Taina sufletului

ploaie pe lipscani peisaj de petre chirea

Petre Chirea, Ploaie pe Lipscani

cronica plastica liber sa spunDacă ar fi să definesc creaţia artistului Petre Chirea aş folosi două versuri din poezia Dreptul la timp de Nichita Stănescu: „Tu ai un fel de paradis al tău / în care nu se spun cuvinte.”

Taina sufletului, cum sensibil şi-a intitulat expoziţia vernisată luni, 20 aprilie 2013, la OSIM, a cincea expoziţie personală a lui Petre Chirea, este o continuare ideatică a expoziţiei ce tocmai s-a încheiat, pe care artistul a denumit-o Freamăt şi zbor. Ceea ce creează artistul este deopotrivă taină, freamăt, zbor, vis, viziune, nelinişte, pictori contemporani petre chirea expozitierafinament şi culoare, o multitudine de sentimente transpuse pe pânză şi definite prin culoare. Chiar dacă tablourile vorbesc prin linie şi culoare, ele rămân taine împărtăşite de sufletul privitorului. Dacă ar trebui să facem tablouri din cuvinte, am putea spune că Petre Chirea vorbeşte cu roşu, una din culorile preferate de artist, dar astăzi vorbește cu galben, portocaliu, verde, în armonie cu celelalte culori ce dau contururi precise creaţiei sale. Petre Chirea pictează oraşul, spun eu, fără teama de a greşi prea mult, pictează portrete ale oraşului, în accepţiunea generală, peisaje. Pictorul rememorează, defineşte şi redefineşte prin actul artistic o stradă, o clădire, un loc ce peste ani va rămâne doar în tablou. Petre Chirea excelează în arta peisajului, folosind tonuri rafinate, creând un spaţiu cromatic special, o stare sau o taină. Dacă ar trebui să vorbim despre curentele artistice, Petre Chirea îşi trage seva, taina din impresionişi sau neoimpresionişti, dar înscrierea într-un curent artistic şi estetic este relativă, este doar un reper la care ne raportăm, nu noi, privitorii, ci specialiştii, pentru că fiecare creaţie în parte este unică în felul ei.

taina sufletului expozitie petre chirea osim

„Portretul, spune Petre Chirea, este măsura valorii unui artist plastic.” Da, dar peisajul nu este un portret al naturii, al locului ales? Este adevărat că atunci când pictezi în natură nu trebuie să fotografiezi, ci să redai o stare, în acest caz, o taină. Toţi privim în jurul nostru, vedem, ne bucurăm, dar taina locului o ştie doar artistul. Acesta este avantajul, aceasta este diferenţa. Petre Chirea aduce în faţa privitorului tainele sufletului său, armonii cromatice profund originale, viziunii proprii, creaţii care îl definesc şi care nu pot fi confundate. Spune Petre Chirea că „trăieşti degeaba dacă permanent te supui unor reguli ce nici macăr nu sunt ale tale.” Da, artistul şi-a ales calea, este taina lui de suflet, pusă pe pânză după propriile sale reguli şi se dovedeşte şi astăzi că pictorul a ales bine. Mă opresc la Toreadorul, o lucrare emoţionantă şi prin tonurile de roşu, dominante, sugerând tensiunea, jocul pe marginea morţii dintre animal şi om. Mișcarea pe care o surprinde pictorul și tratarea cromatică sugerează exotismul în Dans pe o plajă sălbatică.

toreador-petre-chirea

Petre Chirea, Toreador

Toamnă la Breaza, 1 – de la galben spre carmin sau incursiune în memoria afectivă. O altă taină a sufletului artistului, aş spune eu. Mi-a plăcut explicaţia lui Petre Chirea pe care vreau să o repet aici. „Ce am reţinut eu din acea zi magică?… Copacii de o parte şi de alta a străzii, îmbrăcaţi în straie diferite, atât de diferite, şi cum unii dintre ei le aruncaseră pe jos formând un adevărat covor de frunze… şi noi ne afundam încălţările în mormanele aurii, arămii…” Toamnă la Breaza, 2, o altă viziune, o altă emoţie estetică, a altă taină, un alt spaţiu cromatic.

casuta de la nr 14 petre chirea peisaj

Petre Chirea, Căsuța de la nr. 14

Căsuţa de la nr 14. Aici Petre Chirea foloseşte culori prin care să ne imaginăm liniştea locului, întoarcerea la matcă, la natură. Un loc binecunoscut bucureștenilor, podul din Parcul Cișmigiu, este văzut de pictor în anotimpuri diferite, iarna, primăvara, tot așa cum altădată impresioniștii căutau jocurile de lumină dintr-un peisaj la ore diferite ale zilei. Un alt loc din București care revine în tablourile lui Petre Chirea este strada Lipscani, într-o revărsare de lumină, la ora unei după-amieze fierbinți sau în ploaia caldă a verii.

petre-chirea-zi-insorita-la-balcic-peisagistica

Petre Chirea, O zi însorită la Balcic

În iunie 2012, pictorul a participat la Tabăra internațională „Orizonturi europene” de la Balcic. Pe urme ilustre, înscriindu-se într-o tradiție bogată, Petre Chirea aduce o viziune personală a Balcicului, surprinzând fie un detaliu, o poartă, case, dincolo de care se întrezărește albastrul mării. Acorduri cromatice puternice, tonuri de roșu și verde explodează în O zi însorită la Balcic, evocând pitorescul coloristic al locului. O schiță făcută într-o călătorie în Grecia se află la originea tabloului Livadă de măslini în floare, în armonii de verde și albastru. Dacă în alte peisaje impresionează cromatica vie, explozivă, aici, mai ales prin modul de tratare a umbrelor, pictorul pare a medita la tainele naturii.

