Pianista Ekaterina Mechetina și dirijorul Christian Badea în concert la Sala Radio

Concertul Orchestrei Naționale Radio de vineri, 18 mai 2012, ora 19.00 îl va avea din nou invitat pe dirijorul Christian Badea, care ne propune de această dată un program Rahmaninov – Ceaikovski. Solista concertului va fi Ekaterina Mechetina, una dintre cele mai talentate pianiste ruse din zilele noastre. În prima parte a serii artista va interpreta, alături de Orchestra Națională Radio, Concertul nr. 2 în do minor pentru pian şi orchestră, op. 18 de S. Rahmaninov. În partea a doua a programului vom audia Simfonia nr. 4 în fa minor, op. 36 de P. I. Ceaikovski.

Biletele se pot procura prin Eventim, la Casa de bilete a Sălii Radio, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online pe www.eventim.ro.

Activitatea artistică a pianistei Ekaterina Mechetina este marcată de numeroase concerte susţinute în prestigioase săli din toată lumea, precum Schauspielhaus din Berlin, Sala Gaveau din Paris, Concertgebouw din Amsterdam, Sala Mare a Conservatorului din Milano şi din Rusia. Cu un palmares de 80 de concerte susţinute anual, Ekaterina Mechetina şi-a câştigat notorietatea prin talentul său de excepţie. Pianista a studiat la Conservatorul din Moscova sub îndrumarea profesorului V. P. Ovtchinnikov, urmând apoi studii postuniversitare cu Serghei Leonidovich Doresnky. În timp a fost distinsă cu numeroase premii ca urmare a participării la competiţii importante, precum Youth Piano Competition – Premiul Mozart, Concursul Internaţional pentru pian Busoni, este câştigătoare a Concursurilor Vercelli (2002) şi Pinerolo (2003), iar în anul 2004 a impresionat juriul concursului din Cincinnati printr-o interpretare de excepţie.

Ekaterina Mechetina colaborează şi este apreciată de reputaţi muzicieni precum Rodion Scedrin, care i-a încredinţat prima audiţie a Concertului nr. 6 pentru pian, prezentat în celebra sală Concertgebouw din Amsterdam. Totodată, la propunerea lui Vladimir Spivakov a concertat alături de Orchestra Simfonică Naţională şi Orchestra Virtuosi din Rusia, iar Mstislav Rostropovici i-a acordat o bursă ce i-a oferit posibilitatea de a studia în Franţa. Ultima sa apariţie discografică cuprinde un compact disc Rahmaninov, editat de FUGA LIBERA şi primit cu mult entuziasm de critica de specialitate.

Cu un remarcabil talent dirijoral, Christian Badea desfăşoară o excepţională carieră internaţională, fiind invitat în unele dintre cele mai prestigioase săli de concerte din Europa, America de Nord şi Asia. În Europa a fost invitat să dirijeze Royal Philharmonic Orchestra, Orchestra Simfonică BBC din Londra, Orchestra Simfonică Gothenburg, Residentie Orchestra, Filarmonica din Amsterdam, Orchestra Filarmonică Radio din Olanda, Orchestra Beethovenhalle din Bonn, Orchestra Filarmonică Radio şi Orchestra L’Île de France, Orchestra Naţională din Lyon, Orchestra RAI din Torino, Orchestra „Santa Cecilia” din Roma, Orchestra „Maggio Musicale” din Florenţa, Orchestra Gulbenkian din Lisabona, Filarmonica din Budapesta, Orchestra Naţională a Spaniei din Madrid. În Asia a dirijat Filarmonica din Hong Kong şi a efectuat turnee în Japonia cu Filarmonica din Tokyo. În America de Nord Christian Badea este dirijor invitat al Orchestrelor Simfonice din Pittsburgh, Washington, Montreal, Atlanta, colaborează cu Orchestrele Simfonice din Detroit, Baltimore, cu Filarmonica din Rochester şi Orchestra Americană la Carnegie Hall.

