București. O lume

Bucuresti. O lume de Ion Barladeanu si Carmen Lidia Vidu  3

Colajele fabuloase ale lui Ion Bârlădeanu se mută vara aceasta în Centrul Vechi al Capitalei, într-o expoziție stradală vizibilă pentru toți cei care se vor plimba pe Lipscani. Ion Bârlădeanu, artist plastic care a cucerit lumea cu lucrările sale și Carmen Lidia Vidu, cel mai spectaculos regizor de teatru din România din punct de vedere vizual, își dau mâna într-un proiect în care vor mixa imaginile și personajele cu care ei identifică Bucureștiul urban, cultural, emoțional și fantastic: case, blocuri, parcuri, personaje de film, politică, lume reală sau personaje comerciale, imaginare, actuale. București. O lume de Ion Bârlădeanu si Carmen Lidia Vidu își așteaptă vizitatorii în perioada 3-15 iulie 2015, zilnic între orele 10.00–22.00, la Hanul Gabroveni din Centrul Vechi al Capitalei, accesul fiind gratuit. Vernisajul va avea loc vineri, 3 iulie 2015, la ora 19.00.

Continuă lectura „București. O lume”

Gherasim Luca, „Sfântul” Avangardei, sărbătorit la ICR New York

gherasim luca new york

eveniment liber sa spunEvenimentul din 28 februarie 2014, ora 19.00, de la ICR New York, din seria Romanian Avantgard/ American Avantgard/ World Avantgard va fi dedicat lui Gherasim Luca. Evenimentul a fost organizat de ICR New York împreună cu poetul suprarealist Valeriu Oișteanu de la New York și cu Allan Graubard, redactorul revistei Hyperion de la New York.

gherasim luca

Gherasim Luca

Seara dedicată lui Gherasim Luca se va desfășura ca un happening literar și muzical, fiind însoțită de un recital la pian, avându-l ca interpret pe David Cieri, muzician şi compozitor redutabil în lumea muzicală newyorkeză.Va fi proiectat un slideshow cu manuscrise, coperți, corespondența purtată de avangardiști, reviste și proiecții video de arhivă. La eveniment sunt invitate peste o mie de persoane din lumea literară și a artelor plastice de la New York. Proiectul Gherasim Luca, face parte din seria evenimentelor dedicate francofoniei în anul 2014, serie care mai include şi marea expoziție Isidore Isou și Lettrismul, o premieră în mediul cultural și academic american care va avea loc în aprilie, la Pratt Institute, cea mai importantă facultate de arhitectură și design din statul New York, aflată în Brooklyn, New York. O parte din portretul dedicat poetului Gherasim Luca a fost prezentată de Valeriu Oișteanu în România, de-a lungul mai multor evenimente care au avut în anul 2013, la Muzeul Țăranului Român și în numeroase alte locații consacrate dezbaterilor literare. A fost editat între timp și Caietul avangardei consacrat lui Gherasim Luca îngrijit de prof. dr. Ion Pop de la Cluj, cel mai documentat cercetător al Avangardei românești în spațiul european. Revista „Viața Românească” a publicat în numerele 9-10/2013 un amplu eseu scris de Valeriu Oișteanu, intitulat Gherasim Luca, zen al morții și nemuririi, la rubrica „Meridian”. Spectacolul Gherasim Luca susţinut de Valeriu Oişteanu a cucerit audienţa mai întâi la Bucureşti, la centenarul de la Muzeul Ţăranului Român.

Gherasim Luca Vierge à la Colonne colaj

Gherasim Luca, Vierge à la Colonne, colaj

La New York, poetul suprarealist Valeriu Oişteanu i-a ales pe cei doi artişti pe baza notorietăţii lor: Allan Graubard, scriitor, profesor, editor important al revistei „Hyperion” şi David Cieri, pianist şi compozitor american, a realizat coloana sonoră a multor filme, inculusiv pentru televiziunea PBS.