Pușa Roth

Expoziția poate fi vizitată până pe 30 mai 2013, la Sala de lectură a Bibliotecii OSIM, str. Ion Ghica nr. 5, București

Tablouri de Petre Chirea

 petre chirea livada cu maslini in floare grecia pictura contemporana

Livadă de măslini în floare

toamna la breaza 1 petre chirea

Toamnă la Breaza, 1

toamna la breaza 2 peisaj petre chirea

Toamnă la Breaza, 2

primavara in cismigiu impresionism petre chirea

Primăvară în Cișmigiu

pod in cismigiu iarna petre chirea

Pod în Cișmigiu iarna

iarna in cartier peisaj pictura de azi

Iarna în cartier

dans plaja balerina petre chirea

Dans pe o plajă sălbatică

irisi petre chirea

Iriși

culori la balcic petre chirea orizonturi europene

Culori la Balcic

castel la balcic

Castel la Balcic

casa veche la balcic petre chirea

Casă veche la Balcic

Pictură de Bogdan Mihai Radu

Bogdan Mihai Radu, Flăcări de pădure

Deschisă la mijlocul lunii septembrie, expoziţia de pictură semnată de Bogdan Mihai Radu la Galeriile de Artă Hanul cu Tei, nr. 19, Bucureşti va putea fi vizitată până pe data de 8 noiembrie 2012.

Pentru a putea pătrunde mai uşor în universul culorilor lui Bogdan Mihai Radu, vă prezentăm câteva opinii ale specialiştilor prezenţi la unele expoziţii ale artistului.

Bogdan Mihai Radu

„Bogdan Mihai Radu este artistul, care, cred eu, duce o luptă tacită cu forma, culoarea, tuşa şi textura. Stilul care, după o formulare celebră, este omul însuşi – înseamnă întruchiparea într-un singur cadru a universului creatorului care l-a plăsmuit. Oraşul, cerul, dar şi câmpul cu flori i-au inspirat lui Bogdan, ca şi nouă tuturor, starea de miracol care converteste banalul, anodinul şi terestrul în forme celeste. Este beneficiul său de a şti să facă artă din acest miracol într-un fel pe care, vă rog să mă iertaţi, nu mi-l pot explica – pictura lui Bogdan Mihai Radu mă trimite cu gândul şi cu simţirea la pânzele clasicului Corneliu Baba, dar şi la acelea semnate de Mircea Ciobanu ori de Margareta Sterian. Artistul a pornit iniţial pe calea aspră a autodidactului, dar, spunea un muzician celebru, poţi fi autodidact din întâmplare sau, dimpotrivă, din voinţă organizată. Sunt convinsă că artistul nostru aparţine acestei din urmă privilegiate caste. Bogdan Mihai Radu a pornit singur pe asprul drum al cunoaşterii de sine, al cunoaşterii tuturor celor care-l înconjoară. Îi doresc din toată inima să aibă putere pentru a persevera, să aibă şansa, care ar fi şi a noastră, de a-şi duce Opera la sfârşitul care l-ar putea onora plenar.” – Irina Cajal, doctor în istoria artei şi critic de artă.

„Pictura lui Bogdan Mihai Radu este facută bine şi deja matură, dar e făcută mai ales cu dragoste, cu o mistuitoare dragoste. Acestei afectivităţi a duhului şi a hărnicirii artistului, pictura îi răspunde cu un impulsiv parteneriat elegant, precum o excelentă şi dorită parteneră de dans. Ea, pictura, se lasă condusă cât şi cum se cuvine, ca să-şi poată dărui în sărbătoare culorile fascinant şi voluptuos de strălucitoare, de directe şi de prietene pentru privirea şi sufletul artistului şi al invitaţilor ce îşi îngăduie sau sunt îngăduiţi să se afle în faţa lucrărilor.” – Conf. univ. dr. Dorel Gaină, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca.

Bogdan Mihai Radu, Maci

„Pentru Bogdan Mihai Radu oraşul, cerul şi câmpul cu flori sunt lucruri importante. Oraşul, cerul şi câmpul cu flori i-au livrat mereu substanţa emoţională, intimitate cu exteriorul, poveşti reale şi ireale. Atunci când este interesat de subiect, Bogdan Mihai Radu lucrează în serii. Atingerea personală produce o lucrare tactilă. Informaţia despre un desen, o fotografie ori un câmp cu flori devine informaţie despre situarea culorii şi luminii. Culoarea şi lumina se schimbă mereu în funcţie de starea artistului. Cu tenacitate, artistul foloseşte subiecte foarte obişnuite, însă predispoziţia lui spre oraş, cer şi un câmp cu flori aduc o imaterialitate boemă în pictura lui. Bogdan Mihai Radu face parte dintre artiştii care au pictat la Barbizon sau Balcic şi şi-au redimensionat impactul vizual după starea acestor locuri. Starea artistului şi starea locurilor de tip Barbizon sau Balcic ne îndreptăţesc să credem că fiecare are nevoie de cel puţin un câmp cu flori.” – Liviana Dan, critic de artă, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu.

Pușa Roth

 Tablouri de Bogdan Mihai Radu

Flori de toamnă

Veneția

Scara infinitului

Viaţa la ţară

Privind în zare

La repetiţie

Florenţa

Bujor alb

Vas cu albăstrele

Lipscani

Iarnă la Strasbourg

Toamnă

Vezi site-ul artistului Bogdan Mihai Radu