„70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord” – serie de evenimente la ICR Tel Aviv

deportarea evreilor transilvania de nord

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, organizează, la sediul ICR din Israel, în perioada 21 septembrie–21 octombrie 2014, o serie de evenimente dedicate marcării a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord. 

Masa rotundă 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord va avea loc duminică, 21 septembrie 2014, de la ora 14.00.

deportare evrei lagar

Program:

Moderator: Prof. Raphael Vago, Universitatea din Tel Aviv

Cuvânt introductiv: Dr. Gina Pană, director ICR Tel Aviv

Prof. Raphael Vago, Universitatea din Tel Aviv: Evreii din Transilvania și reîntoarcerea administrației maghiare (1940–1944);

Prof. Dr. Zvi Hartmann, Universitatea din Haifa: Evreii ardeleni după 1940 între nord şi sud: soartă istorică sau partidă de șah cu realitatea;

Prof. Dr. Alexandru Florian, director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”: 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord. Un proiect al memoriei;

Dr. Miriam Caloianu, Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România- Universitatea Ebraică din Ierusalim: Drama evreilor ardeleni povestită în memoriile supravieţuitorilor;

Nagy Zoltan Mihaly, vicepreşedinte ICR: Atitudinea episcopului Marton Aron împotriva deportării evreilor din Transilvania; 

Masa rotundă se va încheia cu o sesiune de întrebări și răspunsuri. De asemenea, va fi proiectat filmul documentar Marton Aron: un Episcop pe drumul crucii (2012, regia Cristian Amza).

Tot în cadrul evenimentului, de la ora 14.00, va avea loc vernisajul expoziţiei Memoria Holocaustului – Sighetu Marmației 1944–2014, care face parte din seria de evenimente dedicate marcării a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord, precum şi a Zilei Naţionale de Comemorare a Holocaustului (9 octombrie).

Expoziția reprezintă o reproducere a mărturiilor documentare şi fotografice cuprinse în expoziţia permanentă organizată de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în colaborare cu United States Holocaust Memorial Museum din Washington, la Casa memorială „Elie Wiesel” din Sighetu Marmației. Expoziția va putea fi vizionată de luni până joi între orele 10.00–15.00, la sediul ICR Tel Aviv, Bd Shaul Hamelech 8, etaj 6.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Detalii suplimentare pe site-ul ICR Tel Aviv.

Ioan Holender participă la „Festivalul ideilor”

Ioan HolenderFoto: Clemens Fabry

eveniment liber sa spunDirectorul artistic al Festivalului Internațional „George Enescu”, Ioan Holender participă la cea de-a doua conferinţă despre cultură şi identitate, organizată de Institutul ASPEN România, organizaţie apolitică dedicată promovării dialogului, leadershipului și dezvoltării economice, în colaborare cu Festivalul „George Enescu”, Institutul Cultural Român, Biblioteca Central Universitară, Fundaţia Universitară Carol I şi OMA Vision, în seria „Festivalul Ideilor”. Conferinţa va avea loc joi, 12 septembrie 2013, începând cu ora 15.00, la Ateneul Român.

Evenimentul este parte a conceptului Bucureștiul creativ, o adevărată olimpiadă culturală desfășurată în paralel cu Festivalul „George Enescu”, care reunește expoziții de artă urbană, dezbateri și happening-uri.

Participanții la eveniment vor fi atât reprezentanți ai mediul de afaceri, personalităţi culturale, reprezentanți ai societății civile cât şi reprezentanţi ai presei culturale şi artistice, inclusiv membri ai Institutului Aspen şi participanţi în programele de leadership Aspen.

ateneul roman festival enescu editia 2013 program detalii

Temele dezbătute în cadrul acestui eveniment vor fi legate de importanţa festivalurilor de mare anvergura pentru dezvoltarea culturală, socială, economică şi urbană a comunităţilor, oraşelor şi ţărilor în care se desfăşoară precum şi modurile în care arta şi cultura, din ţară şi din străinătate, pot servi ca piloni ai identităţii/noii identităţi româneşti şi europene. De-a lungul anilor, România a oferit patrimoniului universal un număr semnificativ de artişti ce şi-au exprimat talentul atât in România cât şi locuind în alte ţări. Pentru a integra moştenirea diasporei în identitatea oricărei ţări este necesară asumarea acesteia şi discutând despre poveşti de succes individuale încercăm să atingem şi chestiunile semnificative care ajută la construcţia unei identităţi naţionale.

