Expoziție aniversară la Galeria de Artă Elite Prof Art din București

galeria elite afis

eveniment liber sa spunVineri, 5 februarie 2016, ora 17.00, la Galeria de Artă Elite Prof Art din București (str. Dr. Ioan Nanu Muscel nr. 13) se va deschide expoziția aniversară cu ocazia împlinirii a cinci ani de existență pe piața artelor. Aflată în Cotroceni, considerat de unii cel mai select și luxos cartier al Bucureștiului, Galeria de Artă Elite Prof Art a  fost inaugurată la începutul lunii februarie 2011, dată la care și-a deschis larg porțile cu vernisajul primei expoziții de grup având ca temă ,,Arta contemporană”. Continuă lectura „Expoziție aniversară la Galeria de Artă Elite Prof Art din București”

Din Bucureștiul de altădată: Strofe și anotimpuri

ion minulescu

Aşa cum am spus de fiecare dată când m-am oprit asupra creaţiei unui autor care a surprins în opera sa ,,imagini” în cuvinte sau pe pânză ale Bucureştilor, am adăugat de fiecare dată faptul că atunci când scrii despre istoria unui oraş, cauţi şi citeşti documentele vremii, vizitezi muzeele pentru a vedea ce s-a păstrat din memoria acestuia, apoi tablourile, fotografiile, presa, dar şi cărţile unor autori care notează pur şi simplu, care comentează, care aduc un plus de informaţie, de cele mai multe ori subiectivă, despre ceea ce am putea numi portretul unui oraş. Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Strofe și anotimpuri”

Primul tramvai electric din București

primarii-bucurestiului-nicolae-filipescu-introducerea-tramvaiului-electric-in-bucuresti-secolul-XIX

Realizarea cea mai importantă a mandatului primarului Capitalei, Nicolae Filipescu (1 februarie 1893, după alte surse, 9 februarie–7 octombrie 1895) rămâne introducerea tramvaiului electric.

În 1894, 9 decembrie, tramvaiul începe să circule pe traseul Marele Bulevard, astăzi bulevardele Mihail Kogălniceanu, Carol I şi Pache Protopopescu.

nicolae-filipescu-primar-al-capitalei-istoric-primarii-bucurestiuluiÎn Cronologia Bucureştilor de Gheorghe Parusi se precizează faptul că „este pus în funcţiune primul tramvai electric, cu numărul 14 pe linia Cotroceni–Obor (la Târgul Moşilor). Era alimentat de centrala electrică de la Grozăveşti, pusă în funcţiune în 1889. Pornea din faţa acesteia, străbătea bulevardul deschis de Pache Protopopescu în 1888 (Kogălniceanu–Elisabeta–Carol–Pache) şi întorcea la început în faţa actualei Şcoli a Iancului, apoi la Biserica Iancu Vechi (Agricultori–Mătăsari), după aceea dincolo de Piaţa Iancului, în faţa ţesătoriei de azi (pe strada Sătucu, actuala At. Ionescu). Parcul de tramvaie avea 8 vagoane-motor şi 8 remorci.” Filipescu și-a continuat proiectul și a înființat noi linii de tramvai în Capitală. Mai mult, s-a asigurat că orașul va fi iluminat cu gaz și electricitate. Totuși, a fost contestat de presa de atunci din cauza prețului practicat pentru un metru cub de gaz. Dacă la Berlin acesta costa 20 de centime, la București pentru fiecare metru cub de gaz erau percepute 28 de centime.

Pușa Roth

Citește integral: Din Bucureștiul de altădată: Primarii Capitalei (6)

Vezi: arhiva rubricii „Din Bucureștiul de altădată”

Nu sunt faimos, dar sunt aromân

nu sunt faimos dar sunt aroman toma enache

Duminică, 30 martie 2014, la ora 18.00, la Cinema Glendale Art Cafe (Şoseaua Cotroceni, nr.9, Bucureşti) este programată proiecţia filmului Nu sunt faimos, dar sunt aromân– proiecţie specială, cu Elena Enache, Blacioti Mona-Andreea, Toma Enache, Irina Iuliana Draghiea, Teodora Calagiu Garofil, Camelia Sapera, Georgy Fotu, Nicu Baturi, Aura Piha şi Florentina Costea. Regia este semnată de Toma Enache, director „La steaua film studios”.