Seria dedicată de ICR New York Avangardei și avangardelor românești a debutat cu expoziția „Muzele” lui Brâncuși și filmul Brâncuși, realizat de Muzeul de Artă Modernă și echipa de cercetători de la Beaubourg Centre Georges Pompidou, Paris, cu prilejul expoziției „Images sans fin Brancusi”, film et photographie avându-i drept comisari pe Quentin Bajac, Clement Cheroux și pe Philippe Alain Michaud.

La 9 februarie 1994, Gherasim Luca, în vârstă de 80 de ani, a lăsat un mesaj de adio, pe mesageria telefonică a iubitei sale, înainte să-și curme zilele, aruncându-se în apele Senei, în dreptul Podului Mirabeau. A lăsat în urma lui o importantă operă poetică, marcând poezia franceză și poezia românească de avangardă, de la Gellu Naum, Dolfi Trost până la Virgil Teodorescu și poeții anilor ‘60, ‘70 și ‘80.

Personalitatea lui creatoare originală se vădește atât în lumea cuvintelor, cât și aceea a imaginilor, poetul fiind dublat de un original artist visual, cum descoperim citind cartea sa Iubită cantitativ / Quantitativement aimée, publicată la București în 1944, apoi în albumul Les Orgies des Quanta din 1946, cât şi în Vampirul Pasiv / Le Vampire passif din 1945. În România, Franța și Israel, Gherasim Luca este privit ca un sfânt al avangardelor, timp de mai multe decenii, fiind invitat la Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York.

Comment s’en sortir sans sortir – un film de excepţie realizat, în 1998, de Raoul Sangla. Gherasim Luca recită opt dintre poemele sale:

http://www.youtube.com/watch?v=jIX0xqFxvcw

 

Expoziţie Ion Bârlădeanu, „Făt-Frumos cel urât” la H’Art Gallery

ion birladeanu

Un ceas de mână, un porumb şi un avion nu au foarte multe lucruri în comun, însă în expoziţia Făt-Frumos cel urât aceste elemente se regăsesc în majoritatea colajelor expuse. „Este o serie de la sfârşitul anilor ’70–începutul anilor ’80, un fel de început al colajului lui Nea Ion Bârlădeanu în care el lua personaje, le destructura, le schimba trăsăturile, cola ochi peste figuri de oameni şi îşi crea filmele lui extrem de groteşti şi de suprarealiste, aş putea spune. Tot timpul spune o poveste. De obicei colajele lui sunt cinematice. El a vrut să fie regizor de film, dar nu a putut să îşi permită aşa, că şi-a folosit toţi actorii şi a făcut filmele lui gratis.” Dan Popescu, cel care a selectat din sute de colaje realizate de Ion Bârlădeanu în ultimii 30 de ani, ne prezintă pentru prima dată în România 53 de lucrări pe care Nea Ion – cum îl numesc prietenii pe autor – le-a arătat, cum zice el, „numai unor oameni deştepţi”. „Nea Ion are o plajă de receptare foarte largă, fiind un autodidact, fiind un om care a avut o viaţă furtunoasă, un om simplu şi direct. El se adresează atât oamenilor care nu ştiu neapărat – să zicem – codurile artei contemporane, cât şi profesioniştilor. Reacţia este în general pozitivă. Nea Ion Bârlădeanu are – să zicem – material de cel puţin încă 6-7 expoziţii pe diferite teme şi în diferite perioade. Lumea ar trebui să se aştepte la o prezenţă a lui ceva mai frecventă decât până acum.”

ion barladeanu colaj

Colajele lui Nea Ion te acaparează aşa cum o face şi artistul când începe să povestească despre fiecare lucrare în parte. „Am realizat nişte opere pe care nu le poate face nimeni”, spune Ion Bârlădeanu. „Cea mai tare lucrare e Broscoiul, la care am muncit o zi întreagă. Am pozele jos. Nu pot să le aduc eu pe toate acum. Eu am vreo trei sute de kg numai de poze tocate. La început nu ştiam să fac dintr-astea. Acum mă joc. Într-o lună pot face 100 de lucrări. Durează decupajul. Eu cât stau de vorbă, pot să tai 20 de poze. Nici nu ai timp să observi. E o arta abstractă, cu totul aparate.”

