice” este dedicată zilei de 30 decembrie.

30 decembrie: Transmisiuni multiple sub genericul: „30 decembrie – zi aniversară, zi de construcţie socialistă”.

În 1978 studiourile teritoriale îşi înnoiesc programele:

Studioul Cluj transmite noi emisiuni: „Curierul de luni” şi „Radiomagazinul de sâmbătă”.

matei corvinul cluj

Statuia lui Matei Corvinul, Cluj

Studioul Craiova: Orele de program cresc cu 30 de minute; primul duplex radiofonic între studiourile regionale Craiova şi Timişoara.

Apar noi emisiuni: „Colocviul realităţii”; „Imn de muncă, flori de cânt” emisiune dedicată Festivalului „Cântarea României”; „Şcoala – amfiteatru al muncii”.

Studioul Iaşi: Emisiunea săptămânală „Tribuna experienţei înaintate” se prezintă diverse iniţiative pentru promovarea noului în producţie. Debutează „Codul etic în viaţa noastră” (serie de dezbateri şi anchete).

Documentar realizat de Pușa Roth și Costin Tuchilă

 Episodul 11, anii 1979 – 1983, click aici.

Personaj și biograf: Dumitru Prunariu și Annie Muscă

dumitru prunariu biografie de annie musca

eveniment liber sa spunMiercuri, 9 octombrie 2013, la ora 18.00, la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3) va avea loc lansarea volumului Dumitru-Dorin Prunariu, biografia unui cosmonaut de Annie Muscă (Editura Adevărul), unica biografie dedicată singurului cosmonat român.

Invitaţi speciali: prof. univ. dr. Radu MUNTEANU, prof. dr. Dumitru Fărcaș, prof. Victor Bercea.

Expoziție de pictură Andrei Rosetti

expozitie andrei rosetti cluj

În perioada 27 februarie–16 martie 2013, de luni până sâmbătă, între orele 12.00–23.00, la Cafeneaua Piano Cazola Vizual din Cluj-Napoca (Str. Fulicea nr. 3, lângă Casa Matei) este deschisă expoziția de pictură (cu vânzare) de Andrei Rosetti, intitulată Neînserare.

Vernisajul a avut loc marți, 26 februarie 2013, ora 19.00. Cuvânt de deschidere: Oliv Mircea.

Un clujean este primul român care va face înconjurul lumii cu autostopul

timotei rad cluj ocolul lumii autostop

După trei experienţe similare în Europa, care au însumat 30.000 de kilometri, îşi ţine prietenii la curent pe reţeaua de socializare Facebook. A terminat Facultatea de Geografie, secţia Cartografie, iar visele din copilărie s-au combinat cu studiul din timpul facultăţii şi rezultatul este o aventură în jurul lumii. „A început cu o idee ca în Jules Verne sau cu un Singur pe lume, cu un roman citit în copilărie, cu un Coliba unchiului Tom. Îţi faci curaj în timp”, spune Timotei Rad. „Bănuiesc că este cam la fel pentru toată lumea. Mai e nevoie să fii şi o persoană fără prea multe frici sau griji. Umblasem destul de mult cu autostopul în România, aşa că mi-am zis: «Bă, cât e să te duci până la Viena, după aceea de la Viena la Praga şi tot aşa, încet, până la Paris câteva zile şi ajungi înapoi, că nu ai ce păţi.» Am făcut asta şi mi-a plăcut foarte mult. S-a întâmplat să fie nevoie să dorm în sacul de dormit pe plajă, la Veneţia. A fost fain pentru că a fost cald, era iulie. Nu a fost nici o problemă. Mâine dimineaţă o să pornesc spre Sahara şi îmi fac bagajul din seara asta. Nu sunt o persoană pretenţioasă.”

