John Glenn – primul american pe Orbită

john-glenn

calendarPe 18 iulie 1921 s-a născut în orașul Cambridge din statul Ohio, John Glenn, cel care avea să devină primul astronaut american și al treilea pământean care ajungea în Spațiu, la 20 februarie 1962, la 10 luni de la zborul lui Iuri Gagarin.

Inginer de profesie, John Glenn intra la 21 de ani în United States Marine Corps, apoi participa ca pilot de vânătoare la Al Doilea Război Mondial, îndeplinind nu mai puțin de 59 de misiuni, apoi pilot de încercare în războiul din Coreea, cu 63 de misiuni.

john glenn annie musca rubrica calendar

John Glenn, cel mai în vârstă astronaut, este cunoscut și pentru cariera sa politică. În perioada 1974–1999 a fost senator al statului Ohio fără întrerupere.

Astronautul american ajungea pentru a doua oară în Spaţiu la bordul navei spaţiale Discovery, la vârsta de 77 de ani, cu scopul de a studia efectele sejurului spaţial asupra unui organism aflat la o vârstă înaintată.

john glenn astronaut si senator

Din 6 aprilie 1943, John Glenn este căsătorit cu Annie și împreună au doi copii.

La 1 martie 1999, NASA a redenumit Centrul de Cercetare de la Cleveland, „Glenn Research Center”, în onoarea sa.

Annie Muscă

dumitru dorin prunariu si john glenn

Dumitru-Dorin Prunariu și John Glenn

Dumitru-Dorin Prunariu. Militar și civil, astronaut și diplomat

dumitru prunariu annie musca

inedit rubrica restituiri liber sa spunAnii de studenție la Facultatea de Aeronave din cadrul Politehnicii bucureștene, grație cărora devenise un foarte priceput inginer, apoi perioada de pregătire din Orășelul Stelar și experiența zborului cosmic i-au deschis românului Dumitru-Dorin Prunariu noi perspective, oferindu-i șansa legării unor prietenii trainice cu cei peste 500 de pământeni care și-au văzut planeta natală din Cosmos și a unor întâlniri providențiale cu personalități remarcabile din lumea internațională a științei și cercetării, a astronauticii și diplomației.

General Maior Dumitru-Dorin Prunariu

General maior Dumitru-Dorin Prunariu

Membru în organizaţii naţionale și internaţionale, invitat permanent în cadrul unor manifestări care militează la nivel mondial pentru utilizarea pașnică a spaţiului extraterestru, Dumitru-Dorin Prunariu s-a remarcat prin activitatea știinţifică și managerială în acest domeniu, prezidând ani la rând organisme internaționale importante.

Din noiembrie 2011 este Membru de Onoare al Academiei Române.

dumitru prunariu membru de onoare al academiei romane

25 noiembrie 2011. Dumitru-Dorin Prunariu este ales membru de onoare al Academiei Române

În imaginile următoare veți fi părtași ai unor întâlniri memorabile și veți deveni cunoscători doar ai câtorva etape din prestigioasa carieră a unicului astronaut român, care străbate în avion, an de an, sute și sute de mii de kilometri.

Dacă vreți să citiți povești incitante despre spațiul extraterestru, dar și povești de viață, sau dacă vreți să parcurgeți într-un ritm alert o carieră de peste 30 de ani în domeniul cosmic și diplomatic, dacă vreți să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă consecvență, procurați-vă unica biografie autorizată, apărută în 2012, sub semnătura mea, la Editura Adevărul Holding, sub titlul  Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut.

Între 14–22 mai, perioadă ce reprezintă durata zborului cosmic din 1981, efectuat de un român, vă ofer pe acest site informații și imagini inedite.