În drumurile sale s-a întâlnit cu artişti pe care îi preţuieşte şi despre care îi place să povestească. „Eu sunt mare cineast. Când am fost la Paris, am vrut să stau de vorbă cu Alain Delon, dar nu l-am găsit. M-am întâlnit cu Doamna Angelina Jolie. E o femeie simpatică în realitate. Pentru mine este o fată de treabă. Mă iubeşte. Cunosc oameni mari, celebri şi am rămas mirat de asta. Nu m-am aşteptat. Sunt mândru de treaba asta.”

colaj expo birladeanu

Dar poate cel mai interesant lucru despre Nea Ion este seriozitatea cu care se prezintă în faţa admiratorilor. „Eu am ambiţii la modă. M-am îmbrăcat în stilul ăsta ca să fiu deosebit faţă de ceilalţi. Nu o să-ţi vină să crezi, dar tot ce vezi matale pe mine, sunt de la gunoi.”

Făt-Frumos cel urât este mai mult decât o expoziţie de colaje. Este povestea în imagini a unui suflet de artist, o expoziţie deschisă în 13 februarie a.c. la H’Art Gallery din Bucureşti.

colaj de ion birladeanu

Dan Popescu este cel care l-a descoperit în 2008 pe Ion Bîrlădeanu. De la el aflăm: „Este născut în 1946 şi de mai bine de treizeci de ani a evitat să devină un «cetăţean onorabil». Pe vremea comunismului a schimbat toate muncile posibile. La douăzeci de ani pleacă din satul său natal (Zăpodeni, judeţul Vaslui) şi începe să muncească la stuf în Tulcea sau docher în Constanţa. În Bucureşti este pe rând gropar, tăietor la gater, paznic sau muncitor necalificat la Casa Poporului. După 1989 trăieşte din resurse marginale ocupându-se ca un freelancer de selectarea gunoiului într-o curte de bloc de pe strada Moşilor şi face mici servicii locatarilor. Nu îşi întemeiază o familie şi nu se mai angajează. În toţi aceşti ani, Ion Bîrlădeanu îşi întreţine însă un proiect artistic pe care îl arată «doar câtorva oameni deştepţi». El a făcut ceea ce orice artist ar trebui să facă fie literal, fie metaforic: a parcurs drumul riscant în acel no man’s land unde fiecare societate îşi leapădă măştile. Groapa de gunoi este unul dintre aceste locuri. Aproape toată informaţia culturală a unei culturi ajunge să fie aruncată la gunoi. E un loc bun pentru un autodidact şi pentru oricare căutător.”

Mădălina Corina Diaconu

Un italian la București: Riccardo C. Raimondi

O fostă colegă de liceu, care locuieşte în Italia de mulţi ani, mi-a povestit că a cunoscut un tânăr artist plastic care a ajuns în România pentru o scurtă perioadă, dar ca mulţi alţi călători, s-a îndrăgostit de ţara noastră. Tânărul va reveni în România în această toamnă, încercând să prezinte publicului român câteva dintre lucrările sale. Înainte de acest eveniment, eu cred că este necesar să deschidem „uşa” spre universul artistic al lui Riccardo C. Raimondi.

Riccardo C. Raimondi, Șemineu

Artistul plastic Riccardo C. Raimondi s-a născut la 24 decembrie 1981, în oraşul San Cataldo de lângă Caltanissetta (Sicilia). Copil fiind, este atras mai mult de desen şi de pictură decât de jocurile copilăriei, pasiune moştenită de la tatăl său care este pictor şi decorator. Artistul lucrează cu materiale diverse ca argila, lemnul, piatra, plasticul şi ipsosul. În anul 2000 a absolvit Liceul de Artă Aplicată „Filippo Juvara” din oraşul natal San Cataldo, urmând apoi cursurile Facultăţii „Belle Arti” din Catania (Sicilia).