Plaza-de-Espana

Călătoria a început anul trecut şi va urma încă doi ani, după spusele şi planurile lui Timotei. „În momentul de faţă am venit în Spania să lucrez, să cobor în Maroc şi Sahara Occidentală săptămâna viitoare, aşa că nu mă întorc direct, ci pe ocolite, şi atunci din Spania o iau spre Insulele Britanice. Vreau să văd Irlanda, Nordul Scoţiei, Amsterdam, Berlin şi Polonia. Nu mă mai întorc în nici o altă parte. Pornind din România, spre est, planific să stau vreo trei luni prin Rusia, vreo lună prin Mongolia şi vreo 2-3 luni prin China. Asta ar însemna circa 6 luni. Din Vietnam în Laos şi Cambodgia. Ideea e să mă întorc de pe cealaltă parte: să o iau spre est şi să vin dinspre vest. Deci din Indochina vreau să cobor în Indonezia, apoi în Australia, din Australia să trec Oceanul Pacific în America de Sud şi să iau Americile de la Sud la Nord. În America de Sud şi America Centrală vreau să petrec mult timp. Din America de Nord – de undeva din Canada – de unde e distanţa mai scurtă, să trec în Europa cu vaporul.”

autostrada in munti

O idee, o aventură care ne va aduce cu siguranţă altfel de poveşti din toate colţurile lumii, prin ochii lui Timotei. „Nu sunt primul care face asta. Sunt oameni care au reuşit să facă înconjurul lumii pe jos. Sunt 4 români care în 1911 au început o călătorie care a durat 6 ani şi doar unul dintre ei a ajuns înapoi în viaţă. Are un muzeu undeva, în apropiere de Bacău. Înconjurul lumii a mai fost făcut şi de alţii. Eu am această noutate cu autostopul. Unii consideră că e mai periculos cu autostopul, dar nu e.”

L-am întrebat pe Timotei cum îl primesc oamenii din localităţile în care se duce şi le spune că a plecat să vadă lumea pe jos, cu autostopul? „Oamenii sunt amabili. Tuturor li se pare fain şi faptul că am cartea asta de vizită, toată lumea care te ia cu maşina ca să intre în vorbă, te întreabă: «Ce faci? De unde vii? Unde mergi?» şi spui că mergi în Sahara sau, mă rog, la Madrid şi te întrebă: «Cum? De la ce aeroport vii?» Omul se gândeşte care o fi oraşul mai mare în care a aterizat avionul cu care am venit… Sunt unii care nu pricep de la început. Li se pare de nerealizat. M-a luat un soldat american undeva în Italia, lângă Vicenza şi îi spuneam că vin din România şi nu îi venea să creadă. Îi ziceam că merg la Paris şi mi-a propus, la modul cel mai serios, să îmi cumpere bilet de avion din Milano la Paris şi nu am vrut. Îmi plac poveştile, îmi place ca experienţele să fie cât mai variate şi să fie cât mai multe de învăţat din ele.”

sahara

Din Spania, Timotei Rad a plecat spre Sahara. „Da, o să ajung. Nu îmi fac nici o problemă. Am prieteni care au mai fost în Maroc cu autostopul şi spun că marocanii sunt oameni amabili. Nu-i o problemă. E mai greu de circulat cu autostopul în Spania, pentru că spaniolii sunt mai reticenţi, însă britanicii sunt cei mai reticenţi. E foarte greu în Marea Britanie pentru că stai ore în şir până să te ia cineva. Dar se zice că în Maroc e foarte bine. Şi drumurile sunt foarte bune. Prefer de cele mai multe ori să nu mă informez decât minimum necesar, ca să existe sentimentul acela de a descoperi singur. Punându-te în situaţiile noi, îţi dezvolţi orientarea şi anumite instincte. Mă rog, o călătorie în ziua de astăzi, în 2013, o poţi planifica în cel mai mic detaliu dacă vrei şi aloci timp. Stai pe internet şi găseşti tot ceea ce te interesează. Atunci pierzi farmecul, pentru că până la urmă e farmec şi în a te pierde.”

