Timpul și lumina împart o singură umbră – Expoziție de grafică semnată Rudy Roth, în curând la Biblioteca Metropolitană București

rudy roth imposibila inflorireRudy Roth, Imposibila înflorire

interviu liber sa spunReporter: Există un timp anume, atunci când fiecare realizează că poate face altceva, în cazul dvs., grafică. Când aţi început să desenaţi, ţinând cont de formaţia dvs., de celelalte preocupări?

Rudy Roth: Cred că primele urme cât de cât semnificative ale pașilor mei pe drumul plin de sinuozități al artei grafice se regăsesc cândva prin gimnaziu. Țin minte că atunci am participat la mai multe concursuri de pictură pentru copii, iar toată lumea se aștepta să dau un sens pasiunii mele pentru desen. Aveau să treacă însă mai bine de 15 ani, până când – în timpul stagiului masteral de la Bruxelles – mâinile mele să mai rupă din nou imagini din texturarudy roth grafică infinitului. Acolo, în ploioasa capitală a Regatului Belgiei și în câteva scurte interludii prin București, Timișoara și Paris s-au născut cele mai multe dintre schițele acestea, care parcă moștenesc ceva din conturul translucid al neliniştilor mele.

Rep.: Aţi debutat cu grafică de carte la volumul de poezii Pașii profetului de Lucian Blaga, la invitaţia Editurii Ars Longa din Iaşi, volum prezentat la Festivalul „Lucian Blaga” de la Alba Iulia în anul 2008. Cum aţi relaţionat cu universul blagian, cu nebănuitele lui trepte ?

R. R.: Expresionismul lui Blaga este covârșitor. Fertil, inundat de simboluri, plin de vibrații, însă covârșitor. Fără doar și poate, nu pot spune că m-am simțit confortabil, întâlnirea cu versurile blagiene a fost extrem de puternică. Iar asta se așeza peste asimetria inerentă a începutului. Dacă ar fi să primesc invitația acum, cred că aș încerca să-l tălmăcesc pe Blaga în alte umbre decât am făcut-o atunci. Aș lasa misticismul la nivelul unei simple sugestii, mai degrabă, decât la nivelul unei dimensiuni dominante…

rudy roth pandora

Rudy Roth, Pandora

Rep.: A urmat volumul Lauda somnului, tot de Lucian Blaga, în care cântă exuberanţa vieţii terestre, deşi poezia lui este un mister. (Lucian Blaga a fost numit de Pompiliu Constantinescu „poet al misterului”.) Cum aţi dezlegat, din punct de vedere grafic, această filosofie a misterului ?

R. R.: Lauda somnului, apărut în 2010, m-a găsit într-o altă etapă a experimentelor mele grafice. Deja creionul meu începuse să sondeze tonuri mai subtile, am reușit să pun grafica în acord cu estetica expresionistă. Efectul vizibil a constat într-o trecere de la un simbolism articulat într-o manieră destul de primitivă la un imaginar tributar unei spiritualități ancestrale, de la interpretări ale misterului la geometrii contradictorii care sfidează rațiunea. Citește interviul integral în  „Occidentul românesc”, Spania.

rudy roth desene expozitie interviu occidentul romanesc

Desene de Rudy Roth: 1 – Vise abandonate; 2 – Sfântul Graal; 3 – Visul lui Euridice; 4 – Pierdută printre cuvinte

Finnegans Wake Motifs

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român, anunță publicarea volumului Finnegans Wake Motifs I, II și III de C. George Sandulescu.

FW Motifs I (348 p.), FW Motifs II (459 p.) și FW Motifs III (310 p.) constituie de fapt un singur volum cu peste 1.000 de pagini și mai mult de 3.000 articole de dicționar. Aceasta este, așadar, rațiunea pentru care le lansăm împreună. Împărțirea arbitrară în trei volume are avantajul că fiecare articol, luat în parte, rămâne deschis: cititorul este astfel invitat să ducă mai departe cercetarea deja începută.

Scopul celor trei volume de Motive, ca de altfel al întregii serii Joyce Lexicography, publicate de Contemporary Literature Press, este să descopere – ori măcar să încerce să descopere – ce anume urmărește Joyce să ne transmită prin Finnegans Wake. Pornim de la premisa că Joyce vrea să prezinte întregul univers pământean.