Symphony in red

symphony in red

Galeria Elite Prof Art lansează ideea unor expoziţii având ca temă culorile curcubeului – rogvaiv – roşu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet şi, de ce nu, eternele alb şi negru.

Aşa cum curcubeul cuprinde după ploaie tot orizontul, putem spune că arta cuprinde tot mapamondul, depăşind graniţele arbitrare.

Acest ciclu de simfonii ale culorilor organizat de Galeria Elite Prof Art îmbină viziunile, talentele şi culorile unor artişti din țară şi străinătate. Vernisajul expoziției Symphony in red va avea loc vineri 4 octombrie, la ora 18.30. Prezintă: Petre Emanuel Ghergu. Expoziția va fi deschisă în perioada 4 octombrie–25 octombrie 2013, în Bucureşti, Cotroceni, str. Dr. Ioan Nanu Muscel nr. 14, sector 5, tel. 0766304055 – Mihaela Pandelescu.

Expun: Christelle Maksoudian şi Costianu Rodica, Franţa; K.S. Shrivathshan, India; Ammar Alnahhas, Siria; Yasmina Moscovici, Venezuela.

Din România expun: Cicerone Popescu, Vasile Grigore, Zamfir Dumitrescu, Mihail Gavril, Nicolae Blei, Ştefan Pelmuş, Augustin Costinescu, Vergil Cojocaru, Carmen Bazilescu, Alina Manole, Mihaela Dulea, Petre Emanuel Ghergu, Romulus Harda, Mihai Gheorghe, Daniel Munteanu, Miruna Poenaru, Adina Titrea Moldova, Lucian Prună, Dan Geleletu, Cosmin Tuduran, Andreea Dosinescu, Elena Albu, Victoria Duţu, Emanuela Szabo, Victoria Soare, Amalia Suruceanu, Irina Elena Aiacoboae, Anamaria Lupulescu, Ioana Harjoghe Ciubucciu, Cornelia Căruntu.

Chipuri surprinse

expozitie romulus harda

La Galeria Elite ProfArt din București (str. Dr. Nanu Muscel, nr. 14, Cotroceni) va avea loc miercuri, 18 septembrie 2013, ora 18.00, vernisajul expoziţiei personale de desen şi pictură intitulată Chipuri surprinse, precum şi lansarea de carte, semnate de Romulus Harda. Prezintă profesorul Florian Lucan.

Pe simezele Galeriei vor fi expuse 80 de lucrări. Expoziţia va fi deschisă între 18 septembrie şi 28 septembrie 2013.

 

Din Bucureștiul de altădată: Primarii Capitalei (5)

Pache Protopopescu

În timpul administraţiei Vlădoianu se modernizează Podul Mogoşoaia, se creează Oficiul de Stare Civilă, începe construcţia liniei ferate Bucureşti–Giurgiu şi se dă în funcţiune prima linie de tramvai, trasă de cai. Apoi, în timpul mandatului său, Dimitrie Brătianu l-a primit pe primul rege al României, Carol I. Primarul Gheorghe Grigore Cantacuzino a construit palatul Cantacuzino, unde acum se află Muzeul „George Enescu”, liberalul C. A. Rosetti, unul dintre liderii Revoluției de la 1848 este considerat fondatorul presei libere, democratice din Romania, iar Dimitrie Cariagdi este primul edil care conduce Bucureștiul, capitală a unui stat independent, realizând rectificarea şi canalizarea Dâmboviţei şi reconstrucţia pavajelor cu piatră cubică, precum şi sistemul de canalizare din Bucureşti. Totuși, în ciuda acestor realizări, ei nu au rămas în memoria colectivă aşa cum a rămas Pache (Pake) Protopopescu*), poate şi pentru faptul că un mare bulevard bucureştean poartă astăzi numele său. Pache Protopopescu a fost ales primar în aprilie 1888 şi a rămas în funcţie până în decembrie 1891.