Annie Muscă

(va urma)

 Contact: facebook.annie musca

foto inedite dumitru prunariu kaluga rusia 1982 restituire annie musca

Foto 1: 1982, Kaluga (Rusia). Muzeul Cosmonauticii. Cu Hermann Oberth și fiica acestuia, Erna Roth-Oberth; foto 2: 1982, Muzeul Cosmonauticii (Rusia). Alături de savantul Herman Oberth și Hans Barth, biograful acestuia; foto 3: 1982, Moscova. Conferința internațională dedicată aniversării a 25 de ani de la lansarea primului satelit artificial al Pamântului; foto 4: Cu prof. Hermann Oberth la Feucht, în Germania, în 28 iunie 1989; foto 5: Cu prof. Hermann Oberth la Feucht, în iunie 1984

Atestatul de acordare a Medaliei de aur Hermann Oberth_ cosmonautului român Dumitru Prunariu

Foto 1: Atestatul de acordare a Medaliei de aur Hermann Oberth cosmonautului român Dumitru Prunariu; foto 2: Kaluga, 24 septembrie 1982. Nepotul lui K. Țiolkovski, Hermann Oberth, Dumitru Prunariu și acad. rus B. Rauschenbach

foto 1 Anii 80. Cu Alexandru Stark acasa la poetul Nichita Stanescu, _i so_ia sa,Dora

Anii ’80. Cu Alexandru Stark acasă la poetul Nichita Stănescu şi soţia sa, Dora

foto 2 Cernay (Fran_a), 1985. D. Prunariu (al 5-lea de la stg. la dr.) printre fondatori ai Asocia_iei Exploratorilor Spa_iului Cosmic (ASE) la congresul de constituire al acest

Cernay (Franţa), 1985. D. Prunariu (al cincilea de la stânga la dreapta) printre fondatori ai Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic (ASE) la congresul de constituire al acesteia

foto 3 drumitru prunariu Belgia. Noiembrie 1994. Cu prof. Hubert Curien -primul pre_edinte al European Space Agency _i pre_edinte al CERN

Dumitru Prunariu, Belgia, noiembrie 1994. Cu prof. Hubert Curien, primul preşedinte al European Space Agency şi preşedinte al CERN

foto 4 dumitru prunaru viena 1993.Cu pre_edintele Austriei, Thomas Klestil_, _i cosmonautul austriac Franz Viehbock la al IX-lea Congres Planetar al Asocia_iei Exploratorilor Spa_iului Cosmic

Dumitru Prunariu, Viena, 1993. Cu preşedintele Austriei, Thomas Klestil şi cosmonautul austriac Franz Viehbock la al IX-lea Congres Planetar al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, 1993

foto 5 d prunariu Viena 1999. Alaturi de Kofi Annan, secretar general al ONU la Conferin_a UNISPACE III. In spate, cosmonau_ii Franz Viehbock _i Chris Hadfield.

Viena, 1999. Alături de Kofi Annan, secretar general al ONU, la Conferinţa UNISPACE III. În spate, cosmonauţii Franz Viehbock  şi Chris Hadfield

2001. Ziua Cosmonauticii în Ora_elul Stelar. Presedintele Vladimir Putin printre cosmonau_i

2001. Ziua Cosmonauticii în Orăşelul Stelar. Preşedintele Vladimir Putin printre cosmonauţi

foto 6 in 2002, Dumitru-Dorin Prunariu, pre_edinte al Agen_iei Spa_iale Române, _i Heydar Aliyev, pre_edintele Republicii Aerbaidjan

În 2002, Dumitru-Dorin Prunariu, preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române şi Heydar Aliyev, preşedintele Republicii Azerbaidjan

foto 7 Casa NATO, 15 noiembrie 2002, cu Majestatea Sa Regele Mihai I al României _i Alteta Sa Regala, Principele Radu al României

Casa NATO, 15 noiembrie 2002, cu Majestatea Sa Regele Mihai I al României şi Alteţa Sa Regală, Principele Radu al României

2004 Dumitru-Dorin Prunariu la Ambasada României de la Moscova cu fosta sa profesoara de rusa din Oraselul Stelar, Maiiuna Mihailovna Iasnova