În anul 2004, tânărul Raimondi îl cunoaşte pe marele sculptor Giuliano Vangi, care îi insuflă pasiunea pentru sculptură. Peste doi ani, în 2006 îşi ia licenţa cu specializarea în sculptură. Între anii 2006–2008 este masterand la Facultatea „Belle Arti” din Reggio Calabria. După această perioadă, devine profesor la Institutul Statal de Artă „Bernardino di Betto” din Perugia, iar din anul 2011 predă cursul despre sculptură a lemnului (ebanisteria).

Riccardo C. Raimondi, Timp, 2005, ipsos patinat

***

Expoziţii personale şi de grup:

• aprilie 2005, expoziţie de pictură, Enna, Sicilia.

• septembrie 2005, expoziţia „Talente ascunse”, Caltanissetta, Sicilia.

• februarie 2007, expoziţie de artă în domeniul reciclării la Facultatea „Belle Arti”, Reggio Calabria, Sicilia.

• martie 2007, expoziţia „Sperietoarea”, Artă şi Riciclare „Sculptura Polimateriche”, Reggio Calabria, Sicilia.

• octombrie 2007, expoziţie colectivă de sculptură şi pictură, San Cataldo, Sicilia.

• mai 2008, a participat la concursul pentru premiul Nascimben,Treviso.

• iulie 2008, expoziţia „Metamorfoza Artei”, patru secole de atestare documentară a oraşului San Cataldo (1607–2007).

• 8 martie 2010, expoziţia „Pasiunea Femeilor”, Caltanissetta, Sicilia.

•19–20 martie 2011, expoziţia de artă figurativă „Spice de Artă”, San Cataldo, Sicilia.

• În 2012 a deschis o expoziţie permanentă la Biserica Maria din Nazareth din oraşul San Cataldo,Sicilia.

• 21 aprilie–13 mai 2012, expoziţia colectivă de pictură şi sculptură la Studio Art Nouveau „Liberty”, Angera (Varese).

Pușa Roth

 

Catedrală, 2012, tehnică mixtă pe carton vegetal

Venus, 2012, tehnică mixtă pe carton vegetal

Soarele și luna, 2010, relief în ipsos și praf de marmură, culori de apă

Studiu de texturi și relief, 2010, relief în ipsos și praf de marmură

Vânt, 2011

Memorie pierdută, 2004, argilă smălțuită

Diptic Adam și Eva, 2009, tehnică mixtă, colaj pe pânză

Coșmar, 2011

Anxietate, 2000

Umbră în oglindă

Duminică, 27 mai 2012, la ora 12.30, la Haarlem (Olanda), se va deschide expoziţia fotografică Umbră în oglindă (Shadow in the mirror), realizată de Zoë Cochia. Expoziţia face parte din programul celei de-a 5-a ediţii a Bienalei Internaţionale de Fotografie GRID 2012, organizată de Fundaţia Amsterdam. Vernisajul va avea loc la adresa Frankestraat 24 din Haarlem, iar expoziţia poate fi vizitată la Galeria De Gang din Haarlem, Grote Houtstraat 43, până la data de 14 iulie 2012, de luni până vineri, între orele 13.00–16.00, iar sâmbăta, între orele 11.00–17.00, transmite Agenția Romanian Global News.

Proiectul Umbră în oglindă reuneşte, într-un dialog „înrămat”, ipostaze din trecut, surprinse de Spadone, fotograf şi „rămăşitele”, aparent lipsite de viaţă, captate de Zoë Cochia.

Născută la Bucureşti în 1962, Zoë Cochia s-a stabilit în Olanda după 1989. Se consideră un „spirit rebel liber”, căruia îi place să experimenteze cu fotografia, colajul, pictura, filmul şi poezia; este artist, curator, profesor de arte vizuale şi design grafic, freelancer, organizator de evenimente culturale (precum Festivalul „Est Vest Burlesc” la Rotterdam, în 2008 sau pavilionul României la Festivalul „Eastern Neighbours” din Utrecht).