Repertoriul său este impresionant şi cuprinde lucrări simfonice, vocal-simfonice şi de operă ce acoperă o variată paletă stilistică, programele sale incluzând lucrări de Zemlinsky, Schoenberg, Berg, Webern, Honegger, Janáček, Bartók, Prokofiev, Şostakovici, Walton, Vaughan Williams, Britten, Lutosławski, Messiaen, Ligeti, fiind totodată un atent susţinător al promovării muzicii româneşti în lume. Discografia sa include înregistrarea Simfoniei nr. 3 de Saint-Saëns alături de London Royal Philharmonic (Casa de discuri Telarc), discuri răsplătite cu premii cuprinzând lucrări ale compozitorilor americani Roger Sessions şi Peter Mennin, precum şi o înregistrare live a operei Antoniu şi Cleopatra de Samuel Barber, distinsă cu Premiul Grammy. Christian Badea a colaborat cu nume sonore ale scenei muzicale internaţionale dintre care amintim pe: Leonard Bernstein, Mstislav Rostropovici, Yo-Yo Ma, Yefim Bronfman, Shlomo Mintz, Midori, Cho Liang Lin, Mitsuko Uchida, Gerhard Oppitz, Placido Domingo, Renée Fleming, Bryn Terfel, Natalie Dessay, Simon Keenlyside, Thomas Hampson şi regizorii Stefan Herheim, Bruce Beresford, David Pountney, Franco Zeffirelli, Andrei Şerban, Keith Warner.

Complexitatea personalităţii sale artistice se reflectă atât prin dirijarea unor programe simfonice sau vocal-simfonice, cât şi prin operă, gen ce l-a purtat în unele din cele mai prestigioase teatre lirice din lume. Timp de 10 ani a fost dirijor invitat al Operei Metropolitan din New York, dirijând peste 160 de producţii. Christian Badea a mai urcat pe scena Operei Covent Garden din Londra, a fost invitat la Operele de Stat din Viena, Bayer, Hamburg, la Grand Theâtre Geneva, Theâtre Royal de la Monnaie din Bruxelles, Opera Olandeză din Amsterdam, Operele Regale din Copenhaga şi Stockholm, Teatro Regio din Torino, Teatro Comunale din Bologna, Opera Naţională din Lyon, iar în America de Nord a colaborat cu companiile de operă din Houston, Dallas, Toronto, Montreal, Baltimore, Detroit.

Christian Badea şi-a început studiile universitare la Conservatorul de Muzică din Bucureşti, unde a studiat vioara, a continuat apoi cu studii de dirijat în Bruxelles, la Mozarteum din Salzburg şi la Juilliard School în New York, unul din mentorii săi principali fiind Leonard Bernstein. După o absenţă de mai mulţi ani, Christian Badea a revenit în anul 2006 pe scenele româneşti, colaborând cu cele mai prestigioase orchestre din ţară. Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa şi a primit din partea Preşedintelui României Ordinul Meritul Cultural. Alături de activitatea scenică, Christian Badea a fost profesor, oferind şi cursuri de master în Statele Unite ale Americii, Copenhaga, Gothenburg, Stockholm şi Bucureşti. A dirijat o nouă producţie a Damei de pică la Opera din Stockholm, Salomé la Opera Germană din Düsseldorf şi o nouă producţie a operei Tannhäuser, în colaborare cu Stefan Herheim la Opera Norvegiană din Oslo. În stagiunea 2010–2011 a dirijat la Opera din Gothenburg o nouă producţie Don Carlos, care a fost extrem de apreciată de critica de specialitate, a debutat alături de Opera din Australia în La Bohème, un real triumf ce a generat invitaţii pentru stagiunile viitoare, printre operele programate la Sydney figurând şi Die tote Stadt de Korngold, regia fiind semnată de Bruce Beresford.

Dirijorul Ralf Sochaczewsky şi violonistul Alexandru Tomescu în concert la Sala Radio

Miercuri, 4 aprilie 2012, ora 19.00, Orchestra de Cameră Radio vă invită la un concert simfonic ce îl va avea ca invitat pe dirijorul german Ralf Sochaczewsky, care a mai fost prezent în studioul „Mihail Jora” cu ocazia Festivalului Internaţional de Chitară de anul trecut. Solistul concertului va fi violonistul Alexandru Tomescu.