2004. Dumitru-Dorin Prunariu la Ambasada României de la Moscova cu fosta sa profesoară de rusă din Orăşelul Stelar, Maiiuna Mihailovna Iasnova

foto 8 Moscova, 8 mai 2005. Dumitru Prunariu, Ambasadorul român în federa_ia Rusa, întâmpina familia regala. Majesta_ile Lor Regele Mihai I al României si Regina Ana

Moscova, 8 mai 2005. Dumitru Prunariu, Ambasadorul român în Federaţia Rusă, întâmpină familia regală. Majestaţile Lor Regele Mihai I al României şi Regina Ana

foto 9 Dayton. Iulie 2003. Alaturi de astronautul american John Glenn

Dayton, iulie 2003. Alături de astronautul american John Glenn

foto 10 Cu Dennis Tito, primul turist spatial

Cu Dennis Tito, primul turist spaţial

foto 11 oraselul Stelar, 2001. d prunariu cu Dennis Tito (primul turist spa_ial) _i colegii de echipaj -Talgat Musabaev _i Iuri Baturin

Orăşelul Stelar, 2001. Dumitru Prunariu cu Dennis Tito (primul turist spaţial) şi colegii de echipaj, Talgat Musabaev şi Iuri Baturin

foto 13 Bremen, 3 oct. 2003. La Congresul Interna_ional de Astronautica, alaturi de celebrul Boris Certok care în 1945 adusese în URSS de la Peenemunde tehnologia germana pentru r

Bremen, 3 oct. 2003. La Congresul Internaţional de Astronautică, alături de celebrul Boris Certok, care în 1945 adusese în URSS de la Peenemunde tehnologia germană pentru rachete

foto 14 Bucuresti, 9 mai 2006 dumitru prunariu cu Prof. Nicolas Mateesco-Matte la înfiin_area AACR- Autoritatea Aeronautica Civila Româna

Bucureşti, 9 mai 2006. Cu prof. Nicolas Mateesco-Matte la înfiinţarea AACR (Autoritatea Aeronautică Civilă Română)

foto 15 ambasada Româna de la Moscova, nov. 2004. D.Prunariu ambasador al României la Moscova, cu Alexandru _a_ulescu, veteran de razboi _i fost deportat si Eugen Doga,cunoscut compoz

Ambasada României de la Moscova, noiembrie 2004. Dumitru-Dorin Prunariu, ambasador al României la Moscova, cu Alexandru Ţăţulescu, veteran de război şi fost deportat şi compozitorul Eugen Doga

foto 16 dumitru prunariu In 2005 cu astronautul american John Young

În 2005 cu astronautul american John Young

foto 17New York,13oct.2010. D.Prunariu, pre_. UN COPUOS la cea de-a 4-aComisie a AdunariiGeneralONUpentru adoptarea Declara_iei privind utilizarea pasnica a spatiuluiextraatmosferic

New York, 13 octombrie 2010. Dumitru Prunariu, preşedinte UN COPUOS la cea de-a 4-a Comisie a Adunării Generale ONU pentru adoptarea Declaraţiei privind utilizarea paşnică a spaţiului extraatmosferic

foto 18 dumitru prunariu cu Pre_edintele UE, Herman van Rompuy. Brussels, 2009

Cu Preşedintele UE, Herman van Rompuy, Bruxelles, 2009

foto 19 2002. Muzeul Militar National-Bucuresti. Modulul Soyuz-40

2002. Muzeul Militar Naţional Bucureşti: modulul Soyuz-40

foto 20.Ambasada româna de la Geneva, nov2010.DP,pre_ UN COPUOS laConferin_a privind utilizarea spa_iului extraatmosferic (UNIDIR)

Ambasada României de la Geneva, noiembrie 2010. Preşedinte UN COPUOS la Conferinţa privind utilizarea spaţiului extraatmosferic (UNIDIR)

foto 21 Dubai nov2011. Prezentare laConferin_a Asocia_iei Interna_ionale a Barourilor despre asigurarile cosmonau_ilor