timotei rad

Am vrut să mai aflu de la Timotei dacă a avut momente în care a vrut să renunţe. „Sunt situaţii dificile pentru că mergând multe ore, se întâmplă să adormi. Omul nu cunoaşte foarte bine drumul, zona şi pierzi ieşirea. Dacă eşti pe autostradă, trebuie să te lase undeva, într-un Peco, înaintea joncţiunii care se face între drumul tău şi drumul lui. Chiar să zicem: el o va lua spre sud, tu spre nord. Şi atunci omul a uitat să te trezească sau tu ai adormit, aşa că te lasă în următorul Peco şi de acolo fă bine şi întoarce-te. Nu-i la fel de uşor ca la noi, pentru că la noi, dacă ai luat-o într-o direcţie opusă, te dai jos din maşină şi treci pe partea cealaltă a drumului. Dar nici măcar nu mi-a trecut prin cap până acum să nu fac asta şi să mi se pară că e greu. E drept, poate fi greu din punct fizic, psihic, emoţional, poți fi foarte obosit. La un moment dat m-am ambiţionat să fac 3100 de km în continuu, 65 de ore şi a fost foarte obositor, dar oricât de greu a fost, nu mi-a trecut prin cap să renunț. Deci numai chiar constrâns, nu ştiu, adus înapoi acasă cu escortă… Eu am studiat Cartografie. În meseria asta eşti un tehnician care învaţă să facă hărţile folosind un calculator. Munca de teren e ceva concret. Te duci şi măsori, dar astea sunt informaţii tehnice care nu ţin de orientare. Am fost într-o situaţie în care am luat o mașină de ocazie şi am adormit. Șoferul m-a trezit şi mi-a zis că am ajuns la destinaţie şi, cum eram buimac de somn, am mulţumit, am salutat şi m-am dat jos. După aceea mi-am dat seama că nu ştiu unde sunt. Şi ziceam: «No, acum hai să vedem cum stai cu orientarea. În ce parte e Franţa, în ce parte e Spania!» Sau în alte situaţii întrebi localnicii unde e cutare loc, unde vrei să ajungi şi te îndrumă greşit pentru că nu ştiu. Ca eu să circul cu autostopul prin Europa de Vest, trebuie să stau în benzinării care sunt pe marginea autostrăzii. De multe ori nu e ușor să ajungi la aceste benzinării, pentru că nu au fost amplasate ca să ajungi la ele pe jos. Trebuie să o iei poate un pic pe câmp, pe marginea autostrăzii, să mergi pe jos, pe unde poţi şi atunci oamenii, chiar dacă sunt din localitate, îți zic: «Ştiu că acolo e o benzinărie, dar nu ştiu cum să ajungi acolo pentru că tot timpul am mers cu maşina» sau îţi zic: «Du-te şi încearcă pe acolo», direcția indicată e în contradicţie cu orientarea ta în teren şi de fiecare dată trebuie să mergi pe unde știi tu. Îţi dezvoltă instinctele.”

Între timp Timotei a ajuns în Sahara şi se pregăteste pentru un nou traseu care să-l aducă cu fiecare zi mai aproape de împlinirea visului său. Îi urăm mult succes şi îl aşteptăm cu poveşti din jurul lumii.

Mădălina Corina Diaconu

Radu Beligan – Confesiuni despre artă şi viaţă

radu beligan

eveniment liber sa spunSpectacolul autobiografic susţinut de maestrul Radu Beligan ajunge acum în oraşul tău! Dacă eşti din Cluj sau Târgu Mureş vino la Opera Naţională din Cluj în data de 21 ianuarie 2013 sau la Palatul Culturii din Târgu Mureş pe 22 ianuarie 2013. Spectacolele încep la ora 19.00.

Grăbeşte-te să prinzi un bilet! Adresează-te Agenţiei Teatrale din Piaţa Ştefan cel Mare nr. 14radu beligan confesiuni în Cluj-Napoca, tel. 0264/595363 de luni până vineri între orele 11.00–17.00 şi cu 30 de minute înainte de începerea reprezentaţiei, în cazul în care mai rămân bilete, la casieria din holul Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.

Pentru Târgu Mureş, biletele se găsesc la Casieria Filarmonicii din strada George Enescu nr. 2, tel. 0265/261420, deschisă de luni până vineri între orele 10.00–13.00, precum şi marţi, miercuri, joi de la orele 17.00–19.00. Cu o oră înainte de începerea reprezentaţiei, în cazul în care au mai rămas bilete, acestea se vor pune în vânzare la casieria Palatului Culturii.

