„Muzica în arta lui Alexandru Țipoia” – expoziție și lansare de album la Institutul Cultural Român

album muzica tipoia

eveniment liber sa spunAlbumul de artă „Muzica în arta lui Alexandru Țipoia – Simfonia fantastică a operei” va fi lansat joi, 7 mai 2015, ora 18.00, la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38), în prezența artistului plastic George Tzipoia, fiul lui Alexandru Țipoia și coordonator al albumului. Alături de acesta vor lua cuvântul istoricul de artă Doina Mândru, artistul plastic Marin Gherasim, muzicologul Despina Petecel-Theodoru și fostul director al Institutului Cultural Român, Lilian Zamfiroiu. Tot atunci va fi vernisată expoziția „Alexandru Țipoia”, care cuprinde atât lucrări circumscrise temei muzicale, cât și lucrări în care pictorul a abordat alte teme, fiind astfel punctată evoluția interioară extrem de bogată, desfășurată pe parcursul a 60 de ani de creație, a unuia dintre cei mai mari artiști plastici ai României.

Expoziția va putea fi vizitată la Institutul Cultural Român până pe 17 mai 2015.

al tipoia cvartet in verde

Nouă apariție a Editurii Institutului Cultural Român, albumul de artă „Muzica în arta lui Alexandru Țipoia” relevă o temă definitorie pentru opera unuia dintre cei mai importanți pictori români ai secolului XX. Creator de anvergură, „verigă importantă în lanțul Maeștrilor picturii românești“ (Florin Niculiu), Alexandru Țipoia (1914–1993) și-a păstrat, în vremuri de restriște, o exemplară integritate estetică și etică. Coleg de generație cu Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu și Ion Țuculescu, în perioada de după instaurarea regimului comunist în România artistul a rămas, deliberat, într-un con de umbră. Lucrarea publicată de Institutul Cultural Român contribuie la recuperarea și recunoașterea cuvenită unei opere plastice remarcabile.

tipoia elegie

„Antropocentrismul lui Baba, hedonismul apolinic al lui Ciucurencu şi submersia dionisică a lui Ţuculescu sunt completate firesc de estetismul cu sclipiri metafizice şi de geometria senzuală pe care se sprijină toată creaţia lui Alexandru Ţipoia. Numai că, în timp ce mai marii sau mai modeştii săi colegi de generaţie participau cu penelul şi cu şpiţul la muncile câmpului sau la treburile oţelăriilor, în timp ce ei alungau chiaburii şi pictau în transă voioşiile colectivizării, Alexandru Ţipoia se interesa de lucrurile mărunte, cum ar fi, de pildă, geometria ascunsă şi eternă a obiectelor perisabile, armonia formelor nespectaculoase în care se reflectă, însă, marile armonii ale universului însuşi. Problemelor imediate, legate de comanda oficială şi de promisiunea unei poziţii sociale şi a unei cariere profitabile, el le-a preferat austeritatea, rigoarea morală şi prezenţa publică discretă până la marginea anonimatului.” – Pavel Șușară.

„Aș vrea ca imaginea să redea armonia muzicii, să îi preia esența. Imaginea să devină ea însăși muzică pură.” –  Alexandru Țipoia.

tipoia frumoasa blonda

Albumul bilingv (română-engleză) este coordonat de George Tzipoia și arh. Victoria Tzipoia. Concepția grafică îi aparține Claudiei Tache, iar textele introductive sunt semnate de George Tzipoia și Pavel Șușară. Fotografiile au fost realizate de Claudia Tache, Ernani Orcorte și George Tzipoia. Luiza Gervescu și Claudia Tache sunt traducătoarele textelor în limba engleză. Detalii: www.icr.ro.

Cu prilejul centenarului nașterii artistului Alexandru Țipoia, în septembrie 2014, Academia Română a organizat și găzduit o expoziţie și un simpozion de comunicări științifice, fiind prezentat și filmul documentar „Țipoia și Tzipoia”, realizat de TVR în cadrul emisiunii „Rezistența prin Cultură”.

Accesul publicului este liber.

Partener: www.observatorcultural.ro

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Pictură

Portretul în pictura românească din colecţii particulare la Muzeul Naţional Cotroceni

Nicolae_Grigorescu_-_Portret_cu_funda_rosie

Nicolae Grigorescu, Portret cu fundă roșie

eveniment liber sa spunMuzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România organizează joi, 24 aprilie 2014, la ora 18.00, vernisajul expoziţiei eveniment Portretul în pictura românească din colecţii particulare.

Expoziţia cuprinde lucrări din 50 de colecţii de artă particulare, semnate de artişti plastici reprezentativi, din perioada secolelor XIX–XXI.