Dubai, noiembrie 2011. Prezentare la Conferinţa Asociaţiei Internaţionale a Barourilor despre asigurările cosmonauţilor

foto 22Kremlin, 12 aprilie 2011. Primul cosmonaut român decorat de Pre_edintele Dmitri Medvedev cu Medalia de Merit pentru Explorare Spa_iala

Kremlin, 12 aprilie 2011. Primul cosmonaut român decorat de Preşedintele Dmitri Medvedev cu Medalia de Merit pentru Explorare Spaţială

foto 23 Autograful presedintelui Federa_iei  Ruse, Dmitri Medvedev

 Autograful Preşedintelui Federaţiei  Ruse, Dmitri Medvedev

foto 24 19 aprilie 2012. Colorado-Springs.  Al 28-lea Simpozion Spa_ial Na_ional american

19 aprilie 2012, Colorado-Springs. Al 28-lea Simpozion Spaţial Naţional american 

Fotografii inedite din arhiva personală Dumitru-Dorin Prunariu

Vezi episoadele precedente: 

Aventura spațială a lui Dumitru-Dorin Prunariu continuă…

Zborul românului Dumitru-Dorin Prunariu în Spațiu continuă…

„Înainte de zborul cosmic” de Annie Muscă, Liber să spun, 13 mai 2014

14 mai 1981: O zi predestinată pentru unul dintre Personajele mele: Dumitru-Dorin Prunariu

Maria Timuc sau Despre Timpul care se schimbă în Cântec

maria timuc poeme

„Maria Timuc vibrează de dragoste ca o creangă de vişin crescut pe mal de râu. […] Sub fruntea ei Timpul se schimbă-n Cântec.” (Fănuş Neagu)

cronica literara liber sa spunNu este câtuşi de puţin întâmplător dacă Maria Timuc – titulara, în Jurnalul Naţional”, a unei rubrici de o densă ideaţie şi forţă emoţională – scrie despre „setea de a ne întoarce la propriul suflet”. Notaţiile sale jurnalistice ascund, mai bine zis divulgă o poetă de o cu totul aparte înzestrare. Fapt ce mi-a fost confirmat de lectura cele două cărţi de poezie – Oul de lut, urmată de Şi… Dumnezeu Dumnezeieşte pe aici*) – despre care, după ce le-am citit cu emoţie şi cu încântare, socotesc de cuviinţă să scriu aceste câteva cuvinte.

Prima idee care îmi vine în minte, încercând o definiţie a poesis-ului Mariei Timuc, este aceea a unei filiaţii lirice, a unei descendenţe sub semnul unui mare poet, din păcate aproape necunoscut generaţiilor mai tinere; l-am numit pe Alexandru Phillippide. Nepotolita şi neascunsa aventură a poetei de a se întoarce „la propriul suflet” trimite la minunatul poem Căutătorul: „Şi când din lungi peregrinări / Te-ntorci pe căi de raze şi de unde / În lumea dinăuntru a inimii profunde, / Tot mai găseşti acolo întrebări.”

Nu altceva încearcă Maria Timuc: „În nemişcare când eu sunt ce sunt?/ şi pleoape grele când închid / în mine / s-adorm senzaţii nalte cât un fum / şi când privesc din ce privire vine / lumina / lui acum?” (În nemişcare când eu sunt ce sunt?) Sau: „În creierul meu când dorm / un alt Eu / creier / străbate / universuri cercuri / de singurătate.” (Perfecte cercuri universuri de singurătate).

Maria timuc poezie cronica de serban cionoff

Maria Timuc

Departe de a fi doar o voită depărtare de lume, singurătatea poetei este un spaţiu al regăsirii şi al piederii unui târâm magic unde nici gândul nu cutează să gândească şi nici visul nu se încumetă să viseze. Cuvintele înseşi se vorbesc neîntrerupt pentru a se ascunde apoi în cuvinte pe care se teme şi, deopotrivă, se îndeamnă a le rosti: „Să vorbim cuvinte, / să ne cuvântăm / Scăldătoare peste margini clare / Marginile-n soare.” (Să vorbim).