Bogdan Calciu, Casă veche în București, tuș, peniță

„La sfârşitul secolului al XIX-lea, când s-a tăiat bulevardul Cotroceni–Obor de către Em. Protopopescu-Pake, primarul oraşului, pentru interes şi necesitate edilitaro-urbanistică, au fost demolate biserica Caimata şi biserica Armenească”, scrie istoricul George Potra în cartea sa Din Bucureştii de ieri. „După ce Em. Protopopescu-Pake a deschis noul bulevard care lega cartierul Cotroceni cu mahalaua Oborului, s-a pus problema iluminării lui după noile cerinţe, dar pentru că nu se putea altfel la acea dată, s-a hotărât scoaterea lămplilor electrice din grădina Cişmigiu «care nu avea nevoie de lumină pe timpul iernii şi instalarea lor pe bulevard, între actuala piaţă Sf. Elefterie şi Calea Moşilor»”, mai notează istoricul George Potra.

În anul 1890, Protopopescu a finalizat prelungirea fostului bulevard al Orizontului, iar la insistenţele primarului conservator Nicolae Filipescu, strada a fost redenumită şi poartă şi acum numele lui Pache Protopopescu.

A trasat inclusiv axa Bucureştiului de la est la vest, de la Piaţa Operei, Sf. Elefterie până la Mihai Bravu. Tot Pache Protopopescu este cel care construieşte în Bucureşti primele trotuare, care aveau rolul de a uşura circulaţia.

Sub conducerea primarului de atunci s-a ridicat şi un azil de noapte făcut după model occidendal. Edilul a acordat o atenţie deosebită şi învăţământului în Capitală, în anul 1889 fiind construite 28 de şcoli şi Liceul „Gheorghe Lazăr”. Totodată, el a fondat şi numeroase ziare.

Înainte de a se pune în circulaţie tramvaiele cu cai ale noii societăţi, Em. Protopopescu-Pake, primarul oraşului, a dat o ordonanţă alcătuită din şase articole cu mai multe subpuncte, cu dispoziţiile care trebuiau respectate atât de personalul tramvaielor, cât şi de pasageri. Astfel, „conductorii vor păstra ordinea în vagoane, vor îngriji ca pasagerii să se aşeze pe bănci, fără să aducă supărare unul altuia”, notau istoricii vremii.

„În mijloacele de transport în comun de la acea vreme, era interzis să urce mai mulţi călători decât câte locuri sunt pe bănci şi pe platformă, nu vor fi primiţi în vagoane cei îmbrăcaţi murdari, în stare de beţie sau cei însoţiţi de câini. Nu vor admite nimănui cu tinichele sau ulcioare cu lichide care ar putea să mânjească sau să supere pe ceilalţi călători. Agăţatul de vagoane, fie chiar pe scări este strict interzis şi periculos. Taxa fixată era de 30 de bani pentru toată linia, 20 de bani pentru două secţii şi 15 bani pentru o secţie, toţi călătorii erau obligaţi să prezinte biletul la cerere”, menționează George Potra.

Revenind la iluminatul public, câţiva ani mai târziu, în 1906, străzile oraşului erau luminate de 3.969 de becuri cu gaz, dar şi cu mii de lămpi cu petrol, cu ulei mineral şi altele. Cu toate acestea, multe străzi mărginaşe nu aveau lumină deloc.

Pușa Roth

*) Emilian Pake-Protopopescu (1845–1893), doctor în drept al universităților din Paris, Bruxelles și Geneva a fost unul dintre cei mai importanţi primari ai Bucureștiului. Timp de nouă ani (1879–1888) a fost profesor de drept la Școala Comercială (care se numește astăzi Școala Superioară Comercială „N. Kreţulescu”) din București (al cărei director a fost pentru o scurtă perioadă, în anul 1881), funcție la care a renunțat în aprilie 1888 pentru calitatea de primar al Capitalei, pe care a exercitat-o până în decembrie 1891. Activitatea edilitară nu l-a îndepărtat de Școala Comercială, el având o contribuție esențială la ridicarea edificiului instituției. Moare la 48 de ani, din cauza unei pietre la ficat, „care a rupt vezica fierei și a căzut în pântece unde a făcut puroi”. Monumentul ridicat în memoria lui Emilian Pake-Protopopescu în anul 1903, a fost realizat în marmură albă de Carrara de către sculptorul Ion Georgescu, dar a fost demolat în anul 1948. Era amplasat lângă Biserica Greacă din București, în actualul Parc Izvorul Rece, pe locul unde la 6 decembrie 2007 a fost inaugurat monumentul Nicolae Bălcescu, turnat în bronz de sculptorul Mircea Corneliu Spătaru.