În expoziţie publicul va putea admira peste 200 de lucrări, semnate de nume celebre ale picturii clasice şi contemporane româneşti: Ion Negulici, Mişu Popp, Dan Mihail, Theodor Aman, G. D. Mirea, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Rudolf Schweitzer Cumpăna, Iosif Iser, Eustaţiu Stoenescu, Sever Burada, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Dărăscu, Constantin Artachino, Camil Ressu, Ipolit Strâmbu, Theodorescu-Sion, Raul Egon Lebel, Samuel Mützner, G. Löwendal, Alexandru Ciucurencu, Henri Catargi, Gheorghe Vânătoru, Aurel Băeşu, Corneliu Baba, Sabin Bălaşa, Marcel Iancu, Ion Sălişteanu, Vasile Grigore, Dragoş Morărescu, Vasile Parizescu, Vasile Pop Negreşteanu, Constantin Piliuţă, Horea Paştină, Mihai Potcoavă şi alţi artişti contemporani.

corneliu-baba-portret-de-barbat

Corneliu Baba, Portret de bărbat

Portretul este o temă care a suscitat interesul pictorilor români, încă de la începutul secolului al XIX-lea, când îşi face simţită prezenţa tradiţia occidentală şi pe meleagurile româneşti. În pictură această tradiţie este confirmată prin numărul mare de portrete realizate de „primitivii picturii româneşti“, în special portrete ale celor din înalta societate.

Portretul este reprezentarea unei persoane conform trăsăturilor sale reale, însă intră în joc şi sensibilitatea artistului, care interpretează trăsăturile modelului după gusturile sale, în funcţie de curentul artistic pe care-l urmează sau conform caracteristicilor artei timpului în care realizează opera. În expoziţie se regăsesc şi numeroase autoportrete ale pictorilor, precum şi ale unor colecţionari.

Mihai Potcoava privire

Mihai Potcoavă, Privire

Prezenta expoziţie este continuarea fructuoasei colaborări, pe care Muzeul Naţional Cotroceni o are cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România, membrii societăţii, oferind spre expunere opere de o mare valoare patrimonială, dând astfel posibilitatea vizitatorilor să cunoască creaţia unor adevărate genii ale picturii româneşti şi universale, altfel, inaccesibilă marelui public.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 24 aprilie–20 mai 2014, de marţi până duminică, între orele 9.30–17.30.

Ştefania Ciubotaru

Muzeul Naţional Cotroceni, 0213173106

relatiipublice@muzeulcotroceni.ro

Parteneri: Apa Nova, Konica Minolta

Parteneri media: Onlinegallery.ro, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Radio France International România, Vacanţe la ţară, Traveller Magazin, Diplomat Club, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Bucureşti Fm, Business Woman, Q Magazine, Artindex, Modernism.ro, Căminul, Şapte Seri, SensoTV, ArtOut, TVCity, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Historia, Breslo.

Timișoara intră în circuitul pieței de artă din România

stefan luchian primavara doua muze

Ștefan Luchian, Primăvara (două muze)

Artmark invită personalitățile locale, presa și iubitorii de artă la cel mai important eveniment artistic al anului, Expoziţia de Artă Românească și Europeană Importantă, vineri, 12 aprilie, la Hotel Timișoara.

50 de capodopere ale artei românești și europene așteaptă să fie admirate vineri, 12 aprilie 2013, între orele 10.00–21.00, în spațiul Hotelului Timișoara (str. Mărășești nr.1-3). Vernisajul de presă a avut loc loc joi, 11 aprilie 2013, la ora 12:00, la City Business Centre din Timișoara.

Expoziția prezintă în premieră capodopere semnate de cei mai apreciați pictori români pe piața de artă: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Aman, Nicolae Vermont, Octav Băncilă, Gheorghe Petrașcu, dar și Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Țuculescu ș.a. Cel mai valoros tablou expus la Timișoara este Primăvara (două muze) al lui Ștefan Luchian, valoare estimativă: 100.000–200.000 euro, tablou despre care criticii afirmă că reprezintă portretul iubitei pictorului, Cecilia Vasilescu, și al mamei acesteia. Opera este plasată într-un context biografic interesant: între 1898 și 1899, Ștefan Luchian ajungea la Alexandria, unde, alături de pictorii Constantin Pascaly și Constantin Artachino, avea să lucreze la zugrăvirea bisericii-catedrală, la comanda dată de primarul Ștefan Vasilescu. Este binecunoscută idila pe care Luchian o are cu fiica acestuia, Cecilia, idilă încheiată abrupt după doar o vară, în iunie 1899.