În această vorbire a sinelui cu sine, iubirea devine o neîmpăcată căutare de consonanţe interioare, de apropieri sub semnul recunoaşterii şi al contopirii în Zodia Absolutului şi a Armoniei Cosmice: „Te iubesc până la capătul tuturor iubirilor / Cu sufletele pământului şi cu sufletele cerului / şi cu sufletele planetelor / şi ale cometelor valsurilor în spaţiu şi cu Dumnezeu / te iubesc / EU.” (Mirosul unui vis de fragă).

Poeta se caută, se pierde şi iarăşi se regăseşte pe sine într-o profundă recluziune cu irezistibilă forţă magică: „Și iar te iubesc / în înfrunzire cresc /cum pot copacii doar / să-şi facă-n frunze car / cu roţi mari ce se-nvârt / în pământ / şi iar îmi fac birjar / să-mi mâne acest car / prin toamna ce-şi ascunse / roţi de iubire-n frunze. // Și iară te iubesc / şi mă zăresc/şi mă-nfrunzesc / în lăuntrul unui copac / singură.” (Şi iar te iubesc).

carmen-simon-flack-melancolie

Carmen Simon Flack, Melancolie

Într-o asemenea alcătuire regăsim adevărata lume a Mariei Timuc şi a poeziei sale aflate sub adagiul lui Michelangelo: „Iubirea este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului pentru ca să urce până la EL.” Acest Dumnezeu căruia Maria Timuc i se încredinţează cu toate dorinţele şi întrebările sale: „Astă seară îi dau lui Dumnezeu toate problemele mele. / Îi dau li Dumnezeu tensiunea, frământarea, toate gândurile mele de îndoială, de teamă sau de nelinişte.”

În acest fel, adagiul lui Michelangelo devine crez şi chezăşie pentru vis şi neodihnă a cuvintelor, un crez pe care Maria Timuc îl tălmăceşte într-o poezie memorabilă: Şi… Dumnezeu Dumnezeieşte pe aici. Iată: „Nu sunt izvoare prin ţepii de arici / Nici respiraţii în soare şi totuşi / Dumnezeu / Dumnezeieşte pe-aici. // E-atâta mişcare în liniştea încremenită / pe coarnele cerbilor / dimineaţa / şi mică e Marea şi mare-i aripa libelulei / în ziua-i cât viaţa. // Nu ţipă pescăruşii vorba de copii / când fac arcuri sub mâinile-ntinse de soare / nu-i noaptea o floare / totuşi / deschide petale şi-n ele cresc somnuri / adânci pentru adâncurile fântânilor / viitoare. // Atâta praf trăieşte, nu ştiu cum, pe prichici / pe sub tălpi de vierme şi sub tălpi de copil / şi Dumnezeu Dumnezeieşte pe aici / zâmbind un zâmbet nalt şi un zâmbet mai umil / nici şarpele nu ştie / luna cum lumina ei în vreji de magneţi / atinge paşi de «feţi». Şi despre soare spun / o mie de cuvinte / cum atinge zvâcnirea unui vis fierbinte / totuşi / nu ştie nimeni / de ce. // Cum / când sunt urme de mângăiere şi urme de bici / Dumnezeu / Dumnezeieşte pe aici?” (Şi… Dumnezeu Dumnezeieşte pe aici).

Această dureroasă şi înfiorată trecere de la afirmaţia de început: „Şi… Dumnezeu Dumnezeieşte pe aici” la întrebarea finală: „Dumnezeu / Dumnezeieşte pe aici?” ne dă cheia aventurii unice şi răscolitoare a Mariei Timuc, poeta pentru care „Timpul se schimbă-n Cântec”, aşa spunea Fănuş Neagu, acest Maestru între Maeştrii mereu aflaţi în căutarea cuvântui care să trezească la viaţă cântecul ce îl aşteaptă, visând, în lucruri.

