Conferințele Teatrului Național: „Jurământul lui Hipocrat și epoca actuală”

conferintele-tnb

eveniment liber sa spunDuminică, 8 martie 2015, de la ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București, în cadrul programului „Conferințele Teatrului Național”, doctor Vasile Ciubotaru, reputat neurochirurg, prezintă conferinţa cu tema Jurământul lui Hipocrat și epoca actuală.    

Conferinta TNB Afis- Ciubotaru 

„Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii și-au încredințat suferințele trupului si sufletului altor semeni: tămăduitori, vindecători. Relația dintre bolnav şi tămăduitorul său a stat sub semnul unor reguli cuprinse în jurământul lui Hipocrat, reguli păstrate şi respectate cu grijă de-a lungul timpului. Acestea au rezistat în forma inițială milenii, dar, în societatea actuală tind să-și modifice înțelesul prin influențarea direcțiilor terapeutice, sub presiuni tehnologice, sociale și economice.

Trebuie luate în seamă preferințele pacienților și factorii administrativi care, la rândul lor, sunt influențați de mass-media, companii și opinia publică?

Medicul contemporan este obligat să ia în considerare idealurile hipocratice și să le adapteze medicinii moderne?

Jurământul rămâne doar un moment festiv la despărțirea de Alma Mater?

Este medicina o profesie vocațională sau medicul rămâne funcționar public?” – dr. Vasile Ciubotaru.

dr Vasile Ciubotaru

Despre dr. Vasile Ciubotaru

Născut la 19 septembrie 1953, în județul Timiș. Studii: 1973–1979 – Facultatea de Medicină Generală și Pediatrie, IMF Iași

Medic primar neurochirurg, locul 1 pe țară la examenul concurs din 1993.

Șef Secție Neurochirurgie III, Spitalul Clinic de Urgențe „Prof. Dr. Bagdasar Arseni”, București.

Doctor în Științe Medicale, teză de doctorat „Indicații și metode în tratamentul neurochirurgical al tumorilor hipofizare”, 1998.

Pregătiri de specialitate: Cursuri în specialitatea neurochirurgie în România, Germania, Maroc, Franța, Turcia.

Realizări profesionale deosebite (în colaborare):

– prima ventriculocisternostomie endoscopică în România

– prima determinare intraoperatorie  a potențialelor evocate în România

– introducerea microscopului operator și asistarea endoscopică în abordul transsfenoidal al tumorilor hipofizare

– primul abord transfenoidal endoscopic al unei tumori hipofizare în România.

Activitate profesională (operații din 2000):

–  peste 2200 tumori hipofizare  și de bază a craniului

–  peste 5000 tumori cerebrale

–  peste 5000 intervenții în patologia vertebro-medulară

Publicații: 160 de lucrări comunicate în țară și în străinătate, 50 de lucrări publicate în țară și străinătate,  11 cărți publicate.

Membru în societăți științifice: Societatea Internațională de Chirurgia Hipofizei (din 1994), Membru corespondent al Societății de Neurochirurgie de Limba Franceză (din 1998), Societatea Română de Neurochirurgie (din 1984), Membru fondator al Asociației de Endocrinologie Clinică din România (2005), Membru individual al Societății Europene de Neurochirurgie (2010), Vicepreședinte al Societății de Neurooncologie din România, Membru în National Geographic Society (din 1995).

Distincții de recunoaștere socială: Cetățean de onoare al comunei Udești, jud. Suceava, 2004; Cetățean de onoare al Municipiului Suceava, 2010.

Cumpără bilete online

Pentru mai multe informaţii legate de bilete:  tel. 314. 71. 71 (Agenţia de bilete).

Comunicat al Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Conferințe

Conferințele Teatrului Național din București: „Pledoarie pentru pălărie”

conferintele-tnb-liber sa spun

eveniment liber sa spunDuminică, 8 februarie 2015, de la ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București, în cadrul programului „Conferințele Teatrului Național”, Adina Nanu prezintă conferinţa cu tema Pledoarie pentru pălărie.

pledoarie pentru palarie adina nanu conferintele tnb

Teatrul Național „I. L. Caragiale” din Bucureşti vă invită în foaierul Sălii Atelier, timp de două săptămâni (8–22 februarie 2015) să descoperiți spectaculoasa colecție de costume și pălării a Adinei Nanu, critic și istoric de artă, autoare a unei cunoscute cărți de istorie a costumului universal.