Pentru informaţii şi confirmări: mihai.ziman@artmark.ro; +40 756 066 302

Operele prezentate în cadrul Expoziției de Artă Românească și Europeană Importantă urmează a fi licitate la București, în cadrul Sesiunii de licitații 16-18 aprilie, astfel:

• Marți, 16 aprilie, Athénée Palace Hilton, ora 19.00: PostWar & Contemporary Sale & Licitația de Sculptură și Mobilier de Grădină

• Miercuri, 17 aprilie, Athénée Palace Hilton, ora 19:00: Licitaţia de Art Nouveau și Romantism & Licitația Militaria şi Antichităţi

• Joi, 18 aprilie, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, ora 19.00: Licitația de Pictură și Sculptură Europeană, inclusiv o parte a Colecției de Artă Clasică a diplomatului Vasile Stoica & Licitația ”Cabinetul de curiozități”.

Artmark este o casă de licitaţii de artă înfiinţată în 2008 care selectează, evaluează şi pune în circuitul pieţei de artă opere cu autenticitate garantată, susţinând în paralel activitatea Centrului Cultural ArtSociety, care organizează expoziţii de artă de anvergură naţională.

În cei cinci ani de existenţă, Artmark a organizat aproape 100 de licitaţii de artă, care au pus în vânzare peste 10.000 de opere de artă şi obiecte de colecţie. Vânzările publice (prin licitaţii de artă) ale Artmark au crescut de la 10,7 milioane de euro în 2011 la 11,9 milioane de euro în 2011 – într-o piaţă a licitațiilor de artă care a crescut de la aproximativ 13,7 milioane euro în 2011 la aproximativ 14,6 milioane euro în 2012.

Oferind oportunităţi de investiţie numai în opere de calitate muzeală, Artmark se implică activ şi în conservarea şi perpetuarea moştenirii culturale. Începând cu 2010, datorită iniţiativei susţinute de Artmark a unor colecţionari, mai multe capodopere ale artei româneşti vândute prin licitaţie au fost oferite expunerii publice în muzee naţionale de artă din ţară și străinătate (Muzeul Național Brukenthal, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Artă Ploiești, Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova, Muzeul de Artă Brașov etc.). Totodată sediul Artmark găzduiește, cu începere din 2011, în regim de vizitare gratuită, expoziția permanentă a unei selecții a patrimoniului Pinacotecii București, în condițiile în care aceasta nu beneficiază de un sediu propriu.

Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.artmark.ro.

Sursa foto: www.tion.ro

Expoziţie de grafică din colecţii particulare la Muzeul Naţional Cotroceni

Marcel Chirnoagă, Violonist

Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România organizează joi, 27 septembrie 2012, ora 18.00 în Spaţiile Medievale (Cuhnie, Trapeză, Chilii şi Pivniţele palatului domnesc), vernisajul expoziţiei eveniment Grafica în pictura românească din colecţii particulare.

Expoziţia cuprinde lucrări din peste 100 de colecţii de artă particulare, semnate de artişti plastici reprezentativi, din perioada secolelor XIX–XXI.

Ștefan Câlția, Șarpele roșu III

În expoziţie publicul va putea admira 500 de lucrări, purtând semnătura a peste 150 de artişti, nume celebre ale picturii clasice şi contemporane româneşti: Carol Popp de Szathmari, Theodor Aman, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Rudolf Schweitzer Cumpăna, Adam Bălţatu, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Gheorghe Petraşcu, Jean Alexandru Steriadi, Ştefan Popescu, Ştefan Dimitrescu, Francisc Şirato, Nicolae Dărăscu, Max Hermann Maxy, Samuel Mützner, Alexandru Ciucurencu, Mihaela Eleuteriade, Petre Iorgulescu Yor, Constantin Artachino, Nicolae Vermont, Gheorghe Vânătoru, Henri Catargi, Leon Biju, Aurel Ciupe, Aurel Băeşu, Cecilia Cuţescu Storck, Aurel Bordenache, George Tomaziu, Paul Miracovici, Olga Greceanu, Rodica Maniu, George Zlotescu, Elena Popea, Aurel Jiquidi, Miliţa Pătraşcu, Anton Kaindl, Corneliu Baba, Sabin Bălaşa, Tia Peltz, Marcel Iancu, Vasile Grigore, Marcel Chirnoagă, Ligia Macovei, Alexandru Ţipoia, Dragoş Morărescu, Vasile Parizescu, Horia Bernea, Vasile Celmare, Ion Sălişteanu, Constantin Piliuţă, Ştefan Câlţia, Bogdan Pietriş, Horea Paştină, Dorina Pădineanu, Mihai Sărbulescu, Paul Gherasim şi alţi artişti contemporani etc.