Aventură, pe care Maria Timuc o numeşte „Iubirea ca motivaţie a tot ce facem.”

Şerban Cionoff

*) Oul de lut, versuri de Maria Timuc, Editura Diacon Coresi (f.a.)

Maria Timuc, Şi… Dumnezeu Dumnezeieşte pe aici, Editura Diacin Coresi, 2001.

„Sihastrul”/„The Hermit” de Doris Plantus

petru udrea divinatie

Petru Udrea, Divinație

doris plantus the hermit

eveniment liber sa spun

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Republicii Irlanda anunță publicarea volumului Sihastrul/The Hermit de Doris Plantus, ediție bilingvă. Editor: Lidia Vianu.

Doris Plantus s-a născut la Detroit dintr-un tată bucovinean şi o mamă din Banat. În anul 2013, când autoarea împlineşte 56 de ani, Contemporary Literature Press îi publică, într-o primă ediție, o carte scrisă într-o limbă română splendidă, cu care foarte puţini români, născuţi şi crescuţi în România, se pot cu adevărat mândri.

doris plantusÎn Statele Unite, Doris Plantus este profesoară universitară de literatură. Ea însăşi se descrie ca „traducătoare şi scriitoare bilingvă, publicată în măsură modestă.” Îndreptăm această stare de lucruri, publicând în limbile română şi engleză, chiar în traducerea autoarei, o povestire despre Facerea Lumii sau, mai bine zis, o sumă de povestiri despre facerea lumilor, legate la un loc într-un text care aduce cu Luceafărul şi cu Meşterul Manole în acelaşi timp.

Sihastrul parcurge aventurile limbii române de la Biblie la The Big Bang. În egală măsură, volumul îmbină tonul grav al căderii şi înălţării cu zâmbetul zeflemitor al lui Anton Pann. În plus, Doris Plantus răstoarnă mitul lui Satan, care, în The Hermit, este Lucifer în persoană, mesagerul luminii, respectat de Divinitatea însăşi.

Povestirile se întrepătrund, căderile anticipează ridicările repetate spre lumină, îngerul intră în trupul omenesc al eroilor, şi toate întâmplările curg cât se poate de spontan. Peştera Sihastrului este cosmosul, iar naraţiunea nu are nici început, nici sfârşit.

doris-plantus-sihastrul

Meditaţia cosmogonică nu este un subiect nou: ea revine tot mereu, de la Biblie la contemporanul nostru, Julian Barnes, în cartea lui intitulată Lumea în 10 capitole şi ½. Acest mic volum despre o obsesie fără limite a minţii omeneşti are meritul de a face din nesfârşire povestea spiritualităţii româneşti. Este o poveste scrisă într-o limbă română de mare forţă expresivă, într-un stil cum nu se poate mai elegant, şi cu reale valenţe filosofice. Să nu uităm că autoarea s-a ocupat îndelung nu numai de Lucian Blaga, ci şi de Ionel Teodoreanu.

C. George Sandulescu & Lidia Vianu

Doris Plantus, Sihastrul/The Hermit s-a lansat oficial marţi, 23 aprilie 2013. Cartea poate fi consultată şi descărcată la adresa de internet: http://editura.mttlc.ro/doris-plantus-sihastrul.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul http://www.editura.mttlc.ro/. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Tablouri de Corina Chirilă

O plimbare prin Herăstrău poate fi un bun pretext pentru a vedea expoziţia organizată de Asociaţia Artiştilor Plastici din Bucureşti în Pavilionul B, expoziţie care poate fi vizitată în fiecare zi între orele 10.00– 19.00, până la data de 12 iulie 2012. Pe simezele acestei galerii sunt expuse lucrările pictorilor: Corina Chirilă, Carmen Ungureanu, Mihai Mafteuţă, Vasilica Adăniloaie, Gheorghe Ionescu şi Georgeta Tudoran.