În program figurează două dintre concertele compuse de Unico Wilhelm von Wassenaer, diplomat şi compozitor olandez (1692–1766): Concerto armonico nr.1 în Sol major şi Concerto armonico nr. 5 în Si bemol major. Fiind nobil, von Wassenaer nu a publicat aceste lucrări sub propriul nume, de aceea ele au fost pentru mult timp atribuite altor compozitori – Carlo Ricciotti sau Pergolesi – până când în anii 1979–1980 au fost descoperite manuscrisele numite „Concerti armonici” în arhivele castelului în care se născuse von Wassenaer, cu o notă semnată de el, în care precizează că aceste compoziţii îi aparţin.

Alexandru Tomescu va interpreta, alături de Orchestra de Cameră Radio, două concerte de J. S. Bach: Concertul nr. 1 în la minor pentru vioară şi orchestră, BWV 1041 şi Concertul nr. 2 Mi major pentru vioară şi orchestră, BWV 1042, iar în încheierea programului vom audia Suita „Pulcinella” de Igor Stravinski.

Biletele se pot procura prin Eventim, la Casa de bilete a Sălii Radio, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online pe www.eventim.ro.

Ralf Sochaczewsky a primit primele lecţii de dirijat în Berlin, oraşul său natal, la Universitatea de Arte, fiind îndrumat de profesorii Marc Piollet şi Christian Grube. În paralel a studiat vioara barocă la clasa profesoarei Irmgard Huntgeburth. Mai târziu a devenit student la Universitatea de muzică „Hanns Eisler”, unde a frecventat cursul de dirijat-orchestră al Prof. Rolf Reuter şi cel de dirijat-cor al  prof. J. P. Weigel. În perioada 2003–2005 a luat parte la programul pentru tinerii dirijori subvenţionat de Consiliul muzical german şi a putut participa la cursurile de măiestrie susţinute de Gabriel Fels, W. D. Hausschild, Georg Fritsch şi alţii. Până în prezent Ralf Sochaczewsky a dirijat orchestrele London Philharmonic, Konzerthaus, orchestra Comediei Muzicale Leipzig, Brandenburger Sinfoniker, Orchestra de Cameră a Filarmonicii din Minsk – ansamblu cu care are o relaţie susţinută de colaborare. Din stagiunea 2008–2009 a devenit dirijor-asistent al lui Vladimir Jurowski la pupitrul celebrei orchestre London Philharmonic şi după debutul de succes din luna iunie 2009 a fost reinvitat pentru un alt concert în mai 2010, la Royal Festival Hall. În vara anului 2008 în aceeaşi formulă a fost dirijor-asistent la Festivalul de Operă de la Glyndebourne pentru producţia Despre dragoste şi alţi demoni de P. Eötvös iar în 2010 la producţia cu opera Rake’s Progress de I. Stravinski. În septembrie şi octombrie 2010, Ralf Sochaczewsky a dirijat opera Despre dragoste şi alţi demoni în producţia Operei Naţionale a Rhinului de la Strasburg şi Mulhouse. În vara anului 2009 a dirijat opera Don Giovanni de Mozart la Festivalul Oper oder Spree. Începuturile dirijorale ale lui Ralf Sochaczewsky sunt legate de conducerea diferitelor ansambluri corale, activitate care l-a pus în legătură directă cu artiştii lirici şi repertoriul de gen. În stagiunea 2003–2004 a fost dirijor-asistent la diferite coruri radio din Olanda. De atunci a dirijat Corul de cameră Rias, Corul Radio Berlin, Corul Radio France, Corul Ernst Senff, Cappella Amsterdam și Corul Filamonicii din Praga. Cu corala Capella Cracoviensis are o colaborare constantă. Corurile berlineze Cantus Domus şi Ensemberlino Vocale sunt ansamburile pe care le-a pregătit şi care au câştigat Concursul Coral de la Berlin. Pe lângă acestea, Ralf Sochaczewsky a păstrat un viu interes pentru interpretarea în manieră istorică, astfel că nu a părăsit vioara barocă ci a continuat să studieze cu Werner Erhardt şi Joshua Rifkin. Ca violonist baroc şi violist, a cântat în ansambluri cum sunt Baroc Dresda Orchestra, Capela Batsdorfer sau Ansamblul Sans-Souci Berlin.