Expoziția se va deschide cu ocazia conferinței susținute de Adina Nanu, duminică, 8 februarie, de la ora 11.00, la Sala Atelier. 

costum-Foto-Florilena-Popescu-Fărcășanu

„Colecția s-a format de la sine, ca urmare a interesului şi respectului meu pentru obiectele lucrate cu talent şi pricepere pe care le-am găsit în casă şi le-am păstrat, nu le-am aruncat, cum face tineretul de azi, mărturiseşte doamna Adina Nanu. La început ne-am jucat cu pălăriile şi hainele bunicilor, împreună cu părinţii, apoi cu copiii mei, apoi le-am folosit ca material didactic pentru cursurile de istoria artei şi arta costumului pe care le-am susţinut. Rudele şi prietenii au găsit şi ei prin dulapuri pălării şi rochii demodate, fracuri  sau smokinguri care nu mai foloseau la nimic, dar ocupau loc şi ni le-au dăruit. Eu am cumpărat doar manechinele şi câteva piese disparate, verigi care lipseau din lanţul unor demonstraţii. Şi azi, prietenii prietenilor vin să completeze expunerea cu amintiri preţioase. Mie îmi revine plăcerea de a studia fiecare pălărie sau guleraş pentru a-i afla originea, stilul şi moda din care fac parte şi a le găsi locul în expunere pentru ca să se potrivească în compoziţia de ansamblu a încăperii, care trebuie să reconstituie atmosfera şi parfumul fiecărei epoci. Printre altele, am plasat ici şi acolo sticluţe de parfum, de la paciuliile secolului al XIX-lea, la Chanel 5 a lui Coco Chanel şi mai departe. Din pricina acestor continue schimbări, nici una dintre cele 15 expoziţii pe care le-am organizat până acum nu a semănat cu celelalte, de la prima din Muzeul Colecţiilor din 1997, la următoarele de la Muzeul Naţional de Artă, Muzeul de Istorie, Palatul Cotroceni, Peleş sau Muzeul Costumului de la Veneţia.” 

costume-colectia-adina-nanu

Costume din colecția Adina Nanu. Fotografii de Florilena Popescu Fărcășanu

Colecția Adinei Nanu cuprinde câteva sute de costume care au aparținut familiei sale sau prietenilor donatori, de la rochii de zi și de seară, pălării, costume masculine, accesorii, obiecte decorative sau de mobilier din budoarul doamnelor din La Belle Époque, din perioada interbelică și până la costume din zilele noastre.

Atât conferința, cât și expoziția sunt o pledoarie pentru stil și frumos și promovează rafinamentul estetic, bunul gust și eleganța vremurilor apuse.

Adina-Nanu

Despre Adina Nanu

Critic și istoric de artă.  Între 1945–1950, a urmat, în paralel, Institutul de Arte Plastice din Bucureşti și Facultatea de Litere. Între 1947–1950, a frecventat cursurile Facultății de Medicină, pentru documentare de anatomie. În 1977 a obținut doctoratul în istoria artei cu o teză asupra costumului bucureştean în secolul al XIX-lea.

Repartizată ca asistent la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, a lucrat între 1950– 1954 la Galeriile de artă universală şi românească. Din 1950, a fost chemată şi la catedra de Istoria Artei din Institutul de Arte Plastice, unde a rămas până la pensionare, ca asistent, apoi ca lector din 1954 şi conferenţiar din 1968. Ca şi colegii săi, Eugen Schileru şi Ion Frunzetti, a ieşit la pensie cu acest grad în 1987, titlul de profesor nefiind acordat de Ministerul Învăţământului în ultimii ani înainte de 1989 decât unor privilegiaţi politic. A predat cursuri de istoria artei universale, cursuri speciale de istoria picturii, a sculpturii şi artelor decorative şi primele cursuri de istoria şi teoria costumului din România, la secţia de Scenografie, apoi şi la secţia de Creaţie vestimentară-modă, la a cărei înfiinţare a participat. Ca urmare, a publicat prima istorie a costumului universal în limba română, Artă, Stil, Costum, în 1976. Din 1994 predă la UNATC Bucureşti cursuri de Educaţie vizuală şi de Stiluri în costum şi decor, în primii ani pentru catedra de Regie de teatru, apoi şi pentru nou înfiinţata secţie de Scenografie, dar şi pentru Coregrafie. Pentru studenţii UNATC a publicat Arta pe om (2001) şi VEZI? Comunicarea prin imagine (2002) şi a rescris şi amplificat Artă, Stil, Costum (ediţia II-a, 2008).

arta-stil-costum-adina-nanu-1976

Ediția din 1976

Din 1975 este membră INSEA – International Society for Education through Art (UNESCO), iar după 1990 iniţiator şi preşedinte al filialei din România.

Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România de la înfiinţarea acesteia, din 1950. A expus desene şi sculpturi în cinci expoziţii colective ale UAP şi într-o expoziţie personală la Galeria „Galateea” în 2008.

costume 1900 1950

Costume 1900–1950

Cărţi publicate (selectiv): Pictorul Gh. Tattarescu (1955), Albrecht Dürer (1957), Theodor Pallady (1963),Pe scurt despre sculptură (1966), Pictorul Octav Angheluţă (1967), Pictorul Sabin Popp (1968),  Antonello da Messina (1969), Sculptorul A. Bourdelle (1971), Lucas Cranach cel Bătrân (1972), Pe urmele lui Dürer(1976), Artă, Stil, Costum (1976, versiunea engleză în 1981), Sculptorul Donatello (1980), Sculptorul I. Gr. Popovici (1984), Ion Lucian Murnu (în colaborare cu Doina Mândru – 1986), Bărbatul şi Moda (2009).