Arta violonistică a lui Ștefan Ruha, volume de Mirela Capătă

Vineri, 2 noiembrie 2012, la sediul Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, în Aula Magna a Casei Universitarilor, în pauza concertului care va începe la ora 19.00, va avea loc lansarea volumelor Ștefan Ruha, o viață în constelația viorii și În cercul magic al violonistului și profesorului Ștefan Ruha de Mirela Capătă, apărute la editurile Eikon din Cluj și Charmides din Bistrița. Prezintă: prof. univ. dr. Adrian Pop, prof. univ. dr. Ovidiu Pecican, Marius Tabacu, directorul Filarmonicii „Transilvania”, dr. Gavril Țărmure, editor. Evenimentul este organizat de Filarmonica „Transilvania” și Fundația și Societatea de Concerte – Editura Charmides Bistrița.

Cele două volume, la origine teză de doctorat, sunt o amplă și foarte documentată monografie, prima dedicată marelui violonist și profesor Ștefan Ruha (1931–2004). Cele peste 320 de pagini ale primului volum reprezintă o cercetare aplicată a biografiei artistice a lui Ștefan Ruha: Rădăcini. Anii de formare; Premizele unei mari cariere violonistice. Competiţii şi victorii: revelaţia unui talent de proporţii; Cariera de concertist; Ştefan Ruha. Menţiuni cronologice; rezumat şi concluzii în limba engleză; documentaţie şi o bibliografie impresionantă, cinci capitole de anexe şi fotografii.

În al doilea volum (308 pagini), În cercul magic al violonistului și profesorului Ștefan Ruha, Mirela Capătă analizează, din perspectivă muzicologică, Activitatea didactică a lui Ştefan Ruha (Recurs la memorie; Ştefan Ruha, profesor şi mentor; Ştefan Ruha, profesor invitat; Maniera de predare); Particularităţile violonisticii lui Ştefan Ruha şi arta sa interpretativă (Definirea tipului temperamental al violonistului Ştefan Ruha. Parametri: aptitudine muzicală, talent, genialitate); Tehnica violonistică şi stileme preluate de la „şcoala empirică”; Originalitatea tehnicii violonistice; Psihologia virtuozităţii lui Ştefan Ruha; Tradiţie, inovaţie, fluctuaţie şi stil în interpretările violonistului Ştefan Ruha; Stileme interpretative, repertoriu predilect etc., dar şi Analiza interpretării „Anotimpurilor” de Antonio Vivaldi. Capitolul Documenta, cu o excelentă documentație și organizare, este structurat astfel: Memoria oamenilor şi memoria hârtiei, „Dialoguri în contemporaneitate”, Articole, cronici apărute în ziare şi reviste româneşti şi de peste hotare, Ştefan Ruha, profesor invitat la cursurile de măiestrie de peste hotare, Activitatea concertistică reflectată în presa românească şi de peste hotare, Consemnări despre Ştefan Ruha apărute în cărţi şi dicţionare, Documente oficiale, Afişe, programe de sală, Înregistrări cu Ştefan Ruha, Discuri şi CD-uri Electrecord, Cardex Radio Bucureşti, Înregistrări audio-video.

„Pentru noi toţi, Ştefan Ruha va rămâne un mare Om, un virtuoz înnăscut, o culme a măiestriei şi un simbol”, conchide Mirela Capătă.

Ștefan Ruha

„Abordarea monografică întreprinsă de Mirela Capătă în legătură cu personalitatea marelui nostru violonist Ştefan Ruha este absolut binevenită, aş putea spune chiar salutară. Ne aflăm încă într-un moment când amintirea artistului este vie, referinţele preţioase ale contemporanilor (şi în primul rând ale soţiei, depozitara datelor acumulate în decenii de viaţă) sunt încă accesibile, o bună parte din documentaţia legată de activitatea artistică – ce nu a fost gestionată niciodată la modul profesional în timpul vieţii maestrului – este reconstituibilă. În aceste direcţii lucrarea doamnei Mirela Capătă realizează o sinteză documentară consistentă, rod al unei munci tenace, susţinute, pe parcursul căreia s-a desăvârşit pas cu pas profesionalizarea în domeniul autoarei, care provine din branşa interpretativă şi ca atare a abordat un front ştiinţific iniţial inedit pentru domnia-sa. Pasiunea autentică pentru tema aleasă, respectul adânc pentru personalitatea Maestrului Ştefan Ruha, mentor venerat în tainele interpretării violonistice, disponibilitatea şi curiozitatea orientată interdisciplinar ale autoarei tezei au constituit motivaţii puternice în susţinerea şi amplificarea cercetării sale.