Un om. O vioară. Aceste două coordonate sunt suficiente pentru a crea un Univers. Iar când omul este Alexandru Tomescu, iar vioara este un Stradivarius, se naşte un Univers locuit de creaturi sonore fascinante care se desprind din culoare şi densitate sonoră, toate menite să subjuge publicul aflat în sală. Alexandru Tomescu a dovedit că poate îmblânzi orice formă de muzică, mai ales după proiectul „Paganini – înger sau demon”, care a marcat un hotar în cariera lui. A fost momentul în care violonistul şi-a regândit identitatea şi care marchează o cotitură radicală în drumul pe care Alexandru Tomescu a pornit acum câţiva ani, acela spre schimbarea percepţiei existente în România asupra muzicii clasice. Într-adevăr, de când a revenit în ţară, după studii în Elveţia cu Tibor Varga şi Statele Unite ale Americii cu Eduard Schmieder, Alexandru a dorit să demonstreze că muzica clasică este o fereastră spre armonia cu sine şi cu celălalt, o lume deschisă tuturor şi că fiecare merită şansa de a o explora.

După o mai mult decât fructuoasă carieră realizată în Europa şi în lume, presărată cu succese în săli precum Théâtre des Champs Elysées – Paris, Carnegie Hall – New York sau Metropolitan Arts Centre – Tokio, sub bagheta unor Maeştri precum Valery Gergiev, Kurt Masur sau Christoph Eschenbach, Alexandru a revenit în România, unde s-a implicat în organizarea unor turnee naţionale de muzică clasică, realizate exclusiv din fonduri private. A înţeles că neconvenţionalul, ca îmbinare între profesionalism şi inovaţie este cheia pentru a atinge publicul larg, drept pentru care a devenit protagonistul unor evenimente-pilot în lumea muzicală românească: a cântat pe Stradivarius într-o staţie de metrou, pentru a dovedi că există o însemnată receptivitate pentru muzica de calitate; a cântat într-o pădure pentru a milita împotriva exploatării iraţionale a domeniului forestier. A cântat în faţa unei case în ruine, pentru a stopa distrugerea clădirilor aflate în Patrimoniul Naţional. A cântat cu scopul adunării de fonduri pentru Asociaţia Nevăzătorilor din România sau pentru protezarea auditivă a copiilor cu deficienţe de auz. Este printre primii artişti care şi-a făcut o misiune clară din a purta mesajul muzicii clasice în oraşe româneşti în care nu există filarmonici. Este suficient ca numele său să apară pe un afiş pentru ca biletele să se epuizeze cu zile întregi înainte de evenimentul respectiv. Alexandru Tomescu nu se rezumă doar la a cânta în faţa publicului său, ci cultivă un dialog intens cu acesta, fie de pe scenă, explicând ce cântă, fie prin interviurile pe care le acordă la televiziunile şi radiourile de specialitate şi nu numai. Fie că vocea se aude la Radio România Muzical sau la Radio Guerrilla, fie că vorbele sale sunt tipărite în „Dilema Veche” sau în revista „Viva!”, el explică ce înseamnă să fii artist în România secolului XXI, ce surse îi hrănesc inspiraţia şi de ce muzica clasică merită o şansă.

Angajamentul pe care şi l-a asumat în momentul în care a primit vioara Stradivarius Elder-Voicu, în 2007 a fost acela de a familiariza un număr cât mai mare de români cu sunetul splendidului instrument. După o serie aproape neîntreruptă de concerte desfăşurate în România şi în lume, numele violonistului şi al viorii sale au devenit sinonime perfecte.

În încheiere – un citat relevant, care deşi se referă la un singur concert pe care Alexandru Tomescu l-a susţinut în Noua Zeelandă, poate fi extins la întreaga sa carieră: „Alexandru Tomescu scoate o muzică nemaipomenită din Capriciile de Paganini, evidenţiind contraste, lăsând fiecare frază să trăiască şi să respire. M-am aşteptat la o seară cu şampanie spumoasă, însă Alexandru Tomescu a servit whisky”. (David Larsen, „Metro Magazine”, Noua Zeelandă).