Domnul Ioan Holender este Directorul Artistic al Festivalului „George Enescu” din anul 2003. A fost cel mai longeviv director la Openei de Stat din Viena si este membru de onoare al acesteia si al Vienna Volksoper. A primit medalia de aur „Franz Schalk” acordată de către Orchestra Filarmonicii din Viena, precum si titlul de Cetățean de onoare al Timisoarei. Domnul Holender este consilier al Metropolitan Opera New York și Spring Festival Tokyo. Este, de asemenea, lector al Universității din Viena și al Danube University Krems.

liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Are un viitor modelul cultural francez?

eugen simion

Conferință susținută de acad. Eugen Simion la Institutul Cultural Român

Miercuri, 19 iunie 2013, de la ora 18.00, la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38), acad. Eugen Simion va susține prelegerea Are un viitor modelul cultural francez? Evenimentul face parte din seria Conferințele ICR.

Accesul publicului este liber.

luvru noaptea

Trăim în era globalizării, limba engleză este noua lingua franca, intelectualii umaniști sunt înlocuiți de specialiști, iar cultura se confruntă cu provocările economiei de piață. Modelul cultural francez – al umanismului din secolul iluminist și al pasiunii din veacul romantic, al euforiei estetice din fin de siècle, al vervei interbelice – este pus în discuție fie de complicatele realități ale zilei, fie de noul discurs antreprenorial, pentru care cunoașterea și productivitatea sunt două registre interșanjabile. Ce șanse mai are, în aceste condiții, modelul cultural francez? Care este viitorul acestui model în România și cum va supraviețui acesta la scară globală? – acestea sunt câteva dintre premizele și întrebările abordate în cadrul conferinței de la ICR.

Eugen Simion este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar, membru al Academiei Române și președinte al acestui for din 1998 până în aprilie 2006.

Conferință David Crystal

david crystal

eveniment liber sa spunLuni, 15 aprilie 2013, de la ora 19.00, la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38) va avea loc conferința The Story of English in 100 words, susţinută de reputatul lingvist David Crystal. Evenimentul este organizat de British Council în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

Scriitor, editor, conferențiar, realizator de emisuni de radio și televiziune, prof. David Crystal a publicat peste 100 de cărți în sfera lingvisticii si a aplicațiilor sale practice, fiind editorul lucrărilor de referință Cambridge Encyclopedia of the English Language și The Cambridge Encyclopedia of Language.

David Crystal este profesor onorific la University of Bangor și conduce, în prezent, Asociaţia Internaţională a Profesorilor de Engleza ca Limbă Străină (IATEFL) şi Asociaţia pentru Învăţarea Limbilor (ALL). Este preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Alfabetizare din Marea Britanie şi vicepreşedinte onorific al Colegiului Regal de Logopedie, al Institutului de Lingvistică şi al Societăţii Redactorilor şi Corectorilor. În anul 1995 a fost distins cu Order of the British Empire (OBE), iar din anul 2000 este membru al Academiei Britanice.

words

Conferinţa va fi susținută în limba engleză. Accesul publicului este liber. Persoanele interesate sunt rugate să confirme participarea la adresa contact@britishcouncil.ro până la data de 12 aprilie 2013. Intrarea în sală se va face începând cu ora 18.45.

Muzeu, naţiune, istorie

muzeu natiune istorie

eveniment liber sa spunMuzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită miercuri, 20 martie 2013, ora 18.00, în Studioul „Horia Bernea”, la conferinţa Muzeu, naţiune, istorie. Muzeul Ţăranului Român, loc al memoriei disputate. Conferinţa, care face parte din ciclul Conferinţelor „Mircea Vulcănescu“, este susţinută de dr. Mihai Gheorghiu, directorul general adjunct al Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român are o istorie lungă de peste un veac, o istorie punctată, mereu, de crize şi de rezolvări subite, de dispute administrative, ideologice, politice etc. O istorie turmentată, o istorie violentată, o istorie care urmăreşte traseul sinuos al istoriei ţării şi al mentalităţilor societăţii româneşti. Fondat în 1906 de Regele Carol I, avându-l, de la bun început, pe Alexandru Tzigara-Samurcaş ca director, muzeul va fi, practic, o operă aflată mereu în lucru, până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Odată cu instaurarea comunismului, muzeul va fi obiectul unor noi experienţe, care se vor sfârşi cu desfiinţarea sa şi folosirea clădirii acestuia pentru crearea muzeului PCR.