A absolvit WdKA din Rotterdam şi a avut numeroase expoziţii în Olanda. Îşi doreşte să contribuie la construirea unei punţi de legătură între artişti şi comunitate, între diferite culturi şi generaţii.

Fotografii de Zoë Cochia

Alături de lucrările Zoëi Cochia, sunt expuse proiectele fotografice realizate de András Bozsó (Ungaria), cu titlul Fără adăpost şi Daniela Dostálková (Cehia), cu titlul Oraşul care îmi place.

Programul din 27 mai include un recital muzical susţinut de Elena Manevska şi Jan Marten de Vries, cu lucrări de Brahms, Ligeti, Janáček şi un moment poetic în interpretarea lui Angello Ledesma de la Wijkschool Feijenoord.

Participarea Zoëi Cochia la acest amplu eveniment internaţional este posibilă datorită sprijinului Dutch Business Club din Cluj-Napoca.

Zoë Cochia:  http://zcochia.blogspot.com/

Expoziție Ion Bârlădeanu la Praga

Joi, 3 mai 2012, la ora 18 a avut loc la Centrul Ceh din Praga, condus de Radka Lím Labendz, vernisajul expoziţiei de colaje originale ale artistului Ion Bârlădeanu, Artă în ciuda tuturor lucrurilor.

Expoziţia a fost sprijinită de Centrul Ceh din Bucureşti, reprezentat de directorul René Kubášek, şi de Institutul Cultural Român din Praga, reprezentat de Mircea Dan Duţă.

Curatorul expoziţiei, Dan Popescu, a vorbit despre originalul artist român, a cărui operă a fost expusă la Paris şi Londra, împreună cu Andy Warhol şi Marcel Duchamp.

Expoziţia prezintă o selecţie din opera artistului, simbolizând arta ca libertate individuală. Aceasta este cea mai bogată selecţie prezentată publicului. În anii ’70, Ion Bârlădeanu a început să picteze portrete, experimentând pentru prima oară colajul în deceniul următor.

Expoziţia este deschisă până pe data de 26 mai 2012. Intrarea este liberă.

Anul trecut, la Festivalul „Jeden svět” („O singură lume) a fost prezentat filmul documentar despre artistul care trăia pe stradă. Spectatorii au fost fascinaţi nu numai de destinul lui, dar mai ales de colajele într-un stil personal. Ion Bârlădeanu a fost descoperit de galeristul Dan Popescu, care s-a angajat în promovarea operelor pop-art ale artistului în străinătate.

„De asemenea oameni are nevoie orice societate deschisă, căci pot fi în acelaşi timp şi cu ea şi împotriva ei. Au fost şi vor fi întotdeauna autorii dezbaterilor critice, ironici, cinici, impulsivi şi provocatori, dar chiar ei stabilesc normele civilizaţiei vestice… spiritul lor liber le dă dreptul să apeleze la critica ascuţită a societăţii, dar tocmai aceste manifestări reuşesc să producă schimbări şi să creeze noi reguli. […] Toate colajele lui sunt un hibrid aparte de pop-art şi dadaism, cu o notă de suprarealism şi un pic de gulag comunist, în care lumea filmului şi cunoscute mărci comerciale simbolizau libertatea.” (Dan Popescu).

„Colajele acestea care-ţi taie respiraţia fac parte din operele cele mai interesante de pe scena artistică românească“. (René Kubášek).

Născut în anul 1946, timp de peste 30 de ani Ion Bârlădeanu a refuzat să „devină un cetăţean în regulă“. La vârsta de 20 de ani, a plecat din satul natal pentru a lucra la cules de stuf lângă Tulcea, ulterior ca muncitor în portul Constanţa. Ajuns la Bucureşti, a fost gropar, paznic şi muncitor necalificat la Casa Poporului. Din anul 1989 a trăit la marginea societăţii, ca „separator“ la gunoaiele din blocurile de pe Calea Moşilor.

Lidia Našincová