Distincţii: Ordinul „Serviciu Credincios”–comandor, Uniunea Artiştilor Plastici (2000), Diploma de Onoare a Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică (2002), Profesor Honoris Causa, Universitatea Naţională de Arte (2008).

Cumpără bilete online

Pentru mai multe informaţii legate de bilete:  021 314. 71. 71 (Agenţia de bilete).

Comunicat al Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București

Alte știri despre Teatrul Național din București

Emil Hurezeanu la Conferințele Teatrului Național din București

conferintele tnb liber sa spun

eveniment liber sa spunDuminică, 25 ianuarie 2015, de la ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București, în cadrul programului „Conferințele Teatrului Național”, Emil Hurezeanu prezintă conferinţa cu tema Europa, între crizele de creștere și criza terminală

emil-hurezeanu

Emil Hurezeanu

„Europa se află în centrul unor crize neobișnuite: un război în Răsărit, între Ucraina și Rusia, declanșat de dorința Ucrainei de apropiere de Europa și de dorința Rusiei de despărțire de Europa. Se pune în chestiune capacitatea Occidentului de depășire a crizei economice și a crizelor sociale, a neputinței politice și morale de gestionare a democrației în era capitalismului muribund. Asistăm la comoția provocată de atentatele teroriste din capitala Franței, pe un fundal de escaladare a fenomenelor de antisemitism, islamofobie și xenofobie în țările fondatoare ale iluminismului și civilizației euro-atlantice. Nu mai putem vorbi nici de creștinism, nici de Islam, ci de furia apusului religiilor. Suntem martorii unei crize mai ample a globalizării, care omogenizează fără să conecteze, ci prin separarea și exacerbarea identităților. O criză a religiei, a ideologiilor colective și integratoare, sfidate de excesele individualismului debusolat, autist și agresiv. Crizele Europei s-au instalat și între centru și periferie, la nivelul statelor naționale membre ale UE, precum și între miezul tare al Europei dezvoltate în raport cu țările periferice ale continentului. Alcătuiesc aceste semne și semnale un sindrom temporar, în logica creșterii problematice, sau unul terminal, în logica descreșterii iremediabile a Occidentului?” – Emil Hurezeanu.

e hurezeanu conferinte tnb

Despre Emil Hurezeanu

Născut în 1955 la Sibiu. Unul dintre cei mai cunoscuţi ziarişti şi analişti politici ai momentului. Între 1975 şi 1979 urmează cursurile Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca. Din 1976 devine redactor la revista „Echinox”, iar din 1978 ocupă postul de secretar de redacţie, publicând poezii şi critică literară.

După terminarea facultăţii, în 1979, îşi adună poeziile în volumul Lecţia de anatomie, distins un an mai târziu cu Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor. În 1981, Ana Blandiana, în calitate de câştigătoare a Premiului Herder, oferă bursa redacţiei „Echinox”, iar aceasta îl nominalizează pe Emil Hurezeanu, care va pleca la Viena în 1982. După terminarea celor două semestre ale bursei Herder, ajunge la München unde se angajează ca redactor la Radio Europa Liberă, post pe care îl va ocupa din 1983 până în 1995. În octombrie 1983 primeşte azil politic în Germania. În aceeaşi perioadă începe să scrie cronici politice şi să realizeze rubrica „Actualitatea românească”. Devine şi consultant de specialitate pentru diverse posturi de radio şi televiziune europene. În 1985 primeşte o bursă la Universitatea Charlottesville din Virginia, Statele Unite ale Americii, unde studiază ştiinţe politice. Întors în Germania, îşi continuă studiile la universităţi americane din Europa, până la masteratul pe care şi-l susţine la Boston în Relații Politice Internaţionale şi Strategice. În 1990 se întoarce în România, lucrând în continuare pentru Europa Liberă. În 1995, postul de radio se mută la Praga, iar Emil Hurezeanu devine pentru scurt timp director. În acelaşi an pleacă la Köln pentru a lucra ca director al secţiei române de la „Deutsche Welle”, unde scrie editoriale politice. Rămâne aici până în 2002, când se întoarce definitiv în România.

Timp de cinci sezoane este realizatorul emisiunii România mea la postul de televiziune Antena 1, emisiune distinsă cu Premiul APTR 2003, secţiunea talk-show. Din 2005 realizează, alături de Cristian Tudor Popescu, emisiunea Cap şi pajură la Realitatea TV. Îşi continuă cariera în radio prin realizarea emisiunii Interviurile Europa FM la postul cu acelaşi nume. În martie 2003 devine consilier personal al primului ministru din acea vreme, Adrian Năstase, pe probleme de analiză politică a unor fenomene externe, demisionând din această funcţie după şase luni.

În România publică şi două volume de eseuri politice, Între câine şi lup (1996) şi Cutia neagră (1997), pentru cel din urmă primind Premiul pentru Publicistică al Uniunii Scriitorilor din România.

Cumpără bilete online

Pentru mai multe informaţii legate de bilete:  021 314. 71. 71 (Agenţia de bilete)

Vezi și: Conferințele Teatrului Național din București în Revista Teatrală Radio