Aurel Jiquidi, Femeie dormind

Lucrările expuse sunt realizate în diverse tehnici: alb/negru, acuarelă, pastel, cerapastel, tuş, tehnică mixtă, expoziţia reprezentând forţa şi marea calitate picturală a artiştilor români din toate timpurile.

Prezenta expoziţie este rodul unei fructuoase colaborări, pe care Muzeul Naţional Cotroceni a avut-o cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România, membrii Societăţii oferind cu generozitate opere de o mare valoare patrimonială, dând astfel posibilitatea vizitatorilor să cunoască creaţia unor adevărate genii ale picturii româneşti şi universale, altfel, inaccesibilă marelui public.

Marcel Iancu, Cabaret Voltaire, Zürich, 1916

Expoziția, a cărei tematică se regăseşte pentru prima dată într-un spaţiu muzeal, poate fi vizitată în perioada 27 septembrie–11 noiembrie 2012, de marţea până duminica, între orele 9.30–17.30.

email: relatiipublice@muzeulcotroceni.ro

Parteneri: Konica Minolta

Parteneri media: Onlinegallery.ro, Traveller Magazin, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Radio France International România, Vacanţe la Ţară, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internaţional, Agenţia de presă Rador, Sensotv.ro, Diplomat Club, Şapte Seri, Cronica Română, LiterNet.ro, ArtOut.ro, Căminul, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Istorie şi Civilizaţie, Historia, România Liberă, Port.ro.

Expoziție de artă plastică la Dej

Sâmbătă 23 iulie 2011, la ora 18,00, la Muzeul Municipal Dej va avea loc vernisajul expoziției Valori de artă plastică din patrimoniul Muzeului. Artiști români de ieri și de azi. Manifestarea va avea loc în cadrul Serii de tineret, cu ocazia ,,Zilelor Municipiului Dej”.

Lucrările expuse cu ocazia acestui eveniment sunt ,,lucrări de tinereţe” ale unor pictori români cu o bogată activitate în ţară şi în străinătate. Dintre aceștia amintim: Alexandru Chira, Paulina Ilie, Matei Lăzărescu, Ioan Mursa, Csaba Zemleny, Alexandru Szopös, Irina Mimor, Cornel Vasilescu, Dorian Szasz, Alexandru Mohi, Emil Ciocoiu, Ion Ressu, Sorin Ilfoveanu, Sorin Dumitrescu, Cornel Antonescu, Petre Abrudan, Mircea Vremir, Ștefan Kancsura, Gy. Szabo Bela, Călin Pojar, Schuster Reinhard, Ovidiu Bubă, Mihai Cornea, Nicolae Drăgușin, Alexandru Seferovici, Stănculescu Eugen, Corneliu Boambeș, Constantin Andronic, Eugen Drăgulescu, Lucian Georgescu, M. Ivanovici, Gheorghe Constantin, Marin Rădulescu, Horia Roșca.

Expoziția este dedicată „In memoriam Raoul Șorban și Corneliu Baba” – două personalităţi artistice de excepţie care au deschis un drum nou activităţii artistice în oraşul Dej, la 4 martie 1972 inaugurând Galeria de Artă în cadrul Muzeului Municipal Dej.

Virgiliu Parghel – desen cu si despre viata la „Amintiri in buzunarul inimii”

Mada Ion si Loreta Popa va invita la un „peisaj” sonor, cu scene din viata, la „Amintiri in buzunarul inimii”

“…Nu avem nici o sansa, nu putem face nimic, asteptam zadarnic”…

Mama i-a aratat cum se picteaza fara sa aiba scoala de profil, doar intuitiv, cu pasiune si cu har. Feciorul s-a ambitionat sa mearga mai departe pentru ca a simtit ca acesta era drumul…
In institut l-a avut mentor pe Corneliu Baba, Celebrul, personalitatea de prim ordin a picturii romanesti contemporane a avut o influenta majora in formarea tanarului student.
Poate cea mai importanta si fericita perioada a vietii sale au reprezentat-o cei 29 de ani petrecuti alaturi de Anca Parghel, cantareata de muzica jazz „plecata” spre nori nu demult.
La varsta foarte frageda de 18 ani, Anca se casatoreste cu pictorul Virgiliu Parghel, de care s-a indragostit nebuneste inca de pe la 14 ani si caruia i-a pozat de nenumarate ori. La 19 ani il naste pe Ciprian, iar mai tarziu pe Tudor, iar in 1997 paraseste tara si ruptura a fost iminenta.
Clipe de viata cu artistul plastic Virgiliu Parghel, joi, 27 ianuarie, la ora 21.00, la Radio3Net “Florian Pittis”, la “Amintiri in buzunarul inimii”. Un talk-show de colectie prezentat de Loreta Popa de la Jurnalul National, editat video de Brandusa Balan si produs de Madalina Ion.