Vis auriu

Corina Chirilă este prezentă cu 26 de lucrări, două în tempera, celelalte în ulei, iar fiecare lucrare este însoţită de o mică poveste, o motivaţie pentru fiecare tablou în parte. Printre lucrările Corinei Chirilă descoperim peisaje cosmice, lumini şi umbre, pământul şi galaxia, planetele Saturn şi Uranus etc. Teme tulburătoare pentru noi, oamenii mileniului trei. Corina Chirilă foloseşte culori tari exprimând sentimente puternice, acordând ca într-o simfonie galbenul, movul, roşul, verdele, albastrul, auriul, albul etc. Sunt  tablouri fascinante ca temă şi mod de abordare. Mărturisirea artistei este lămuritoare în ceea ce priveşte arta sa:

„Mă numesc Corina Chirilă şi am început să desenez şi să pictez în anul 2000, când aveam 13 ani, fiind inspirată de poezia Dorinţa de Mihai Eminescu, poezie care m-a făcut să văd cu ochii minţii acea imagine de vis şi să-mi imaginez că sunt eu acolo în codru, în locul poetului. Îmi place să desenez şi să pictez toate lucrurile la care visez şi la care nu pot să ajung. […] Nu am făcut niciodată studii de specialitate şi am ales un alt drum în viaţa mea profesională, dar pentru mine pictura va rămâne cea mai plăcută modalitate de petrecere a timpului liber şi cel mai frumos mod în care eu îmi exprim cele mai profunde trăiri. Îmi place să aştern pe carton, hârtie, pânză, toate sentimentele mele, toate dorinţele şi fanteziile mele, toate lucrurile la care aspir dar nu pot să ajung, toate lucrurile la care pot doar să visez.”

Planetă devorată de steaua sa mamă

 

Floare albastră

Stele neutronice ciocnindu-se

Singur

Vezi: corinazon

Lansare de carte: „Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut” de Annie Muscă

biografie-dumitru-prunariu-annie-musca

Luni, 21 mai 2012, la ora 11.00, la Biblioteca Metropolitană din București (Strada Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc lansarea volumului biografic Dumitru-Dorin Prunariu – biografia unui cosmonaut de Annie Muscă, apărut la Editura „Adevărul”.

„Într-o Românie în care oamenii încetaseră să mai viseze, iar regimul își arăta semnele agoniei, Dumitru-Dorin Prunariu a întruchipat visul de aur al generației sale, sfidând gravitația și barierele ideologice. La 14 mai 1981 devenea primul român care ajungea în spațiul cosmic.

Recunoscut în lume ca unul dintre cei mai activi astronauți, invitat permanent la cele mai importante întâlniri ale oamenilor de știință legate de Cosmos, Dumitru Prunariu ocupă poziții importante pe plan internațional. Autoritatea celui care a reușit să-și transforme numele într-un brand al performanței absolute s-a impus în țară și peste hotare prin muncă și perseverență, prin sacrificii personale și devotament.

De la copilăria petrecută în Brașovul negustorilor de altădată și mirajul Sputnik-ului, la anii de pregătire în Orășelul Stelar, de la activitatea internațională de după 1989 și întâlnirile memorabile, până la misiunea de ambasador în Federația Rusă și președinte al astronauților din întreaga lume, cartea de față cuprinde viața și activitatea acestui personaj intrat deja în legendă.” (Annie Muscă)

Annie Muscă s-a născut la 16 noiembrie 1970 în Odobeștii Vrancei și a studiat limba franceză în Țara Cantoanelor. Revine din Fribourg-ul helvet cu nostalgia anilor ’70 și lansează un original proiect de biografii. În 2008 a publicat prima biografie autorizată a omului de televiziune Tudor Vornicu, iar în 2010, biografia celui mai popular umorist român, Dan Mihăescu. Următorul proiect este o carte despre viața și cariera criticului de cinema, Irina Margareta Nistor. Viitoarele personaje ale autoarei sunt importante personalități din România, care și-au clădit de-a lungul vieții cariere profesionale impresionante ce transcend generații.