Ștefan Ruha și dirijorul Lorin Maazel

Personalitatea artistică a violonistului este privită ca un «fenomen», încercându-se o definire cât mai aplicată, mai nuanţată şi mai personalizată a caracterului de fenomen atribuit lui Ştefan Ruha. Concură la această definire atât datele biografice, reconstituite cu atenţie, cât şi descrierea traseului specific de formare ca muzician şi violonist, de la «şcoala empirică» a lăutăriei, dominantă în mediul său familial, la fascinaţia muzicii culte şi a virtuozităţii emanate din aceasta, prin admiraţia pentru figura emblematică a lui Jasha Heifetz. Caracterul de fenomen este astfel legat de multiplicitatea sferelor de manifestare a talentului lui Ştefan Ruha, menţinută de-a lungul întregii vieţi, de disponibilitatea sa cu totul ieşită din comun, de armonia îmbinării dotărilor de muzicalitate, memorie, conformaţie fizică şi psihică, de raportul său organic, intim şi necesar cu instrumentul muzical. […]

Informaţiile bine documentate constituie atu-uri incontestabile, şi ele servesc mereu drept măsură de verificare a temeiniciei altor multe informaţii de circulaţie orală, ce sunt în mod obişnuit colportate în jurul personalităţilor, informaţii adesea viciate de deformări, inexactităţi, partizanate, interpretări tendenţioase şi întreg alaiul de posibile subiectivisme. La finalul muncii minuţioase întreprinse de Mirela Capătă, avem în faţă o lucrare consistentă, bogată în informaţie, o dovadă convingătoare a cunoaşterii acumulate în materie şi un valoros instrument de referinţă pentru oricare cercetare ulterioară a subiectului abordat.” – Prof. univ. dr. Adrian Pop, Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca.

Mirela Capătă

Absolventă a Academiei de muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, Mirela Capătă a urmat încă din studenţie cursurile de măiestrie de la Glasgow (Scoţia), Seminariile „B. Bartók” de la Szombathely (Ungaria), unde obţine diplome semnate de nume de rezonanţă ale artei interpretative mondiale, cum sunt: Max Rostal, André Gertler, Mark Knight şi Nilla Pierou. A urmat de asemenea, cursurile Academiei de Muzică „Tibor Varga” din Sion (Elveţia), ocazie cu care violonista se bucură de îndrumarea Silviei Marcovici. Numeroase participări la competiţii naţionale şi internaţionale au îmbogăţit palmaresul artistei la Concursul de cvartete Braşov 1978, Concursul Wieniawski (Polonia), Marckneukirchen (Germania), Barcelona (Spania,), Concursul „J. S. Bach” din Leipzig (Germania). Având un repertoriu bogat (atât în domeniul muzicii concertante, dar şi în genul cameral), a susţinut numeroase concerte şi recitaluri în ţară şi peste hotare, alături de interpreţi şi orchestre de prim rang, a efectuat înregistrări Radio-TV, CD şi DVD. Violonistă apreciată a Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, este fondatoarea Orchestrei de cameră „Camerata Romanica”, ansamblu alături de care a efectuat turnee în Italia, Belgia, Elveţia, Germania, Macedonia etc. Din toamna anului 1997, Camerata a trecut sub patronajul Radio Cluj, fapt ce a contribuit la intensificarea activităţii formaţiei pe plan zonal, prin susţinerea de concerte în transmisie directă din Studioul de la Casa Radio. Preocuparea pentru muzica barocă a determinat fondarea trio-ului „Ricercando il Barocco” (alături de clavecinista Ecaterina Botar şi violoncelista Ilse Herberth László), formaţie cu care a înregistrat integrala Sonatelor „da chiesa” şi „da camera” de A. Corelli şi a Sonatelor de J. S.  Bach.