Alexandru Tomescu și Horia Andreescu în concert la Sala Radio

Concertul Orchestrei Naţionale Radio de vineri, 9 martie 2012, ora 19.00 se va bucura de prezenţa a doi cunoscuţi şi îndrăgiţi muzicieni: violonistul Alexandru Tomescu şi dirijorul Horia Andreescu. Programul concertului va cuprinde în prima parte Dansurile polovţiene din opera Cneazul Igor de A. Borodin, urmate de Concertul nr. 2 pentru vioară şi orchestră de Béla Bartók, când vom putea reasculta sonorităţile viorii Stradivarius, în interpretarea violonistului Alexandru Tomescu. În partea a doua a concertului vom audia Simfonia nr. 3 în do minor, cu orgă, op. 78 de Camille Saint-Saëns. La orgă: Marcel Costea.

Biletele se pot procura prin Eventim, la Casa de bilete a Sălii Radio, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti, Humanitas şi online pe www.eventim.ro.

Violonistul Alexandru Tomescu a fost distins cu peste 100 de premii obţinute în cadrul unor concursuri naţionale şi 26 primite în competiţii internaţionale, de-a lungul timpului beneficiind de îndrumarea unor distinşi muzicieni ca prof. Mihaela Tomescu, mama sa, maestrul Ştefan Gheorghiu, prof. Eduard Schmieder, Ruggiero Ricci, Igor Oistrach şi Tibor Varga. A susţinut concerte pe scenele unor instituţii importante precum Carnegie Hall (New York), Concertgebouw (Amsterdam), Berliner Philharmoniker, Théâtre des Champs Élysées (Paris) sau Metropolitan Arts Center (Tokyo) şi a avut prilejul de a colabora cu renumiţi maeştri ai baghetei cum sunt Kurt Masur, Valery Gergiev sau Christoph Eschenbach. Alexandru Tomescu a colaborat cu toate orchestrele filarmonicilor din România, este solist concertist al Orchestrei Naţionale Radio şi al Filarmonicii din Piteşti. Violonistul este preşedinte al Fundaţiei culturale „Remember Enescu”, printre evenimentele patronate de aceasta numărându-se şi concursul internaţional de vioară cu acelaşi nume. Celebra vioară Stradivarius Elder – Voicu, datată 1702 i-a fost atribuită, prin concurs, pentru o perioadă de cinci ani, Alexandru Tomescu fiind promotorul unor turnee artistice ce valorifică alături de latura artistică şi componenta socială, prin numeroase campanii organizate în scopuri caritabile. Discografia lui Alexandru Tomescu cuprinde nu mai puţin de 11 CD-uri, care acoperă o largă paletă de stiluri şi genuri muzicale. În anul 2011 colecţia s-a îmbogăţit cu un DVD, Alexandru Tomescu. 24/24, care cuprinde cele 24 de capricii de Niccolò Paganini şi tot atâtea înveşmântări vizuale ale acestor spectaculoase creaţii de virtuozitate violonistică. Cea mai recentă lansare este cea a unui dublu-CD, dedicat aceloraşi capricii paganiniene. Alexandru Tomescu face parte din ansamblul Trio Strad, alături de violoncelistul Răzvan Suma şi pianistul Toma Popovici, iar de curând a devenit prim-violonist al Cvartetului „Ad Libitum”, din care mai fac parte Şerban Mereuţă, vioara II, Bogdan Bişoc, violă, şi Filip Papa, violoncel.