Să nu uităm că, atunci când a scris aceste enigmatice 628 de pagini, Joyce n-a avut nicio reședință stabilă: cartea aceasta este un jurnal imaginar de călătorie. Dar ea este și un dicționar viu, care include 40 de limbi, înșiruite de însuși autorul ei pe ultima filă de manuscris. Ne mai rămâne doar să adăugăm că Finnegans Wake este în primul rând despre Europa. Motivele sunt tocmai acele elemente care ne îngăduie să ne apropiem cât mai mult de un așa-zis „subiect” al acestei cărți…

Pornind de la Wagner, ideea de leitmotiv a făcut carieră. Printre scriitorii care au folosit-o drept procedeu literar au fost T. S. Eliot și James Joyce; dar să nu uităm nici pe Gertrude Stein, cu al ei dicton „a rose is a rose is a rose”. Mecanismul este simplu: motivul acționează prin repetare. FW Motifs pornește de la o frecvență minimă de 2 și ajunge până la 55 în unele cazuri. Considerăm că această repetare este importantă pentru felul în care Joyce jonglează cu literele, sunetele, cuvintele, sensurile și ideile: faptul că un motiv poate avea 40, 50, sau chiar 55 de variante, spune foarte multe celui care analizează implicațiile fiecărui motiv în parte, dar și ceea ce au ele în comun. Aceste Motive sunt până la urmă langues et civilisations din toate timpurile și din toate locurile! Tot ele sunt și drumul cel mai sigur către înțelegerea complexității lui Joyce, care, credem noi, rezidă, paradoxal, într-un mănunchi de idei relativ simple.

Lidia Vianu

Finnegans Wake Motifs I, II și III, de C. George Sandulescu, se lansează oficial vineri, 7 septembrie 2012, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet:  http://editura.mttlc.ro/sandulescu-finnegans-wake-motifs.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Puterea cuvintelor de a crea lumi

Marți, 15 noiembrie 2011, la ora 17.00, la Librăria Cretzulescu din București (Calea Victoriei, nr. 45) Editura RAO, Librăriile Humanitas și Teatrul „Masca” vă invită la lansarea romanului Hoțul de cărți de Markus Zusak, apărut la Editura RAO.

Cartea a captivat încă de la publicare şi a câştigat de atunci tot mai mulţi admiratori, numărând acum milioane de fani. De peste 200 de săptămâni se află în topul de vânzări al „New York Times”.

La vârsta de 30 de ani, australianul Markus Zusak se evidenţiase deja ca unul dintre cei mai inovatori romancieri ai zilelor noastre. Odată cu publicarea Hoţului de cărţi, el a devenit un „fenomen literar”. A crescut ascultând poveşti despre Germania nazistă, despre bombardarea Münchenului şi despre evreii care erau mânaţi spre lagăre prin micul oraş natal al mamei lui. A ştiut dintotdeauna ce poveste voia să aştearnă pe hârtie.

„Aveam în minte aceste imagini cu băieţi mărşăluind impecabil şi salutând cu «Heil Hitler» şi ideea că toată lumea în Germania gândea la fel. Dar mai existau copii rebeli care nu respectau regulile şi oameni care îi ascundeau pe evrei şi pe alţi oameni în casele lor. Aşadar, Germania nazistă avea şi o altă latură”, declara autorul în „The Sydney Morning Herald”.

Anul 1939. Germania nazistă. Țara își ține răsuflarea. Liesel Meminger şi fratele ei mai mic sunt duşi de către mama lor să locuiască cu o familie socială în afara oraşului München. Tatăl lui Liesel a fost dus departe sub acuzația de „comunist”, iar Liesel vede în ochii mamei sale teama unui destin similar. Pe parcursul călătoriei, Moartea îi face o vizită băieţelului şi o observă pe Liesel. Va fi prima dintre multe întâlniri apropiate. Lângă mormântul fratelui ei, viaţa lui Liesel se schimbă atunci când ea ridică un singur obiect, ascuns parţial în zăpadă. Este Manualul Groparului, lăsat acolo din greşeală şi este prima ei carte furată.

Astfel începe o poveste despre dragostea de cărţi şi de cuvinte, pe măsură ce Liesel învaţă să citească cu ajutorul tatălui ei adoptiv, care cânta la acordeon. În curând, va fura cărţi de la incendierile de cărţi organizate de nazişti, din biblioteca soţiei primarului şi de oriunde le mai putea găsi.

Hoţul de cărţi este o poveste despre puterea cuvintelor de a crea lumi.