Ștefan Ruha și Mirela Capătă, Radio Cluj, 1998

Activitatea concertistică, cuprinzând şi numeroase recitaluri vioară-orgă prin bisericile din Transilvania, este armonios îmbinată cu cea didactică, fiind cadru didactic asociat la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, obţinând în noiembrie 2011 înaltul titlu academic de „Doctor în Muzică, Magna cum laude”.

Costin Tuchilă

„Insula” după Gellu Naum, la Teatrul Naţional din Cluj Napoca

Vineri, 20 octombrie 2012,ora 19.00, la Teatrul Naţional „Lucian Blaga” din Cluj Napoca va avea loc spectacolul-concert Insula după Gellu Naum. Muzica şi adaptarea de Ada Milea; scenografia: Valentin Codoiu; asistent de regie: Andreea Iacob. În distribuţie: Cătălin Herlo (Robinson), Miron Maxim (Vineri / Un beduin), Anca Hanu (Sirena), Adrian Cucu (Piratul), Ramona Dumitrean (Mary), Cristian Grosu (Iedu’Coco), Irina Wintze, Adriana Băilescu, Romina Merei (Bunicile Selkirke), Silvius Iorga (Randolph Selkirke), Cristian Rigman (Mabolo, regele canibalilor / tobe). La chitară: Ada Milea. Regia tehnică: Doru Bodrea; lumini: Jenel Moldovan; sonorizare: Marius Rusu; mixaj de sunet: Şerban Ursachi.

Spectacol supratitrat în limba engleză.

Insula muzicală a Adei Milea aduce pe scena Naţionalului clujean povestea lui Robinson, cel al lui Gellu Naum, un Robinson singur pe o insulă pustie, dar plină de oameni. Joaca serioasă din piesa de teatru cu acelaşi nume a poetului şi dramaturgului suprarealist român Gellu Naum este un puzzle de întâlniri şi situaţii cu personaje exotice, precum o sirenă, un pirat, un beduin, dar şi numeroşi membri ai familiei pierdute a lui Robinson. Căutările, urmăririle, regăsirile şi, din nou, despărţirile, toate rapide şi aproape mecanice, au în comun singurătatea, la rândul ei pierdută şi apoi regăsită. Ada Milea construieşte, astfel, un concert al singurătăţilor aduse împreună de Gellu Naum, aducând împreună, la rândul ei, vocile şi prezenţa actorilor Teatrului Naţional din Cluj, într-un concert 100% teatral.

Imagini din spectacol

Premii și nominalizări: Premiul special al juriului, Festivalul Internațional de Teatru „Atelier”, ediția a XX-a, Baia-Mare; Premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar – Irina Wintze, Adriana Băilescu și Romina Merei, pentru rolul Bunicile Selkirke, Festivalul Internațional de Teatru „Atelier“, ediția a XX-a, Baia-Mare; Nominalizare pentru cel mai bun scenograf – Valentin Codoiu, Festivalul Internațional de Teatru „Atelier“, ediția a XX-a, Baia-Mare; Nominalizare pentru cea mai bună actriță în rol secundar – Ramona Dumitrean pentru rolul Mary, Festivalul Internațional de Teatru „Atelier“, ediția a XX-a, Baia-Mare; Nominalizare pentru cea mai bună actriță în rol secundar – Anca Hanu pentru rolul Sirena, Festivalul Internațional de Teatru „Atelier“, ediția a XX-a, Baia-Mare; Nominalizare pentru cel mai bun actor în rol secundar – Cristian Grosu pentru rolul Iedu’ Coco, Festivalul Internațional de Teatru „Atelier”, ediția a XX-a, Baia-Mare; Nominalizare pentru cea mai bună regie – Ada Milea, Festivalul Internațional de Teatru „Atelier”, ediția a XX-a, Baia-Mare; Nominalizare pentru Marele Premiu al Festivalului „Atelier” pentru cel mai bun spectacol, Festivalul Internațional de Teatru „Atelier”, ediția a XX-a, Baia-Mare.