muzeul-taranului-roman

Alexandru Tzigara-Samurcaş, fondatorul muzeului şi creatorul unei muzeografii extrem de rafinate şi de moderne, este retras de la conducerea instituţiei în 1946. Muzeografia sa era fundamentată pe o înţelegere a muzeului ca instituţie a cărei principală misiune este educaţia. Muzeul trebuie să facă educaţia culturală şi estetică a naţiunii şi trebuie să poată demonstra identitatea unei culturi naţionale, trebuie să fie un templu şi o şcoală. Această concepţie este legată de istoria culturii moderne româneşti, care a avut în centrul său problema identităţii culturale.

Odată cu reînfiinţarea muzeului fondat de Tzigara-Samurcaş, Horia Bernea, noul director, va muta definitiv accentele, creând o muzeografie care va miza pe experienţa estetică, aceasta fiind cea mai aptă să reveleze miza profund spirituală a unei instituţii care trebuie să refacă memoria adevărată a unei naţiuni eliberate de dictatul ideologic al materialismului dialectic. Muzeografia berniană va fi, totuşi, profund contestată din mai multe direcţii: din partea muzeografiei oficioase, îngheţate la anii ’70, criticând eliminarea etnograficului pur şi explicit, precum şi din partea etnologilor şi antropologilor, care vor acuza ceea ce vor califica drept exces al unui estetism ruinător pentru „descrierea“ ştiinţifică a unei civilizaţii atât de complexe.

muzeul-taranului-roman exponat

Conferinţa are ca miză demonstrarea tezei că muzeografia berniană are raţiuni distincte, cel puţin tot atât de întemeiate ca şi cele ale pozitivismului etnografic şi etnologic. Calificarea ca „loc al memoriei disputate“ provine din această mereu reînnoită dezbatere şi contestare, chiar dacă nu foarte clar şi analitic pusă în pagină de contestatari, a muzeografiei MNŢR. Inevitabil, o astfel de instituţie, aflată la intersecţia atâtor interese epistemologice, ideologice, administrative şi politice, ce privesc, toate, elementul fundamental al identităţii, va fi permanent supusă contestării şi transformării.

Pentru mulţi specialişti, ţăranul tradiţional este un construct ideologic sau simbolic, fără nicio existenţă empirică, un fel de obiect vid, o ficţiune pentru care nu există nimic empiric de dovedit. În fond, întrebarea fundamentală este: a existat această fiinţă arhaică ce ar fi întemeiat civilizaţia românească timp de un mileniu şi, dacă ea a existat, cum o putem cunoaşte? „Programul Bernea” încearcă un răspuns în afara oricărei teorii, ca pură practică a căutării şi găsirii unui discurs adecvat unei memorii încărcate de imagini şi de sens.

muzeul-taranului-roman-interior

Care este relaţia discursului muzeal cu adevărul, care poate fi valoarea de adevăr a unui discurs muzeal, relativ la ceea ce muzeifică, la lumea pe care o priveşte pentru a o fragmenta într-o naraţiune-expunere? Este un discurs muzeal adevărat sau fals? Dacă falsul ar putea fi relativ uşor de depistat şi de demonstrat, valoarea de adevăr este extrem de greu de stabilit. Muzeografia clasică şi pozitivistă a muzeelor etnografice îşi bazează pretenţia de adevăr pe temeiul unei ordini care clasifică toate urmele acelei pierdute Lebenswelt într-o sintaxă fără cusur: materii, forme, stiluri, tehnici, decoraţiuni, obiceiuri, rituri etc. Adevărul trebuie să se nască aici din re-producerea obiectelor şi a sintaxei originare într-o logică a unei expuneri fotografice, pragmatice, fundate pe exerciţiul empiric al descripţiei etnografice şi etnologice. Pozitivismul este aici garanţia exactităţii, a acurateței şi a adecvării cu descoperirile făcute. Dar tocmai această exactitate trebuie chestionată, pentru a putea afla dacă certitudinea ei este adevărul sau numai propria limită.