Horia Andreescu este dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”, fondator şi dirijor al Orchestrei de Cameră „Virtuozii din Bucureşti” şi profesor dr. la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Dintre premiile şi distincţiile obţinute amintim premii la concursurile de dirijat de la Copenhaga şi Geneva, Premiul Criticii la Bienala Muzicii Contemporane – Berlin şi numeroase premii şi distincţii în România, printre care cel al Uniunii Criticilor Muzicali care l-a declarat „Dirijorul anului” în 1997, Ordinul „Pentru Merit” în grad de Ofiţer în anul 2000, Premiul UNESCO – România în 2003, Premiul Uniunii Compozitorilor din România şi Ordinul „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce în 2006. A fost dirijor oaspete permanent la Orchestra Simfonică Radio Berlin (1981–1993), Filarmonica din Dresda (1983–1993) şi Mecklenburgische Staatskapelle Schwerin (1981-1990). A dirijat London Symphony Orchestra, Wiener Symphoniker, Royal Philharmonic Orchestra, filarmonicile din Amsterdam, Stuttgart, orchestrele simfonice din Ierusalim, Nagoya, BBC Scottish, orchestrele radio din Madrid, Leipzig. Dirijorul Horia Andreescu a colaborat cu toate vârfurile artei muzicale româneşti iar dintre soliştii străini din concertele sale amintim pe Anne-Sophie Mutter, Maxim Vengerov, Oleg Kogan, Vladimir Repin, Misha Maisky, Victor Tretiakov, Leonidas Kavakos, Michael Roll, Elisabeth Leonskaja, Dmitri Alexeev, Zoltán Kocsis, Eliso Virsaladze şi alţii.

Seară de toamnă în acordurile lui Corelli, Haydn şi Mozart

Sub bagheta dirijorului Mihail Agafiţa, Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Mihail Agafiţa, vă propune pentru seara de miercuri, 26 octombrie 2011, ora 19.00, un concert special, marcat de participarea violoncelistei Magdalena Moroşanu.

La Sala Radio veți asculta Concerto grosso în Re major, op. 6, nr. 4 de Arcangello Corelli, Concertul nr. 1 pentru violoncel şi orchestră în Do major de Joseph Haydn şi Simfonia nr. 39 în Mi bemol major, KV 543 de Wolfgang Amadeus Mozart.

„…Unul dintre cei mai talentaţi tineri dirijori ai Europei…”, conform Owensboro Symphony Orchestra, Mihail Agafiţa este dirijor permanent al Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca şi dirijorul orchestrei simfonice a Filarmonicii Naţionale a Republicii Moldova din Chişinău. Născut în oraşul Călăraşi din Republica Moldova, Mihail Agafiţa a studiat pentru început chitara şi dirijatul de jazz la Chişinău, în cadrul Institutului de Stat al Artelor. Apoi, în 1996, a fost admis la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, la clasa de dirijat orchestră a conf. univ. dr. Dumitru Goia. La aceeaşi clasă şi-a desăvârşit pregătirea cu studiile de master. În plus, tânărul dirijor a participat la cursurile de măiestrie susţinute de cunoscutul dirijor Patrick Strub, organizate de Ambasada Republicii Federale a Germaniei la Chişinău. De-a lungul acestor ani, Mihail Agafiţa şi-a îmbogăţit mereu repertoriul cu opusuri importante din toate perioadele de creaţie, de la baroc până la creația contemporană.

Magdalena Moroşanu a început studiul violoncelului la Liceul de artă „Octav Băncilă” din Iaşi, la clasa profesorului Dan Prelipcean, membru al Cvartetului „Voces”. După absolvirea Universității Naţionale de Muzică din Bucureşti, la clasa profesorului Marin Cazacu, Magdalena Moroşanu s-a perfecţionat pe lângă mari maeştri de la universități de muzică din Europa. Astfel, tânăra violoncelistă a obținut diploma de solist la Neuchâtel, diploma de concert la Lausanne, la clasa profesorului Patrick Demenga, diploma de muzician de orchestră la clasa lui Gerd von Büllow de la Rostock (Germania). Violoncelistă cu o bogată şi diversă activitate, Magdalena Moroşanu susţine recitaluri şi are apariţii ca solistă în Italia, Germania, Austria, Suedia, România şi Elveţia. De asemenea, este solicitată frecvent să facă parte din colectivul celebrei orchestre „Suisse Romande” din Geneva sau al altor ansambluri muzicale cum ar fi Orchestrele de Cameră din Basel, Neuchâtel, „Sinfonietta” din Lausanne, orchestrele simfonice din Aarau, de la Festivalul din Avranches sau „Nordeutsche Philharmonic” din Rostock.

Biletele se găsesc la casa de bilete a Sălii Radio (Str. G-ral Berthelot nr. 60–64, sector 1) şi prin reţeaua Eventim, magazinele Germanos, Vodafone, librăriile Cărtureşti şi Humanitas şi online pe www.eventim.ro.