Conferinţa Alumnilor

studentie

Dialogul între generaţii continuă în cadrul celei de-a patra ediţii a Conferinţelor Alumnilor, un eveniment lunar iniţiat și susținut îndeaproape de Centrul Studenţesc de Comunicare al Facultății de Litere din București.

Joi, 28 februarie 2013, în Sala de Lectură a Facultăţii de Litere, începând cu ora 18.00, este rândul Departamentului de Studii Literare să-şi reunească alumnii, studenţii şi profesorii într-un spaţiu drag lor, biblioteca.

De această dată, invitatele sunt două scriitoare de succes, absolvente ale Departamentului: Ana Maria Sandu, autoarea volumului Din amintirile unui Chelbasan şi a romanului Fata din casa-vagon, în prezent editor la revista „Dilema veche”, și Simona Sora, semnatara volumului Regăsirea intimităţii, editor-coordonator al revistei „Dilemateca”, membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Întâlnirea va fi moderată de conf. dr. Mircea Vasilescu, directorul Departamentului de Studii Literare, şi de Alexandra Lazăr, studentă în cadrul acestui departament. Invitaţii, dar şi publicul participant, discută despre: condiţia scriitorului azi, cum să devii scriitor şi cât de mult te ajută studiile la Facultatea de Litere în acest sens, ce se învaţă şi ce nu se învaţă la facultate în materie de scris şi literatură, cariera de scriitor – se construieşte sau „vine de la sine”? – şi, nu în ultimul rând, literatura şi jurnalismul cultural – creativitate, talent şi „tehnici”.

Mintea extinsă – strategii argumentative

piet mondrian compozitie

Miercuri, 27 februarie 2013, Departamentul de Filosofie teoretică al Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii din Bucureşti organizează conferința Mintea extinsă – strategii argumentative, susținută de Bogdan Boghițoi, cercetător postdoctoral al Universității din București.

Conferinţa Mintea extinsă – strategii argumentative face parte din seria seminarului săptămânal al Departamentului de Filosofie teoretică al Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Evenimentul este un seminar deschis, în care profesori şi cercetători din ţară şi din străinătate îşi expun rezultatele ştiinţifice şi discută liber cu participanţii prezenţi la fiecare întâlnire. Prelegerea și discuțiile se vor desfășura în limba română.

Conferința Mintea extinsă – strategii argumentative se va desfăşura începând cu ora 18.00 în Amfiteatrul Titu Maiorescu al Facultăţii de Filosofie din București (Splaiul Independenţei, nr. 204, sector 6).

Conferință susținută de profesorul Jaime Gómez de Caso Zuriaga

conferinta Jaime Gomez

eveniment liber sa spunVineri, 22 februarie 2013, ora 18.00, Universitatea „Alexandru loan Cuza” din Iaşi vă invită la conferinţa Muslim Geography and the interpretation of Classical Monuments in Spain, susţinută de profesorul Jaime Gómez de Caso Zuriaga de la Universitatea din Alcalá de Henares (Spania).

Conferința va avea loc în Sala Senatului, Corp A.

Euro – probleme și soluții

Luni, 5 noiembrie 2012, ora 18.30, pe scena Ateneului Român din București, în cadrul Conferințelor Ateneului, prof. Leszek Balcerowicz va dialoga cu Valentin Lazea, economist-șef al BNR, despre viitorul economic al României și al Poloniei, despre criza financiară și despre moneda europeană. Evenimentul a fost pregătit de Banca Națională a României, Filarmonica „George Enescu” și Institutul Polonez din București. Conferința intitulată „Euro – probleme și soluții” este deschisă publicului larg.

Biletele au fost puse în vânzare la casa de bilete a Ateneului, la prețul de 15 lei; pentru elevii și studenți, preț redus la 10 lei. Conferința va fi susținută în limba engleză, cu traducere simultană în limba română.